Connect with us

ROMÂNIA

Raport al Comisiei Europene: România rămâne cu mult în urmă la capitolul digitalizare

Published

on

©️ Pixabay License

Potrivit unui raport publicat de Executivul comunitar, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea “Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) este un index compozit publicat în fiecare an de Comisia Europeană începând cu anul 2014, care măsoară progresul țărilor UE în direcția unei economii digitale și a societății.  Acesta reunește un set de 5 indicatori relevanți privind mixul actual al politicilor digitale din Europa, precum: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale. 

Ediția din acest an arată că toate statele membre înregistrează îmbunătățiri în rezultatele DESI. Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca au obținut cel mai ridicat scor sunt printre liderii mondiali în domeniul digitalizării. Acestea sunt urmate de Regatul Unit, Luxemburg, Irlanda, Estonia și Belgia.

Cum funcționează statele membre în ceea ce privește cele cinci dimensiuni ale indicelui?

Conectivitatea la rețelele în bandă largă

În ceea ce privește conectivitatea la rețelele în bandă largă, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia prezintă cel mai înalt nivel de conectivitate.

Banda largă fixă este disponibilă pentru 97% dintre europeni, iar 83% din casele europene sunt acoperite de bandă largă rapidă (cu o viteză de cel puțin 30 Mbps). Conectivitatea ultra-rapidă – măsurată pentru prima dată de DESI (cu o viteză de cel puțin cel puțin 100 Mbps) – este disponibilă pentru 60% dintre europeni.

Nivelul mediu de acoperire mobilă 4G se aplică la 94% din populația UE (o creștere de la 85% în 2016), în timp ce există o medie de 96 de abonamente mobile pentru servicii de bandă largă la 100 de persoane (creștere de la 67 de persoane în 2014).

Rezultatele arată, de asemenea, că o conexiune ultra-rapidă în bandă largă este tot mai frecventă. 20% din gospodării se abonează la bandă largă ultrarapidă, o pondere de patru ori mai mare decât în 2014.

În ceea ce privește pregătirea pentru 5G, 12 state membre au alocate deja părți din spectrul benzilor de pionierat 5G.

În cazul României, 45% din locuinţe sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, ţara clasându-se astfel pe locul al treilea în UE.

Dimensiunea capitalului uman

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, 43% dintre europeni încă nu dispun de competențe digitale de bază. În anul 2017, în UE erau 8,4 milioane de specialiști în domeniul TIC, în creștere de la 7,5 milioane cu 3 ani în urmă. Finlanda, Suedia și Luxemburg au cele mai mari scoruri în această dimensiune.

România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%). În pofida creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1% faţă de media UE de 3,7%).

Utilizarea internetului

În ceea ce privește utilizarea internetului, raportul a mai arătat că 83% dintre europeni accesează internetul în mod regulat (cel puțin o dată pe săptămână), ceea ce înseamna o creșetere de 2 pp față de anul precedent. Procentul utilizatorilor de internet implicați în diferite activități online a crescut în general ușor în comparație cu rezultatele DESI din 2018.

Astfel, 81% dintre utilizatorii de internet asculta muzică, vizionează videoclipuri sau joacă jocuri online, 72% dintre utilizatorii de internet citesc știri online, 49% inițiază apeluri video sau audio, 65% utilizează rețele sociale, 69% fac cumpărături online și 64% utilizează serviciile de online banking.

În cazul României, se înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10%, 26% şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

Integrarea tehnologiei digitale

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale, întreprinderile europene adoptă tot mai mult tehnologiile digitale. Aceasta include utilizarea de software profesional pentru partajarea informațiilor electronice (o creștere de la 26% în 2013 la 34% în 2017), cloud computing (de la 11% în 2014 la 18% în 2018) și utilizarea rețelelor sociale pentru a interacționa cu partenerii sau clienții (de la 15% în 2013 la 21% în 2017). Această tendință este cea mai avansată în Irlanda, Țările de Jos și Belgia.

În plus, utilizarea comerțului electronic în IMM-uri a crescut ușor (de la 14% în 2013 la 17% în 2017). Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre cei care fac comerț online vând către alte state membre ale UE.64% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației publice au utilizat canalul online în 2018 (57% în 2014).

Utilizarea serviciilor publice digitale

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, vizită oficială în Portugalia, la invitaţia omologului său, João Gomes Cranvinho

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, efectuează, în zilele 27 și 28 ianuarie, o vizită oficială în Republica Portugheză, la invitaţia omologului său, João Gomes Cranvinho, informează un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, principalele subiecte pe care cei doi demnitari le vor aborda sunt cooperarea în domeniul învăţământului militar, al exerciţiilor militare bilaterale şi multinaţionale și modalităţile de colaborare în domeniul industriei de apărare.

Cu acest prilej, cei doi miniștri se vor deplasa la Baza militară Monte Real pentru a participa la un briefing de informare, susținut de specialiștii Forțelor Aeriene Portugheze.

În luna decembrie 2019, cele două părți au semnat contractul pentru achiziția unui nou lot de 5 aeronave F-16 Fighting, care vin în completarea celor 12 achiziționate în perioada 2014-2017 și fac parte din programul major de înzestrare ,,Avion multirol al Forţelor Aeriene Române”.

Programul vizitei include şi o întâlnire bilaterală cu şeful Statului Major General portughez, amiral António Silva Ribeiro.


Elementul central în cooperarea româno-portugheză în domeniul apărării îl reprezintă achiziţionarea şi operaţionalizarea aeronavelor F-16 în cadrul programului major de înzestrare ,,Avion multirol al Forţelor Aeriene Române”.

Faza I a prevăzut achiziţia şi operaţionalizarea primei escadrile dotate cu 12 avioane F-16 Mid-Life Update (MLU) din excedentul Forţelor Aeriene din Portugalia, iar faza a II – a prevede completarea flotei cu încă 5 aeronave F-16.

Astfel, la data de 11 decembrie 2019, Parlamentul României a adoptat legea în baza căreia se permite achiziţionarea de la partenerul portughez a încă cinci avioane F-16 şi a unui pachet de bunuri şi servicii, care include şi modernizarea la un standard superior a avioanelor F-16 ale Forţelor Aeriene Române (Mid-Life Upgrade / SUA), inclusiv a celor 12 aflate deja în dotarea acestora.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene

Published

on

© European Union

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu le-a subliniat omologilor europeni, la Zagreb, că „ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene, pentru a evita apariția dublului standard”, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

În perioada 23-24 ianuarie 2020, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a participat la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Zagreb, Croația.

La finalul reuniunii, ministrul Justiției a declarat că a adus în discuție crearea unui mecanism de evaluare a respectării statului de drept cu aplicare egală pentru toate statele membre și a subliniat că  „susținerea pentru operaționalizarea Parchetului European va fi un test pentru angajamentul real al tuturor guvernelor statelor membre pentru aceleași standarde de integritate în toate țările membre, pentru protejarea intereselor europene și combatarea corupției cu fonduri europene”.

În acest sens, oficialul român a punctat că „ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene”, pentru a evita ajungerea la „duble standarde în mecanismele de absorbție”.

Cătălin Predoiu a mai precizat că nu s-a adus în discuție MCV, dorința tuturor celor prezenți fiind de a se concentra mai întâi pe problemele stringente din domeniul justiției la nivel european, „pentru că este foarte mult de făcut pentru justiție în toate țările europene”.

„Independența justiției, spațiul de libertate, securitate și justiție din UE sunt principalele valori care diferențiază pozitiv construcția europeană pe plan global. De aceea, ele trebuie protejate și consolidate printr-o permanentă modernizare și rafinare”, a explicat acesta.

Potrivit comunicatului, la reuniunea informală de la Zagreb, miniștrii justiției din țările membre ale UE au discutat despre progresul privind orientările strategice din domeniul libertății, securității și justiției, formarea judiciară, importanța rețelei judiciare europene în domeniul civil și comercial, precum și a rețelelor naționale.

De asemenea, în intervenția sa, ministrul român a susținut temele aflate pe Agenda Strategică 2019-2024 din aria de libertate, securitate și justiție.

Principiile dezvoltării viitoarei cooperări judiciare, a arătat ministrul român, trebuie să rămână aceleași: să fie centrate asupra cetățenilor Uniunii, să asigure facilitarea accesului la justiție, să fie bazate pe respectarea valorilor comune, a drepturilor și libertăților fundamentale și a statului de drept și să asigure consolidarea încrederii reciproce în sistemele de justiție ale statelor membre.

În marja ședinței, Cătălin Predoiu a avut întâlniri bilaterale cu miniștrii și delegațiile Germaniei, Suediei și Poloniei și, de asemenea, discuții tête-à-tête cu miniștrii Finlandei, Croației și Austriei, precum și cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Reuniunea bilaterală cu Didier Reynders a reliefat convergențele în ce privește dosarele care figurează pe agenda europeană în domeniul justiției, informează sursa citată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, vizită în Polonia pentru marcarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban va participa la ceremonia oficială pentru marcarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, organizată de autoritățile polone în 27 ianuarie, cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

La ceremonia care se va desfășura sub înaltul patronaj al președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, vor participa oficiali din mai multe state, supraviețuitori ai Holocaustului, membri ai asociațiilor evreiești.

Guvernul României reconfirmă angajamentul de a continua demersurile în materie de asumare a trecutului, educație și cercetare privind Holocaustul și comemorarea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending