Connect with us

ROMÂNIA

Raport al Comisiei Europene: România rămâne cu mult în urmă la capitolul digitalizare

Published

on

©️ Pixabay License

Potrivit unui raport publicat de Executivul comunitar, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea “Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) este un index compozit publicat în fiecare an de Comisia Europeană începând cu anul 2014, care măsoară progresul țărilor UE în direcția unei economii digitale și a societății.  Acesta reunește un set de 5 indicatori relevanți privind mixul actual al politicilor digitale din Europa, precum: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale. 

Ediția din acest an arată că toate statele membre înregistrează îmbunătățiri în rezultatele DESI. Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca au obținut cel mai ridicat scor sunt printre liderii mondiali în domeniul digitalizării. Acestea sunt urmate de Regatul Unit, Luxemburg, Irlanda, Estonia și Belgia.

Cum funcționează statele membre în ceea ce privește cele cinci dimensiuni ale indicelui?

Conectivitatea la rețelele în bandă largă

În ceea ce privește conectivitatea la rețelele în bandă largă, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia prezintă cel mai înalt nivel de conectivitate.

Banda largă fixă este disponibilă pentru 97% dintre europeni, iar 83% din casele europene sunt acoperite de bandă largă rapidă (cu o viteză de cel puțin 30 Mbps). Conectivitatea ultra-rapidă – măsurată pentru prima dată de DESI (cu o viteză de cel puțin cel puțin 100 Mbps) – este disponibilă pentru 60% dintre europeni.

Nivelul mediu de acoperire mobilă 4G se aplică la 94% din populația UE (o creștere de la 85% în 2016), în timp ce există o medie de 96 de abonamente mobile pentru servicii de bandă largă la 100 de persoane (creștere de la 67 de persoane în 2014).

Rezultatele arată, de asemenea, că o conexiune ultra-rapidă în bandă largă este tot mai frecventă. 20% din gospodării se abonează la bandă largă ultrarapidă, o pondere de patru ori mai mare decât în 2014.

În ceea ce privește pregătirea pentru 5G, 12 state membre au alocate deja părți din spectrul benzilor de pionierat 5G.

În cazul României, 45% din locuinţe sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, ţara clasându-se astfel pe locul al treilea în UE.

Dimensiunea capitalului uman

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, 43% dintre europeni încă nu dispun de competențe digitale de bază. În anul 2017, în UE erau 8,4 milioane de specialiști în domeniul TIC, în creștere de la 7,5 milioane cu 3 ani în urmă. Finlanda, Suedia și Luxemburg au cele mai mari scoruri în această dimensiune.

România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%). În pofida creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1% faţă de media UE de 3,7%).

Utilizarea internetului

În ceea ce privește utilizarea internetului, raportul a mai arătat că 83% dintre europeni accesează internetul în mod regulat (cel puțin o dată pe săptămână), ceea ce înseamna o creșetere de 2 pp față de anul precedent. Procentul utilizatorilor de internet implicați în diferite activități online a crescut în general ușor în comparație cu rezultatele DESI din 2018.

Astfel, 81% dintre utilizatorii de internet asculta muzică, vizionează videoclipuri sau joacă jocuri online, 72% dintre utilizatorii de internet citesc știri online, 49% inițiază apeluri video sau audio, 65% utilizează rețele sociale, 69% fac cumpărături online și 64% utilizează serviciile de online banking.

În cazul României, se înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10%, 26% şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

Integrarea tehnologiei digitale

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale, întreprinderile europene adoptă tot mai mult tehnologiile digitale. Aceasta include utilizarea de software profesional pentru partajarea informațiilor electronice (o creștere de la 26% în 2013 la 34% în 2017), cloud computing (de la 11% în 2014 la 18% în 2018) și utilizarea rețelelor sociale pentru a interacționa cu partenerii sau clienții (de la 15% în 2013 la 21% în 2017). Această tendință este cea mai avansată în Irlanda, Țările de Jos și Belgia.

În plus, utilizarea comerțului electronic în IMM-uri a crescut ușor (de la 14% în 2013 la 17% în 2017). Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre cei care fac comerț online vând către alte state membre ale UE.64% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației publice au utilizat canalul online în 2018 (57% în 2014).

Utilizarea serviciilor publice digitale

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: “Dacă nu respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţi pierderile de vieţi omeneşti vor fi din ce în ce mai multe”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că România a intrat în cea mai grea etapă a epidemiei de coronavirus şi a subliniat că este nevoie de respectarea cu stricteţe a măsurilor impuse de autorităţi, șeful statului făcând aceste afirmații după înregistrarea a peste 445 de cazuri de îmbolnăviri în ultimele 24 de ore.

“Am intrat de câteva zile în cea mai grea etapă a acestei complicate perioade generate de epidemia de coronavirus. Este o etapă pe care prin măsurile restrictive luate din vreme am reuşit să o întârziem cât mai mult posibil. De acum înainte urmează săptămâni foarte dificile, care vor fi critice pentru sistemul de sănătate din România. Este esenţial să fim conştienţi toţi de acest lucru pentru că vor veni momente cu o mare încărcătură emoţională care ne vor testa solidaritatea şi unitatea. Avem deja de deplâns 116 morţi. (…) Dacă nu respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţi pierderile de vieţi omeneşti vor fi din ce în ce mai multe şi cazurile grave care necesită tratament medical intensiv se vor înmulţi“, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Pe teritoriul României au fost confirmate până vineri la ora 13:00, 3.183 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), a anunțat Grupul de Comunicare Strategică. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 283 au fost declarate vindecate și externate din unități spitalicești.

Totodată, până acum, 116 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 445 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 83 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 13.531 de persoane. Alte 114.646 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 221 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franța, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 25 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 31.657 de teste.

Continue Reading

ROMÂNIA

Programul RO-CULTURA, fonduri SEE și norvegiene: Lansare apel proiecte „Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului”

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Vineri, 3 aprilie, s-a lansat sesiunea a doua a apelului de proiecte „Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului”, în cadrul programului RO-CULTURA, finanțat prin granturi ale Spatiului Economic European (SEE) și norvegiene, potrivit unui comunicat

Programul RO-CULTURA este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 și vizează consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

Acest apel de proiecte vizează creșterea gradului de acces la cultură, promovarea diversității culturale și consolidarea dialogului intercultural. Pentru ca activitățile culturale să aibă un impact mai mare, transferul de cunoștințe și expertiză între organizațiile din România și Statele Donatoare este încurajat, împreună cu producția în comun a evenimentelor artistice.

Bugetul prezentului apel de proiecte este de 2.000.000 Euro.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil ce poate fi acordat unui proiect este între 50.000 Euro și 200.000 Euro, reprezentând:

  • 100% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip instituție publică de cultură,
  • 90% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip ONG sau societăți comerciale/ societăți cooperative.

În cadrul prezentului apel de proiecte sunt finanțate proiectele sau activitățile care intră sub incidența prevederilorSchemei de ajutor de minimisavizată favorabil de către Consiliul Concurenței.

Pentru a fi eligibile, propunerile de proiecte trebuie să conducă la atingerea următorilor indicatori de Program:

  • 90 de locuri de muncă create;
  • 19.000 de participanți la activitățile culturale;
  • 10 IMM-uri sprijinite;
  • 60 profesioniști cu competențe/expertiză dezvoltate la locul de muncă, alții decât cei de etnie romă;
  • 150 activități de artă contemporană sprijinite;
  • 10 abordări inovative referitoare la patrimoniul cultural, sprijinite în vederea dezvoltării publicului;
  • 5 producții referitoare la minorități sociale, etnice și culturale,  altele decât minoritatea romă;
  • 15 proiecte care implică cooperarea cu un partener de proiect din Statele Donatoare în domeniul artei contemporane.

Numărul maxim de activități în cadrul unui proiect este de 5.

Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 6 luni și 24 de luni. Data limită de depunere a proiectelor: 01.07.2020, ora României (16:00).

Ghidul solicitantului și anexele aferente pot fi accesate la următorul link.

Pentru mai multe informații privind eligibilitatea participanților, AICI.

Continue Reading

NEWS

Banca Mondială, pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva COVID-19. România accesează 400 milioane de euro pentru combaterea impactului socio-economic al pandemiei de Coronavirus

Published

on

© World Bank Romania/ Facebook

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară pre-aprobată în valore de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de coroanvirus și la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop, a anunțat vineri banca printr-un comunicat.

Această finanțare sprijină o serie de intervenții menite să ducă la consolidarea serviciilor de intervenție și a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public și privat, precum și la protejarea vieții cetățenilor și a calității traiului în general.

Banca Mondială este pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia asupra oamenilor, prin acordarea unui ajutor financiar rapid, precum și printr-o implicare pe termen lung,” a declarat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. ”Ȋn funcţie de evoluţia situaţiei, vom continua să sprijinim România pentru a putea depăși această criză”, a completat aceasta.

România a beneficiat de această asistență financiară preaprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018.

Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituțional și juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social și fiscal în caz de situație medicală de urgență, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice. În plus față de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanță critică menite să consolideze reziliența, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanțare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacționa în timp util în fața unui dezastru natural sau a unei urgențe de natură medicală.

În același timp, Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătății, pentru a-și valorifica o parte din fondurile existente în vederea finanțării achiziției unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum și în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătății. Acest gen de asistență implică și furnizarea de asistenţă tehnică pentru diminuarea impactului economic pe care il va avea o posibila criză.

Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziție un pachet de finanțare cu aprobare rapidă în valoare de 14 miliarde de dolari pentru a consolida răspunsul la efectele pandemiei de COVID-19 în țările aflate în curs de dezvoltare și pentru a reduce perioada de recuperare a acestora. Reacția rapidă include finanțare, consiliere în materie de politici publice și asistență tehnică pentru a ajuta țările să facă față impactului generat de această pandemie în domeniul medical și economic.

IFC oferă o finanţare de 8 miliarde de dolari pentru a ajuta societățile private afectate de pandemie și pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă. IBRD şi IDA pun la dispoziție o primă tranșă de 6 miliarde USD pentru a susține intervenția în domeniul asistenței medicale.

În cazul în care sunt țări care vor avea nevoie de un sprijin mai semnificativ, Grupul Băncii Mondiale va acorda 160 miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a contribui la protejarea celor sărăci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de recuperare economică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending