Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Programul european LIFE: Statele membre vor beneficia de investiții de un sfert de miliard de euro în domeniile mediului, naturii și politicilor climatice

Published

on

Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiţii în valoare de 243 de milioane euro din bugetul Uniunii Europene pentru proiecte din programul LIFE, care sprijină natura, mediul şi calitatea vieţii în tranziţia Europei către un viitor mai sustenabil şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, informează un comunicat de presă al Executivului european.
Finanţarea UE în cadrul programului LIFE pentru mediu şi politici climatice va mobiliza investiţii suplimentare, ajungând la un total de 430.7 milioane de euro, destinate unui număr de 142 de proiecte noi. Prin finanţarea a numeroase proiecte transnaţionale, LIFE va avea un impact în fiecare stat membru al UE.

”Programul LIFE continuă să investească în proiecte care îmbunătăţesc calitatea vieţii noastre, mediul nostru înconjurător şi natura. Acesta ajută mulţi europeni talentaţi să găsească soluţii pentru unele dintre cele mai grave probleme de mediu cu care ne confruntam în prezent”, a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Cele mai mult fonduri, în valoare de 196.2 milioane de euro, vor fi alocate pentru proiecte în domeniul mediului şi al utilizării eficiente a resurselor, al naturii şi al biodiversităţii, precum şi al guvernanţei şi informării în domeniul mediului. Aceasta include investiţii majore în proiecte care vor permite reutilizarea unei cantităţi mai mari de materiale plastice. Transformarea acestor deşeuri în materii prime de înaltă calitate pentru industria automobilelor, a construcţiilor şi a ambalajelor este doar una dintre modalităţile prin care LIFE oferă sprijin practic pentru realizarea obiectivelor Strategiei europene pentru materialele plastice, într-o economie circulară dezvoltată de Comisia Europeană.

În domeniul politicilor climatice, UE va investi 46.8 milioane de euro pentru a sprijini proiecte de atenuare, adaptare, guvernanţă şi informare în domeniul schimbărilor climatice. Aceasta include sprijinul practic pentru elaborarea de către statele membre a planurilor energetice şi climatice naţionale pentru 2030, care le vor ajuta să reducă în mod colectiv emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De asemenea, finanţarea LIFE va contribui la adaptarea sectorului agricol şi a sectorului silviculturii la schimbările climatice şi la îmbunătăţirea rezilienţei comunităţilor la fenomenele meteorologice extreme, de la inundaţii şi valuri de căldură până la penurii de apă.

Un număr de 55 de proiecte LIFE în domeniul mediului şi al utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza 163,5 milioane euro, din care UE va furniza 82,4 milioane de euro. Aceste proiecte vizează întreprinderea de acţiuni în cinci domenii tematice: aer, mediu şi sănătate, utilizarea eficientă a resurselor, deşeuri şi apă. Cele 20 de proiecte din domeniul utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza doar ele 43.8 milioane de euro pentru facilitarea tranziţiei Europei către o economie mai circulară, ceea ce reprezintă o creştere cu 15% faţă de anul anterior. O sumă de aproximativ 14.9 milioane de euro va contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa.

Cele 40 de proiecte LIFE Natură şi biodiversitate sprijină punerea în aplicare a directivelor UE privind păsările şi habitatele, precum şi a Strategiei UE în domeniul biodiversităţii pentru 2020. Acestea au un buget total de 153 de milioane euro, din care 97.5 milioane de euro vor reprezenta contribuţia UE.

Programul LIFE este instrumentul de finanţare al Uniunii Europene pentru mediu şi politici climatice. Acesta a fost lansat în 1992 şi, de atunci, a cofinanţat peste 4.600 de proiecte în întreaga Uniunii Europene şi în ţări terţe, mobilizând aproape 10 miliarde de euro şi contribuind cu peste 4.2 miliarde euro la protecţia mediului şi a climei. Bugetul pentru perioada 2014 – 2020 este de 3.4 miliarde de euro la preţuri curente. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 – 2027, Comisia propune majorarea finanţării pentru programul LIFE cu aproape 60%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european propus de Ungaria le promite, din nou, eurodeputaților că nu va fi influențat de premierul Viktor Orban în activitatea sa

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru vecinătate și extindere propus de Ungaria, Olivér Várhelyi, și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național, în condițiile în care eurodeputații din Comisia AFET nu i-au acordat acestuia undă verde după audierea de joia trecută pe fondul legăturilor sale cu premierul Viktor Orban.

Nu voi fi influențat de nicio declarație sau poziție a vreunui prim-ministru al vreunei țări sau a altor reprezentanți ai vreunui guvern“, a scris Olivér Várhelyi în răspunsurile membrilor Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, care au fost obținute de Politico Europe.

Joia trecută, Várhelyi nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, eurodeputații solicitându-i acestuia să răspundă unor întrebări scrise suplimentare

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria este ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

În cazul în care răspunsurile lui Olivér Várhelyi nu vor fi satisfăcătoare pentru eurodeputați, Comisia AFET poate decide organizarea unei audieri suplimentare de o oră și jumătate. Pe de altă parte, Conferința Președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, vor trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending