Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România și NATO securitatea în regiunea Mării Negre prezintă o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică

Published

on

Pentru România, ca stat aliat, și pentru NATO în ansamblul său, securitatea în regiunea Mării Negre prezintă o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică, a transmis președintele României, Klaus Iohannis, prin vocea consilierului de stat Constantin Ionescu, în cadrul ceremoniei de deschidere a programului de formare ”Security in the Black Sea Region. Shared challenges, sustainable future”, ediţia a VI-a, organizată de către Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul” în cooperare cu Universitatea Harvard, din Statele Unite ale Americii.

În viziunea șefului statului, răspunsul la provocările specifice zonei, precum ”războiul hibrid din Ucraina, asertivitatea Rusiei, terorismul internațional, conflictele înghețate, criza migrației, agresiunile cibernetice și comunicaționale”, poate fi sintetizat pe două direcții: ”coeziune (în cel mai larg sens) și adaptare (la noile realități ale mediului de securitate)”, transmite Administrația Prezidențială printr-un comunicat

”Dorim și este necesar ca regiunea Mării Negre și regiunea Balcanilor să rămână un spațiu stabil și predictibil. Consider că tema programului din acest an – «The New Great Game – Connecting the Black Sea and the Balkans» – este inspirată și de actualitate. Avem nevoie, în continuare, de o abordare pe mai multe niveluri pentru consolidarea relațiilor și a cooperării transfrontaliere dintre statele din regiunea Balcanilor și a Mării Negre, precum și – în mod prioritar – a legăturii transatlantice. Regiunea noastră – frontieră a Organizației Tratatului Nord-Atlantic și a Uniunii Europene și un spațiu de intersectare a unor civilizaţii, culturi şi interese diferite şi diverse – a dobândit o greutate aparte în ecuația de securitate la nivel internațional, fiind marcată, de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimii ani, de provocări multiple și tot mai complexe”, a mai citat consilierul Constantin Ionescu.

Șeful statului a mai transmis că România sprijină menținerea pe agenda de priorități a UE regiunea Balcanilor de Vest și subliniază importanța unor rezultate concrete, pe măsura progreselor individuale, urmărind, totodată, reafirmarea Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, printr-un nou impuls acordat implicării sporite a UE în proiecte de cooperare sectoriale, pe baza Agendei Maritime a Regiunii.

Președintele Klaus Iohannis a punctat că este importantă ”consolidarea profilului țării noastre în NATO și în Uniunea Europeană, precum şi a parteneriatului strategic cu SUA constituie pilonii de bază ai politicii externe și de securitate a țării noastre. În același timp, România acționează pentru asumarea unui rol activ și constructiv în regiunea Mării Negre”.

”În calitate sa de furnizor regional de securitate, România consideră o prioritate strategică asigurarea stabilităţii regionale. Din această perspectivă, este necesară intensificarea colaborării regionale, bazată pe respectarea strictă a normelor dreptului internațional, prin dialog politic și soluționare pe cale pașnică a divergențelor. În același timp, amplificarea colaborării regionale pe dimensiunea economică poate aduce beneficii pentru toate statele implicate”, a mai spus șeful statului prin vocea consilierului Constantin Ionescu.

Președintele Iohannis a mai transmis că ”transformarea acestei regiuni nu va putea fi înfăptuită fără investiții majore în educație, privită ca un proces cuprinzător de conștientizare, adaptare și creștere a rezilienței la toate nivelurile. Cred cu fermitate că asigurarea unui nivel adecvat de cultură de securitate reprezintă cheia gestionării noilor realități și trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicați, de la mediul guvernamental, la simplii cetățeni. Ideile generate în cadrul programului dumneavoastră au adus în ultimii ani o contribuţie consistentă la nivelul de cunoaştere în domeniul securităţii regionale, europene şi euroatlantice”.

În încheiere, șeful statului și-a exprimat convingerea că ediția din acest an a programului va constitui, de asemenea, un referențial de expertiză util în sintetizarea unor soluţii viabile care să sporească rezilienţa societăţilor noastre în fața provocărilor regionale și, totodată, va stimula identificarea de soluții pentru valorificarea optimă a oportunităților.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au anunțat luni, la Tokyo, intenția lor ca lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia să aibă loc în anul 2021, în contextul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Mai mult, Iohannis și Abe au discutat și despre ”stimularea investițiilor japoneze în România” și despre ”strângerea cooperării în domeniul securității și apărării”.

Potrivit unui comunicat remis de Administrația Prezidențială la finalul întrevederii dintre cei doi lideri, discuțiile dintre Iohannis și Abe s-au desfășurat ”într-o atmosferă excelentă” și s-au concentrat pe modalitățile cele mai bune de continuare a punerii în aplicare a deciziilor pe care cei doi înalți demnitari le-au adoptat în contextul vizitei întreprinse de către premierul Shinzō Abe la București, la data de 16 ianuarie 2018.

Vizita lui Abe la București, prima vizită oficială din istoria relațiilor româno-nipone realizată în România de către un prim-ministru al Japoniei, a fost concretizată atunci prin anunțul celor doi lideri că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Potrivit discuțiilor avute la Palatul Akasaka-Geihinkan, Klaus Iohannis și Shinzo Abe apreciază că lansarea Parteneriatului va ”consolida relația bilaterală, pe baza Parteneriatului bilateral Întărit ce datează din anul 2013”.

În context, premierul nipon a arătat că viitorul Parteneriat Strategic va conduce la o relație de substanță între cele două țări, foarte strategică și puternică.

La rândul său, președintele Klaus iohannis a subliniat că ridicarea relației la nivel de Parteneriat Strategic vine la momentul potrivit și va produce efecte benefice nu doar pe plan politic, ci și pe plan economic.

Referitor la dimensiunea economică a relației bilaterale, aflată în creștere, în discuția celor doi înalți oficiali a fost exprimată speranța că vor fi stimulate investițiile japoneze în România. În egală măsură a fost amintită dorința celor două țări de strângere a cooperării în domeniul cultural, fiind evocată cooperarea excelentă ocazionată de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și proiectele subsecvente de colaborare.

Iohannis și Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul securității și apărării

Cei doi înalți demnitari au discutat, de asemenea, despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către Premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru invitarea sa la ceremoniile dedicate întronării Majestății Sale, Împăratul Naruhito, și a adresat felicitări pentru intrarea Japoniei în noua Eră Reiwa (de „aleasă armonie”), exprimând încrederea că aceasta va aduce mai multă prosperitate poporului japonez. 

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending