Uniunea Europeană ar avea nevoie de investiții suplimentare estimate la 560 miliarde de euro pentru a atinge obiectivul de alocare a 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2030, potrivit raportului privind performanța UE în știință, cercetare și inovare, publicat joi de Comisia Europeană. Analiza arată că Europa rămâne un lider științific mondial, dar valorifică insuficient această capacitate pentru a dezvolta tehnologii strategice, a câștiga poziții pe piață și a crește productivitatea.
UE ocupă locul al doilea la nivel mondial în privința producției științifice, iar 57% dintre publicațiile sale științifice implică o colaborare internațională. Calitatea cercetării europene rămâne ridicată, însă aceste avantaje nu se traduc întotdeauna în leadership tehnologic sau în creștere economică.
Raportul identifică patru provocări principale care limitează capacitatea Europei de a transforma rezultatele cercetării în avantaje economice și tehnologice.
Prima este deficitul de investiții: UE ar avea nevoie de investiții suplimentare estimate la 560 miliarde de euro pentru a atinge obiectivul de alocare a 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2030. Raportul recomandă o coordonare mai bună a finanțării publice și private și eliminarea obstacolelor care împiedică mobilizarea capitalului.
A doua provocare este fragmentarea: Activitățile de cercetare și inovare rămân dispersate între țări, regiuni și instituții, ceea ce le reduce impactul cumulat. Analiza pledează pentru o colaborare mai strânsă între regiuni și o mai bună coordonare a priorităților europene și naționale, astfel încât cunoștințele și capacitățile existente să fie valorificate mai eficient.
A treia privește dezvoltarea inovațiilor și aducerea lor pe piață: Dificultățile de finanțare, de valorificare a rezultatelor cercetării și de introducere a tehnologiilor în economie împiedică descoperirile să devină produse și servicii competitive. Aceste blocaje sunt relevante inclusiv pentru domenii strategice precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și serviciile de cloud computing.
A patra provocare este concurența globală: Europa trebuie să își consolideze poziția în tehnologiile strategice, menținând în același timp calitatea cercetării și capacitatea de a atrage specialiști de vârf. Inițiative precum Choose Europe urmăresc să atragă și să păstreze cercetătorii, inovatorii și antreprenorii necesari pentru competitivitatea europeană.
Eforturile de cercetare sunt dispersate între țări, regiuni și instituții, ceea ce le limitează impactul. În același timp, obstacolele în finanțare, valorificarea cunoștințelor și introducerea tehnologiilor în economie împiedică descoperirile să ajungă pe piață, inclusiv în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și serviciile de cloud computing.
Pentru a răspunde acestor dificultăți, raportul recomandă o coordonare mai bună a investițiilor publice și private, o colaborare mai strânsă între regiuni și concentrarea eforturilor asupra tehnologiilor esențiale pentru viitorul Europei. Analiza subliniază și necesitatea eliminării barierelor care împiedică transformarea cercetării în produse și servicii.
Pentru reducerea deficitului de investiții, Comisia Europeană a propus, în cadrul viitorului buget multianual al UE pentru perioada 2028–2034, dublarea bugetului programului-cadru pentru cercetare și inovare, Orizont Europa, la 175 miliarde de euro. Propunerea este completată de măsuri pentru mobilizarea capitalului privat și instituțional, inclusiv prin Scaleup Europe Fund, care a anunțat deja șapte investiții în companii tehnologice europene.
Pentru reducerea fragmentării, executivul european pregătește un act legislativ privind Spațiul european de cercetare. Acesta ar urma să îmbunătățească coordonarea priorităților europene și naționale, planificarea investițiilor și circulația cunoștințelor și a talentelor.
Totodată, Comisia a propus un act european privind inovarea, menit să faciliteze accesul companiilor inovatoare la achizițiile publice și finanțarea garantată prin drepturi de proprietate intelectuală. Aceste măsuri sunt completate de inițiativa Choose Europe, prin care UE urmărește să atragă și să păstreze cercetători, inovatori și antreprenori pe teritoriul său.
Raportul concluzionează că știința, cercetarea și inovarea trebuie să aibă un rol central în creșterea productivității europene, susținând în același timp obiectivele de mediu și modelul social al Uniunii. Publicația include comparații cu economii precum SUA și China, analize sectoriale și recomandări pentru politicile europene.
