Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Programul european LIFE: Statele membre vor beneficia de investiții de un sfert de miliard de euro în domeniile mediului, naturii și politicilor climatice

Published

on

Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiţii în valoare de 243 de milioane euro din bugetul Uniunii Europene pentru proiecte din programul LIFE, care sprijină natura, mediul şi calitatea vieţii în tranziţia Europei către un viitor mai sustenabil şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, informează un comunicat de presă al Executivului european.
Finanţarea UE în cadrul programului LIFE pentru mediu şi politici climatice va mobiliza investiţii suplimentare, ajungând la un total de 430.7 milioane de euro, destinate unui număr de 142 de proiecte noi. Prin finanţarea a numeroase proiecte transnaţionale, LIFE va avea un impact în fiecare stat membru al UE.

”Programul LIFE continuă să investească în proiecte care îmbunătăţesc calitatea vieţii noastre, mediul nostru înconjurător şi natura. Acesta ajută mulţi europeni talentaţi să găsească soluţii pentru unele dintre cele mai grave probleme de mediu cu care ne confruntam în prezent”, a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Cele mai mult fonduri, în valoare de 196.2 milioane de euro, vor fi alocate pentru proiecte în domeniul mediului şi al utilizării eficiente a resurselor, al naturii şi al biodiversităţii, precum şi al guvernanţei şi informării în domeniul mediului. Aceasta include investiţii majore în proiecte care vor permite reutilizarea unei cantităţi mai mari de materiale plastice. Transformarea acestor deşeuri în materii prime de înaltă calitate pentru industria automobilelor, a construcţiilor şi a ambalajelor este doar una dintre modalităţile prin care LIFE oferă sprijin practic pentru realizarea obiectivelor Strategiei europene pentru materialele plastice, într-o economie circulară dezvoltată de Comisia Europeană.

În domeniul politicilor climatice, UE va investi 46.8 milioane de euro pentru a sprijini proiecte de atenuare, adaptare, guvernanţă şi informare în domeniul schimbărilor climatice. Aceasta include sprijinul practic pentru elaborarea de către statele membre a planurilor energetice şi climatice naţionale pentru 2030, care le vor ajuta să reducă în mod colectiv emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De asemenea, finanţarea LIFE va contribui la adaptarea sectorului agricol şi a sectorului silviculturii la schimbările climatice şi la îmbunătăţirea rezilienţei comunităţilor la fenomenele meteorologice extreme, de la inundaţii şi valuri de căldură până la penurii de apă.

Un număr de 55 de proiecte LIFE în domeniul mediului şi al utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza 163,5 milioane euro, din care UE va furniza 82,4 milioane de euro. Aceste proiecte vizează întreprinderea de acţiuni în cinci domenii tematice: aer, mediu şi sănătate, utilizarea eficientă a resurselor, deşeuri şi apă. Cele 20 de proiecte din domeniul utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza doar ele 43.8 milioane de euro pentru facilitarea tranziţiei Europei către o economie mai circulară, ceea ce reprezintă o creştere cu 15% faţă de anul anterior. O sumă de aproximativ 14.9 milioane de euro va contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa.

Cele 40 de proiecte LIFE Natură şi biodiversitate sprijină punerea în aplicare a directivelor UE privind păsările şi habitatele, precum şi a Strategiei UE în domeniul biodiversităţii pentru 2020. Acestea au un buget total de 153 de milioane euro, din care 97.5 milioane de euro vor reprezenta contribuţia UE.

Programul LIFE este instrumentul de finanţare al Uniunii Europene pentru mediu şi politici climatice. Acesta a fost lansat în 1992 şi, de atunci, a cofinanţat peste 4.600 de proiecte în întreaga Uniunii Europene şi în ţări terţe, mobilizând aproape 10 miliarde de euro şi contribuind cu peste 4.2 miliarde euro la protecţia mediului şi a climei. Bugetul pentru perioada 2014 – 2020 este de 3.4 miliarde de euro la preţuri curente. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 – 2027, Comisia propune majorarea finanţării pentru programul LIFE cu aproape 60%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independeța Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending