Premierul Dacian Cioloș a avut, marţi, o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia au abordat aspecte de securitate regională, prezența NATO în Estul Europei, regiunea Mării Negre, dar şi relația strategică UE-NATO.
“România este gazda pentru echipamentele active ale NATO. Anul trecut am vizitat unitatea NATO de la Bucureşti, una dintre cele şase baze pe care le-am desfăşurat în Europa Centrală şi de Vest, iar România este o parte importantă din sistemul de apărare antirachetă de la Deveslu“, a declarat Jens Stoltenberg.
Acesta a îndemnat România să crească cheltuielie pentru apărare: “Această măsură este deosebit de importantă având în vedere că trebuie să răspundem cererilor crescânde de apărare“, informează Evenimentul Zilei.
“România doreşte o alianţă mai puternică, în special astăzi, când avem de-a face cu cele mai mari provocări de securitate. Lucrăm într-o colaborare mai strânsă ca niciodată cu UE“, a adăugat acesta.
FOTO: nato.int
“În ceea ce priveşte criza refugiaţilor cu ameninţările hibride, o alinţă puternică este baza esenţială pentru un dialog mai eficient cu Rusia. Nu există nicio contradicţie într-o apărare puternică şi dialogul cu Rusia. (…) NATO încearcă să se adapteze pentru o serie din ce în ce mai complexă de ameninţări, de aceea contăm pe România şi România contează pe NATO“, a conchis Stoltenberg.
Premierul Dacian Cioloş a declarat, la rândul său, că România îşi doreşte “o întărire a prezenţei NATO” şi că e gata să se angajeze, nu doar declarativ, cu resurse pentru întărirea alianţei pe flancul estic.
In cadrul discuţiei purtate cu secretarul general al NATO, primul-ministru Dacian Cioloş a subliniat și prioritățile și așteptările României de la summit-ul NATO care va avea loc în luna iulie la Varșovia.
“Sperăm să vedem o întărire a prezenței NATO pe flancul estic, nord-estic, dar și sud-estic și aici am menționat faptul că România este gata să se angajeze nu doar declarativ, ci într-un mod foarte concret, inclusiv cu resurse, pentru întărirea prezenței NATO pe flancul estic, pentru o prezență avansată a forțelor aliate în flancul estic, iar în următoarele zile sau săptămâni să venim cu câteva propuneri concrete, care să poată fi avute în vedere la summit-ul de la Varșovia”, a declarat șeful executivului.
”Am discutat despre angajamentul României în dotarea armatei.(…) Aceste resurse care se adaugă la resursele pe care alte state membre ale NATO le mobilizează. Am discutat și despre întărirea cooperării dintre NATO și UE”, a declarat premierul Dacian Cioloș.
Premierul Dacian Cioloș a reamintit, de asemenea, angajamentul ferm al guvernului de continua procesul de creștere a bugetului apărării până la 2% din PIB, începând de anul viitor, cu obiectivul de a menține acest nivel și în următorii 10 ani.
De asemenea, premierul a anunțat că în discuții a subliniat și importanța Mării Negre, unde România “își dorește o prezență activă a NATO”, încheie sursa citată.
Preocuparea României pentru securitatea Mării Negre este reliefată de o inițiativă pe care țara noastră urmează să o lanseze, și anume înființarea unei flote NATO și staționarea ei în Marea Neagră.
Aceasta a fost cea de-a doua zi a premierului la Bruxelles, după reuniunea de luni UE-Turcia. Miercuri, Dacian Cioloș se va deplasa la Haga unde va avea o întrevedere cu premierul Olandei, țara ce deține președinția rotativă UE.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”
Președinta Republicii Maia Sandu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei vizite pe care o efectuează la instituțiilor UE și la Paris, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată” la UE “va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare după model european”.
“M-am bucurat să-l revăd, la Bruxelles, pe Charles Michel, Președintele Consiliului European, care a vizitat recent țara noastră în semn de solidaritate cu eforturile umanitare ale cetățenilor și autorităților Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina”, a informat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.
Cei doi au vorbit despre evoluția riscurilor de securitate din regiunea noastră, iar Maia Sandu i-a mulțumit lui Charles Michel pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea fluxului de refugiați și pentru depășirea consecințelor economice și sociale nefaste ale războiului.
“Am discutat, de asemenea, despre agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării noastre după model european”, a subliniat Sandu, în contextul în care Republica Moldova așteaptă o decizie din partea Uniunii Europene la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.
Maia Sandu efectuează în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE.
După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.
În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.
Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.
Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.
La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.
Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.
În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.
Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.
”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe.
I spoke with @VDombrovskis today in Brussels about the U.S. & Europe’s close cooperation in holding Russia accountable for its brutality in Ukraine, and the continuing global effects of Putin’s unprovoked war. pic.twitter.com/Gl876Kwxn1
— Secretary Janet Yellen (@SecYellen) May 17, 2022
Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.
Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.
Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.
Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.
Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.
”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Pingback: IMAGINEA ZILEI Darul Lui Dacian Cioloș Pentru Președintele Consiliului European: ”Pentru A Ne Mai Descreți Frunțile” | Caleaeuropeana.ro