Connect with us

ROMÂNIA

România, Franța și Grecia semnează Acorduri de cooperare cu Agenția UE pentru Căile Ferate în vederea sporirii interconectării și interoperabilității

Published

on

România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, semnează marţi, la Bucureşti, Acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoş Titea, la Conferinţa feroviară internaţională privind teme actuale din agenda UE legate de liberalizarea Căilor Ferate Europene, organizată sub egida Președinției române la Consiliul UE, relatează Agerpres

În opinia lui Dragoș Titea, cel de-al patrulea pachet feroviar este probabil cel mai ambiţios instrument legislativ de până acum, scopul său principal fiind de a revitaliza sectorul feroviar şi de a-l face mai competitiv și sigur în raport cu alte modalități de transport, prin crearea unui spaţiu feroviar unic european.

,,Prin înlăturarea obstacolelor rămase în calea spaţiului feroviar unic european, cel de-al IV-lea Pachet feroviar va contribui la crearea unui sector feroviar mai competitiv, cu conexiuni mai bune între UE şi ţările învecinate. Obiectivul general al acestuia este de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor de transport feroviar prin eliminarea obstacolelor rămase pe piaţă şi consolidarea armonizării cerinţelor privind interoperabilitatea şi siguranţa pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de armonizare a reţelei feroviare din UE. Rezultatul final ar trebui să se reflecte în niveluri mai mari de siguranţă, interoperabilitate şi fiabilitate în reţeaua feroviară europeană”, a afirmat Titea.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că reţeaua feroviară europeană este în prezent destul de fragmentată, iar diferite state membre utilizează diferite standarde de siguranţă şi sisteme tehnice. De exemplu, serviciile transfrontaliere de transport feroviar trebuie să obţină o autorizaţie de siguranţă din partea mai multor autorităţi naţionale diferite şi au de-a face cu mai multe sisteme de semnalizare diferite. Astfel, această fragmentare ,,face ca intrarea unor noi operatori feroviari şi echipamente tehnice pe piaţa feroviară să devină complicată şi costisitoare. 

Dragoș Titea a mai adăugat că ,,pentru a permite cetăţenilor Uniunii, operatorilor economici şi autorităţilor competente să beneficieze de avantajele care decurg din instituirea spaţiului feroviar unic european, este adecvat, în special, să se îmbunătăţească interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor feroviare naţionale, precum şi accesul la aceste reţele”, a explicat secretarul de stat.

De asemenea, secretarul de stat a anunțat că România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, vor semna astăzi Acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar.

Nu în ultimul rând, Titea a subliniat că este necesară o compatibilitate între caracteristicile infrastructurii şi cele ale vehiculelor, precum şi o interconectare eficientă a sistemelor de informare şi comunicaţii ale administratorilor de infrastructură şi ale întreprinderilor feroviare.

,,Nivelurile de performanţă, siguranţa, calitatea serviciilor şi costurile depind de o astfel de compatibilitate şi interconectare, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru interoperabilitatea sistemului feroviar al Uniunii”, a adăugat el.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Published

on

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 92% dintre români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru pe tema ”Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate au fost publicate astăzi de Comisia Europeană, 92 % din cetățenii români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”.

© Eurobarometru

Totodată, 83% dintre români consideră că libera circulație a cetățenilor în UE aduce beneficii ecnomiei.

Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Citiți și: Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens, a anunțat premierul Ludovic Orban, informează Agerpres.

”În ceea ce priveşte setul de măsuri economice, aşa cum am prezentat public, avem o serie de măsuri pe care le-am anunţat, le-am prezentat public, pe de-o parte măsuri de susţinere a companiilor privitoare la asigurarea capitalului de lucru – pot să vă spun că am primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM-uri şi suntem pregătiţi să adoptăm actul normativ”, a declarat Ludovic Orban, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

Acesta a completat că Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichiditate, fluență în derularea contractelor”.

”Schema de garantare a creditului comercial, de asemenea, schema de garantare pentru leasingul de echipamente, şi, de asemenea, scheme de garantare pentru factoring şi pentru instrumentele de tip bilet la ordin şi alte astfel de instrumente financiare”, a spus Orban.

”În același timp, premierul României a precizat că joi va fi lansat în dezbaterea publică proiectul de ordonanță de urgență privind lansarea programului de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri.

Aici este vorba de miliardul de euro pe care l-am mobilizat ca urmare a deciziei Comisiei de creştere a flexibilităţii între diferitele programe pe exerciţiul 2014-2020, 550 de milioane, granturi pentru investiţii, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o să fie o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende”, a precizat Orban.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending