Connect with us

ROMÂNIA

Raport al Comisiei Europene: România rămâne cu mult în urmă la capitolul digitalizare

Published

on

©️ Pixabay License

Potrivit unui raport publicat de Executivul comunitar, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea “Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) este un index compozit publicat în fiecare an de Comisia Europeană începând cu anul 2014, care măsoară progresul țărilor UE în direcția unei economii digitale și a societății.  Acesta reunește un set de 5 indicatori relevanți privind mixul actual al politicilor digitale din Europa, precum: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale. 

Ediția din acest an arată că toate statele membre înregistrează îmbunătățiri în rezultatele DESI. Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca au obținut cel mai ridicat scor sunt printre liderii mondiali în domeniul digitalizării. Acestea sunt urmate de Regatul Unit, Luxemburg, Irlanda, Estonia și Belgia.

Cum funcționează statele membre în ceea ce privește cele cinci dimensiuni ale indicelui?

Conectivitatea la rețelele în bandă largă

În ceea ce privește conectivitatea la rețelele în bandă largă, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia prezintă cel mai înalt nivel de conectivitate.

Banda largă fixă este disponibilă pentru 97% dintre europeni, iar 83% din casele europene sunt acoperite de bandă largă rapidă (cu o viteză de cel puțin 30 Mbps). Conectivitatea ultra-rapidă – măsurată pentru prima dată de DESI (cu o viteză de cel puțin cel puțin 100 Mbps) – este disponibilă pentru 60% dintre europeni.

Nivelul mediu de acoperire mobilă 4G se aplică la 94% din populația UE (o creștere de la 85% în 2016), în timp ce există o medie de 96 de abonamente mobile pentru servicii de bandă largă la 100 de persoane (creștere de la 67 de persoane în 2014).

Rezultatele arată, de asemenea, că o conexiune ultra-rapidă în bandă largă este tot mai frecventă. 20% din gospodării se abonează la bandă largă ultrarapidă, o pondere de patru ori mai mare decât în 2014.

În ceea ce privește pregătirea pentru 5G, 12 state membre au alocate deja părți din spectrul benzilor de pionierat 5G.

În cazul României, 45% din locuinţe sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, ţara clasându-se astfel pe locul al treilea în UE.

Dimensiunea capitalului uman

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, 43% dintre europeni încă nu dispun de competențe digitale de bază. În anul 2017, în UE erau 8,4 milioane de specialiști în domeniul TIC, în creștere de la 7,5 milioane cu 3 ani în urmă. Finlanda, Suedia și Luxemburg au cele mai mari scoruri în această dimensiune.

România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%). În pofida creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1% faţă de media UE de 3,7%).

Utilizarea internetului

În ceea ce privește utilizarea internetului, raportul a mai arătat că 83% dintre europeni accesează internetul în mod regulat (cel puțin o dată pe săptămână), ceea ce înseamna o creșetere de 2 pp față de anul precedent. Procentul utilizatorilor de internet implicați în diferite activități online a crescut în general ușor în comparație cu rezultatele DESI din 2018.

Astfel, 81% dintre utilizatorii de internet asculta muzică, vizionează videoclipuri sau joacă jocuri online, 72% dintre utilizatorii de internet citesc știri online, 49% inițiază apeluri video sau audio, 65% utilizează rețele sociale, 69% fac cumpărături online și 64% utilizează serviciile de online banking.

În cazul României, se înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10%, 26% şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

Integrarea tehnologiei digitale

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale, întreprinderile europene adoptă tot mai mult tehnologiile digitale. Aceasta include utilizarea de software profesional pentru partajarea informațiilor electronice (o creștere de la 26% în 2013 la 34% în 2017), cloud computing (de la 11% în 2014 la 18% în 2018) și utilizarea rețelelor sociale pentru a interacționa cu partenerii sau clienții (de la 15% în 2013 la 21% în 2017). Această tendință este cea mai avansată în Irlanda, Țările de Jos și Belgia.

În plus, utilizarea comerțului electronic în IMM-uri a crescut ușor (de la 14% în 2013 la 17% în 2017). Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre cei care fac comerț online vând către alte state membre ale UE.64% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației publice au utilizat canalul online în 2018 (57% în 2014).

Utilizarea serviciilor publice digitale

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Studiu GfK: România, spre coada clasamentului european al puterii de cumpărare medii/cap de locuitor. Bucureștenii, cei mai potenți financiar dintre români

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Românii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de trei ori mai mică decât alți europeni care locuiesc în Liechtenstein, Elveția sau Luxemburg, se arată într-un studiu lansat recent de GfK, relatează Agerpres.

Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este, în România, de 5.881 de euro, în timp ce suma medie pe care un european din state vestice o are la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii este de aproape trei ori mai mare, respectiv 14.739 de euro.

Studiul, care a luat în calcul 42 de țări europene, plasează România spre coada clasamentului, pe locul 32 al puterii de cumpărare pe cap de locuitor, situându-se astfel cu aproximativ 60% sub media europeană.

De asemenea, acesta a evidențiat diferențe majore privind puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor între statele vizate, cu țări precum  Liechtenstein( 67.550 de euro), Elveţia (42.067 de euro) şi Luxemburg (35.096 de euro) situându-se pe prime locuri ale clasamentului european, în timp ce Republica Moldova, Kosovo şi Ucraina se situează la polul opus.

În medie, la nivel european, puterea de cumpărare pe cap de locuitor a fost evaluată în 2019 la 14.739 euro, mai puțin de jumătate din țările incluse în studiu, mai exact 16 dintre ele, având o putere de cumpărare peste medie, iar restul de 26 situându-se sub pragul european.

În ceea ce privește România, capitala conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie/cap de locuitor de 10.452 de euro, sumă cu 78% mai mare decât în restul ţării. Bucureștiul este urmat în ierarhie de judeţul Timiş, cu o medie de 7.564 de euro şi judeţul Cluj, cu 7.457 de euro.

La polul opus, se situează judeţul Vaslui, cu o medie a puterii de cumpărare pe cap de locuitor de 3.706 de euro, cu circa 37% sub media naţională şi cu aproximativ 75% sub media europeană.

Continue Reading

JAPONIA

GALERIE FOTO Klaus Iohannis, alături de împăratul Japoniei Naruhito la banchetul imperial dedicat ceremoniei de întronare a acestuia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis. Șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Klaus Iohannis s-a aflat în vizită în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Continue Reading

MCV

Fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa condamnă sabotarea intereselor României: Bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV. În România, mai multe voci au cerut contrariul

Published

on

© European Parliament

Sabotarea intereselor României, lansarea de teme false, exportarea unor scandaluri și îngrijorări nefondate la adresa guvernării, și blocajul permanent în care președintele României a înțeles să acționeze, au contribuit la crearea unei imagini nemeritate asupra României, afirmă fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa, într-o postare pe Facebook, în urma publicării de către Comisia Europeană a raportului MCV, cel mai dur din ultimii zece ani.

”În timp ce bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce cu toții ridicarea MCV, Iohannis, PNL și USR și alți români cu influențe la Bruxelles au cerut cu insistență menținerea acestui mecanism asupra României continuarea dublului standard aplicat țării nostre în cadrul Uniunii Europene. Nu trebuie să fim deloc surprinși că MCV laudă Bulgaria și critică România. Bulgaria are probleme uriașe în combaterea corupției. Zilnic se închid 188 de dosare de corupție. Doar în 2017 au fost închise definitiv 70.000 de dosare. Este practic o amnistiere neoficială care are loc în Bulgaria. Dar bulgarii au fost uniți ca națiune și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV în cazul țării lor. În România am avut multe voci din opoziție, la Bruxelles, care au cerut contrariul: menținerea MCV”, a scris Răzvan Popa.

Postarea sa integrală este disponibilă aici.

Comisia Europeană a publicat marți, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending