Competitivitatea Uniunii Europene va depinde din ce în ce mai mult de digitalizarea tuturor sectoarelor și de consolidarea punctelor forte în domeniul tehnologiilor avansate, care vor stimula investițiile, crearea de locuri de muncă și bunăstare, relevă un raport privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, la cererea Comisiei Europene, și prezentat luni la Bruxelles. Cele trei puncte cardinale din acest raport cu privire la competitivitatea europeană prin digitalizare sunt reprezentate de rețelele de mare viteză, inteligența artificială și semiconductori, iar între propunerile concrete sunt avansate cele precum o nouă lege europeană privind telecomunicațiile, o legislație privind cloud-ul și revizuirea și extinderea Actului european privind cipurile pentru a crește finanțarea, coordonarea și rapiditatea cooperării public-privat la nivel continental.
În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.
Raportul său consideră că provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică este una “existențială” și avertizează că tergiversarea acțiunii va duce la decizii dificile. Acesta propune modificări profunde în numeroase domenii, cum ar fi o stimulare “fără precedent” a investițiilor publice, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune ale UE, o reformă a politicii de coeziune a UE, o revizuire a politicii în domeniul concurenței și o nouă politică industrială care să aibă în centrul său o strategie de reducere a prețurilor ridicate la energie în Europa.
Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).
În privința domeniului digital (pag. 67-92), raportul lui Draghi arată că față de omologii din SUA și Asia, actorii din domeniul tehnologiei din UE nu dispun în prezent de dimensiunea necesară pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea și pentru a realiza investiții în telecomunicații, servicii cloud, inteligență artificială și semiconductori.
Ca parte a strategiei de competitivitate a Europei pentru următorul deceniu, politicile și inițiativele privind digitalizarea și tehnologiile avansate, susținute de o finanțare publică și privată semnificativă, raportul susține că trebuie să fie prioritare în trei domenii:
– Rețele de bandă largă de mare viteză/capacitate și echipamente și software aferente (de exemplu, rețele fixe, fără fir și prin satelit/hibride) pentru a permite conectivitatea și a distribui servicii digitale sigure, omniprezente și durabile, esențiale pentru cetățenii și întreprinderile din UE.
– Informatică și inteligența artificială, și anume infrastructura, platformele și tehnologiile avansate necesare pentru dezvoltarea și extinderea autonomă a serviciilor digitale, permițând întreprinderilor să inoveze, să își sporească productivitatea și să crească, în special în ceea ce privește cloud-ul, calculul de înaltă performanță și cuantica, precum și inteligența artificială și aplicațiile sale industriale.
– Semiconductorii, un motor și un facilitator-cheie pentru lanțul valoric al electronicii și un element strategic al securității și forței industriale a Europei în toate sectoarele.
Rețele de bandă largă de mare viteză – punct de plecare și propuneri. O nouă lege a UE privind telecomunicațiile
În prezent, în UE există 34 de operatori de telecomunicații (3 în SUA și 4 în China) care deservesc aproximativ 450 de milioane de consumatori, iar piața de bandă largă fixă din UE unde primii trei operatori dețin o cotă comună de 35% în întreaga Europă – este, de asemenea, mai puțin concentrată decât cea din SUA (cu o cotă comună de 66%) sau China (cu o cotă comună de 95%)
Raportul arată că deși prețurile scăzute din Europa au adus, fără îndoială, beneficii cetățenilor și întreprinderilor, dar, în timp, au redus, de asemenea, rentabilitatea industriei și, drept consecință, și nivelurile de investiții în Europa, inclusiv inovarea întreprinderilor UE în noi tehnologii dincolo de conectivitatea de bază.
Potrivit documentului lui Mario Draghi, reglementarea și politica în domeniul concurenței în sectorul telecomunicațiilor au descurajat, de fapt, consolidarea, favorizând o multitudine de actori mai mici pe fiecare piață.
Mai mult, raportul atrage atenția că “profitabilitatea în scădere a sectorului telecomunicațiilor poate reprezenta acum un risc pentru companiile industriale din Europa, într-o fază în care este nevoie de infrastructură de ultimă generație pentru a digitaliza lanțurile de producție, aprovizionare și distribuție“.
Ca urmare a tuturor tendințelor descrise, capitalizarea de piață a operatorilor de telecomunicații și a furnizorilor de echipamente din UE a scăzut și a devenit mai mică în comparație cu cea a concurenților. Capitalizarea de piață totală a sectorului telecomunicațiilor din UE a scăzut cu 41% în perioada 2015-2023, ajungând la aproximativ 270 de miliarde de euro, în comparație cu capitalizarea de piață de peste 650 de miliarde de euro pentru operatorii de telecomunicații din SUA.
Astfel, raportul lui Draghi stabilește ca obiectiv ca UE să furnizeze cetățenilor și întreprinderilor servicii de comunicații de ultimă generație furnizate de întreprinderi puternice și de succes din UE, care nu depind în mod excesiv de furnizorii de echipamente critice și de software din afara UE.
Prin urmare, UE ar trebui să urmărească să stimuleze implementarea de servicii mobile și fixe în bandă largă competitive, de mare viteză, cu latență redusă și omniprezente, precum și de capacități autonome prin satelit până în 2030.
Aceste servicii ar trebui să fie furnizate în întreaga Europă fără întreruperi la un standard egal cu cele mai bune experiențe la nivel mondial și ar trebui să fie posibile prin creșterea investițiilor private în rețelele digitale (5G autonome și fibră optică), sprijinirea consolidării actorilor și infrastructurilor și susținerea poziției de lider în domenii strategice
Un alt obiectiv de urmărit este acela al consolidării securității și a autonomiei strategice deschise a rețelelor de comunicații digitale ale UE prin sprijinirea furnizorilor de echipamente și software pentru comunicații cu sediul în UE.
În acest sens, raportul lui Mario Draghi propune șapte acțiuni:
1) Reformarea cadrului de reglementare și de concurență al UE în vederea finalizării pieței unice digitale pentru telecomunicații, armonizând normele și favorizând fuziunile și operațiunile transfrontaliere.
2) Armonizarea acordării licențelor de spectru la nivelul UE, inclusiv pentru conectivitatea prin satelit, și organizarea de licitații la nivelul UE cu o durată mai lungă și mai puține restricții.
3) Simplificarea și armonizarea regulamentului privind securitatea cibernetică și interceptarea legală și îmbunătățirea cooperării între agențiile de securitate cibernetică ale UE.
4) Stimularea implementării de noi infrastructuri, prin definirea unor date limită pentru tehnologiile mai vechi.
5) Introducerea „pașaportului” serviciilor B2B (Business-to-Business) pentru a permite operatorilor dintr-un stat membru să ofere servicii în întreaga UE.
6) Consolidarea furnizorilor de echipamente și software de telecomunicații cu sediul în UE pentru a susține autonomia strategică deschisă a UE.
7) Coordonarea standardelor tehnice pentru edge computing, API-uri de rețea și Internet of Things la nivelul UE.
Pentru a atinge aceste obiective, raportul susține că UE ar trebui să adopte o nouă “Lege UE privind telecomunicațiile” pentru a stabili o nouă poziție strategică privind serviciile de telecomunicații, cu scopul de a dezvolta rețele digitale de ultimă generație pentru cetățeni și întreprinderi, finanțate de capital privat, cu o securitate puternică și autonomie în lanțurile de aprovizionare.
Informatică și inteligență artificială – punct de plecare și propuneri. O nouă lege europeană privind dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale
Ca și în alte domenii, în informatică și inteligență artificială Uniunea Europeană pierde teren în materie de cercetare și dezvoltare în domeniu și în crearea de întreprinderi tehnologice inovatoare cu acoperire globală. Ca urmare, UE a dezvoltat puține platforme digitale paneuropene și nicio platformă paneuropeană nu este printre cele mai vizitate din Europa. De asemenea, piața serviciilor cloud din UE (Deutsche Telekom și Orange) este, de asemenea, în mare parte pierdută în fața jucătorilor din SUA (Google, Microsoft și Amazon), și se estimează că dezavantajul concurențial al UE se va accentua probabil pe piața cloud, deoarece aceasta se caracterizează prin investiții continue și foarte mari, economii de scară și integrarea mai multor servicii oferite de un singur furnizor de cloud.
Poziția slabă a UE în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale înseamnă că, în viitor, este posibil ca aceasta să nu își valorifice pe deplin avantajul competitiv în mai multe sectoare industriale, existând riscul ca cota de piață și de valoare a întreprinderilor din UE să fie erodată de actori din afara UE. În cele din urmă, “deși ambițiile GDPR și ale Legii UE privind Inteligența Artificială sunt lăudabile, complexitatea acestora și riscul de suprapuneri și inconsecvențe pot submina evoluțiile în domeniul IA ale actorilor din industria UE”, constată raportul.
Raportul lui Draghi stabilește ca obiectiv acela ca UE să aibă ambiția de a fi lider în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru sectoarele sale forte, să recâștige și să păstreze controlul asupra datelor și serviciilor cloud sensibile și să dezvolte un mecanism robust financiar și de talente pentru a sprijini inovarea în domeniul informaticii și al inteligenței artificiale. Documentul propune astfel șapte acțiuni:
1) Creșterea capacității de calcul dedicate formării și perfecționării modelelor de IA și crearea unui cadru la nivelul UE pentru furnizarea de „capital informatic” IMM-urilor inovatoare din UE.
2) Identificarea aplicațiilor verticale prioritare ale IA pentru UE, încurajând întreprinderile UE să participe la dezvoltarea și implementarea acestora în sectoare industriale cheie
3) Să profite de coordonarea și armonizarea la nivelul UE a regimurilor naționale de AI și să asigure punerea în aplicare armonizată și simplificată a GDPR.
4) Definirea unei politici unice la nivelul UE și a unor cerințe de rezidență pentru serviciile cloud ale administrațiilor publice, precum și a unor politici de securitate a datelor sensibile la nivelul UE pentru colaborarea între furnizorii de cloud privat.
5) Adoptarea unui regim de „pașaportizare” pe piața unică pentru toate serviciile cloud furnizate de UE.
6) Sprijinirea brokerilor de date ca intermediari de date preaprobați, cu autorizație de reglementare asigurată de un Ombudsman pentru date.
7 ) Intensificarea cooperării dintre UE și SUA pentru a asigura accesul la piețele cloud și de date.
Pentru a atinge aceste obiective, raportul sugerează că UE ar trebui să adopte o nouă „Lege europeană privind dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale”, menită să consolideze capacitățile și infrastructura europeană în materie de HPC, inteligență artificială și cuantică, să armonizeze cerințele privind arhitectura cloud și procesele de achiziții publice, precum și să coordoneze inițiativele prioritare pentru a spori implicarea și finanțarea privată.
Semiconductori – punct de plecare și propuneri
În privința semiconductorilor, raportul pleacă de la realitatea că UE are puncte forte esențiale și este lider pe anumite segmente ale pieței cipurilor, dar poziția sa este afectată – ca și în majoritatea celorlalte domenii – de dependența puternică de actorii din afara Uniunii Europene și de prezența redusă pe segmentele inovatoare cu valoare ridicată.
Piața mondială a cipurilor a fost evaluată la 520 de miliarde de dolari în 2023 și se estimează că va crește cu 13,1% în 2024. Piața UE este evaluată la 57 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 10% din oferta globală de-a lungul lanțului valoric, în scădere de la 20% în anii ’90. Valoarea sa actuală reprezintă jumătate din obiectivul de 20% pentru 2030, iar cota UE din capacitatea globală de producție a plachetelor a scăzut, de asemenea, la 7%. În 2023, piața UE a crescut cu 5,9%, în timp ce America, Asia-Pacific și Japonia au înregistrat o scădere.
Raportul constată că UE și-a dezvoltat o prezență și capacități puternice în anumite segmente de cipuri, inclusiv senzori pentru microcontrolere și periferice auto. Domeniile în care UE a devenit lider incontestabil sunt echipamentele și materialele, însă pe de altă parte, UE nu dispune de capacități în materie de memorii și procesoare avansate pentru HPC și unități de procesare grafică (GPU).
Conform raportului lui Draghi, UE trebuie să-și reducă riscul dependențelor strategice și să își îmbunătățească capacitățile în materie de semiconductori, concentrându-se pe segmentele lanțului de aprovizionare în care are sau poate dezvolta un avantaj competitiv. Astfel, UE ar trebui să urmărească sporirea cercetării și dezvoltării în anumite segmente de produse principale și inovatoare unde UE este deja prezentă, dezvoltarea unei poziții suverane în procesele de proiectare și producție, stimulând transferul de tehnologie numai pentru tehnologiile de producție mai noi, și consolidarea companiilor UE cu excelență demonstrată în echipamentele și materialele semiconductoare selectate, apărându-și ambițiile de export și extinzându-și piețele. Documentul propune astfel șapte acțiuni:
1) Să permită dezvoltarea unei noi strategii a UE pentru semiconductori, prin stabilirea unui buget al UE pentru semiconductori, coordonarea cerințelor cererii, introducerea preferințelor UE în achiziții și un nou IPCEI “rapid”.
2) Lansarea noii Strategii a UE pentru semiconductori, inclusiv: a) finanțare pentru inovare și înființarea de laboratoare de testare în apropierea centrelor de excelență existente; b) granturi sau stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare pentru companii; c) sprijinul pentru potențialul de inovare al cipurilor mainstream; și d) eforturile coordonate ale UE în ceea ce privește produsele avansate 3D, materialele avansate și procesele de finisare.
3) Susținerea consolidării și producției de echipamente ca răspuns la restricțiile la export ale concurenților.
4) Promovarea unui regim prietenos de autorizare la nivelul UE pentru cipuri.
5) Lansarea unui plan pe termen lung UE Quantum Chips.
6) Crearea “Programului de achiziție a competențelor tehnice” pentru a atrage, dezvolta și păstra competențe de clasă mondială în electronică și semiconductori avansate.
Pentru a atinge aceste obiective, raportul lui Draghi indică faptul că Legea UE privind cipurile ar trebui revizuită și extinsă pentru a crește finanțarea, coordonarea și viteza cooperării public-private la nivel continental, precum și pentru maximizarea eforturilor comune pentru a consolida inovația în semiconductori și prezența în cele mai avansate segmente de cipuri.
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli
Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.