România menține un regim investițional în mare parte deschis și urmărește în mod activ atragerea investițiilor străine directe, în timp ce poziția strategică a țării, apartenența la UE și NATO, forța de muncă calificată, salariile competitive și resursele naturale o fac atractivă pentru companiile care urmăresc accesul la piețele europene, din Caucaz și din Orientul Apropiat, transmite Departamentul de Stat al SUA.
SUA identifică oportunități pentru investitorii americani în domenii precum IT, industria auto, energie, apărare, industria prelucrătoare, producția alimentară, sănătate și servicii financiare, potrivit Raportului privind climatul investițional din România pentru 2026, publicat de Departamentul de Stat al SUA.
Din 1989, România a urmat un parcurs de creștere economică ascendent, dar inegal, arată raportul. Economia a crescut cu mai puțin de 1% atât în 2024, cât și în 2025, față de 2,5% în 2023, în timp ce inflația a urcat de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025 și se menține peste intervalul-țintă al Băncii Naționale a României.
Documentul precizează că schimbarea priorităților coalițiilor de guvernare, precum și măsurile de consolidare fiscală contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil, iar corupția rămâne o provocare persistentă, în pofida progreselor semnificative înregistrate.
În ceea ce privește climatul investițional, raportul îl descrie drept unul mixt și recomandă potențialilor investitori să efectueze verificări prealabile atunci când iau în considerare o investiție. Deși România se apropie de nivelurile UE în ceea ce privește veniturile și productivitatea, documentul notează că persistă vulnerabilități macroeconomice, în special deficitele gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Aderarea României la UE în 2007 a contribuit la consolidarea reformelor instituționale, însă lipsa predictibilității legislative și de reglementare, precum și capacitatea instituțională redusă continuă să afecteze negativ climatul investițional. În acest context, Departamentul de Stat al SUA recomandă potențialilor investitori americani să efectueze o analiză atentă, inclusiv prin consultarea unor juriști competenți, atunci când iau în considerare o investiție în România.
Energia, vulnerabilă la schimbări frecvente și neanticipate ale legislației
În ceea ce privește sectorul energetic, raportul arată că acesta este deosebit de vulnerabil la modificări frecvente și neanticipate ale legislației, inclusiv în ceea ce privește taxele, care pot schimba în mod imprevizibil cadrul în care operează companiile. În acest context, documentul amintește că impozitul pe profiturile excepționale, instituit în 2018 prin Legea offshore și modificat în 2022, se aplică atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și celor offshore, care trebuie să plătească redevențe pentru gazele extrase în România, calculate pe baza prețului de la Vienna Central European Gas Hub (CEGH).
Pe fondul creșterii prețurilor la energie în perioada 2021-2022, România a stabilit plafoane pentru prețurile la energie electrică până în iunie 2025 și pentru cele la gaze naturale până în aprilie 2027.
În perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, plafoanele de preț pentru gaze vor fi înlocuite cu un mecanism de reglementare a marjelor pentru producători, comercianți, furnizori, transportatori și distribuitori, aplicabil gazelor naturale destinate exclusiv consumului casnic și producției de energie termică.
Corupția rămâne o provocare pentru România
România a înregistrat progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare persistentă, potrivit raportului. În noiembrie 2022, Comisia Europeană a concluzionat că România a făcut suficiente progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care a fost abrogat oficial în septembrie 2023. De atunci, Comisia Europeană a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.
Studiul economic al OCDE din 2026 arată că, în pofida eforturilor de reformă, percepția corupției și accesul limitat la oportunitățile de participare la licitații rămân probleme persistente. Într-un sondaj Eurobarometru din 2025, 75% dintre respondenți au considerat că fenomenul corupției este „răspândit”.
Cadrul anticorupție al României respectă standardele de reglementare ale OCDE și înregistrează rezultate bune în ceea ce privește cadrele strategice, precum Strategia Națională Anticorupție, însă, în practică, implementarea și aplicarea măsurilor continuă să fie dificile, se arată în raport.
Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din administrația publică, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciile vamale, autoritățile municipale și autoritățile financiare locale. Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri din România consideră că fenomenul este răspândit în țară, față de 63% la nivelul UE.
De asemenea, 62% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
În ceea ce privește principalele probleme întâmpinate de companii în desfășurarea activității, Eurobarometrul indică nivelul taxelor (96% dintre respondenți), schimbările rapide ale legislației și politicilor (91%), complexitatea procedurilor administrative (84%) și corupția (72%).
Mediul politic și de securitate, stabil pentru investitori
În ceea ce privește mediul politic și de securitate, raportul Departamentului de Stat al SUA arată că România nu are un istoric de acțiuni motivate politic care să fi vizat proiectele sau instalațiile investitorilor străini, iar tulburările civile majore sunt rare. În 2025 nu au fost înregistrate astfel de incidente.
De asemenea, raportul notează că reluarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 2024, în mai 2025, a întârziat unele reforme fiscale și legislative.
Forța de muncă, un avantaj afectat de deficitul de specialiști
România are în continuare o forță de muncă numeroasă și calificată, cu competențe bune de limba engleză și niveluri salariale competitive în majoritatea sectoarelor, potrivit raportului. Totuși, forța de muncă disponibilă s-a redus în cazul profesiilor cu nivel ridicat de calificare, în special în IT și sănătate, pe fondul emigrației și al unui sistem de învățământ primar și secundar cu rezultate inegale.
Raportul notează că sistemul universitar este, în general, bine apreciat, în special în domeniile tehnice, însă reprezentanți ai mediului de afaceri din România și din străinătate au solicitat reformarea programelor universitare învechite, pentru a răspunde mai bine nevoilor unei piețe moderne, orientate spre inovare.
În 2025, populația activă din punct de vedere economic era de 8,2 milioane de persoane, iar rata totală a șomajului a fost de 6%. În același timp, povara fiscală asupra costurilor cu forța de muncă era de 42,8%, peste media europeană de 38,6%.
