Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat luni că i-a transmis comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson o scrisoare prin care o informează că țara sa urmează exemplul Olandei și solicită să fie exceptată (opt-out) de la regulile UE în materie de azil și migrație dacă în viitor va avea loc o modificare a Tratatului, conform MTI, citat de Agerpres.

Într-o postare pe Facebook și pe platforma X, fostă Twitter, Janos Boka a mai declarat că Ungaria va iniţia procedurile corespunzătoare în acest scop.

In a letter to @YlvaJohansson Hungary, like NL🇳🇱 requested opt-out from EU’s asylum & migration acquis should a Treaty amendment take place in the future & will initiate the appropriate procedures to this effect. At the same time, HU🇭🇺 remains committed to the Schengen Area. 1/2 pic.twitter.com/cvxUhBAKIB

— Bóka János (@JanosBoka_HU) October 7, 2024

Guvernul ungar este decis să ia măsuri hotărâte pentru a proteja graniţele ţării şi a opri migraţia ilegală, care pun în pericol securitatea naţională, a adăugat ministrul în declarații care ar putea alimenta disputa cu Bruxelles-ul pe această temă. 

Să nu omitem că Budapesta a primit o amendă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, a cărei valoare se ridică la 200 de milioane de euro, pentru că nu a respectat politica UE în materie de azil. Pentru că nu a achitat-o la timp, deși a primit nenumărate somații din partea Comisiei Europene, Bruxelles-ul a decis să o deducă din fondurile UE destinate Ungariei.

”Noi credem că, în prezent, restabilirea unui control naţional mai puternic asupra migraţiei este singura posibilitate de a ne atinge obiectivul şi de a opri în mod eficient migraţia ilegală”, a afirmat Janos Boka.

El a mai spus că Ungaria rămâne dedicată spaţiului Schengen, ”care, din nefericire, a devenit fragmentat” din cauza migraţiei ilegale, dar și ca urmare a controalelor la frontierele interne ale unor state membre ale UE.

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Se pare că Europa se află în fața unui nou val de sentimente anti-imigrație, care a generat anunțuri în cascadă din partea mai multor țări membre privind atitudinea și măsurile legate de migrație. 

În vreme ce Olanda a solicitat o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranți, după ce noul guvern olandez al unei coaliții de dreapta în care se regăsește și extrema-dreaptă a anunțat cele mai strice măsuri anti-imigrație adoptate vreodată de această țară, Franța, prin vocea noului premier Michel Barnier, declara nu mai târziu de începutul acestei luni că politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite ”de o manieră satisfăcătoare”.

Prin urmare, și Parisul a decis să înăsprească normele în domeniu, urmând dorința de ”a-și proteja mai bine frontierele”, și ar urma să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a adopta o poziție mai fermă în privința stopării migrației ilegale, potrivit mențiunilor ministrului francez de externe, Benjamin Haddad.

Decizia acestora a fost prefațată de hotărârea cancelarului german Olaf Scholz de a suspenda temporar Schengenul terestru, impunând controale la toate frontierele sale, gest care a atras critici din partea Comisiei Europene, mai multor lideri europeni și care a ajuns pe agenda de dezbateri a Parlamentului European, ce se reunește în această săptămână în sesiune plenară, preocupat, printre altele, de urmările unor astfel de decizii asupra spațiului Shengen. 

De altfel, țările mai sus amintite, cu excepția Ungariei, se regăsesc pe lista unor state, 17 la număr, care fac apel la o ”schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine, informează Euronews.

Această nouă abordare, spun ei, ar trebui să implice „consecințe” pentru cei care primesc un ordin de returnare, dar nu părăsesc niciodată continentul.

”Persoanele fără drept de ședere trebuie să fie trase la răspundere. Un nou temei juridic trebuie să definească clar obligațiile și îndatoririle acestora”, scriu țările într-un document fără caracter public consultat de Euronews.

Guvernele, continuă acestea, ”trebuie să fie autorizate” să efectueze deportări ”cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”.

Prevederi privind gestionarea fluxurilor migratorii, a cererilor de azil și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre există în noul sistem european de azil și migrație, cuprins în Pactul omonim.

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).

UE și-a lansat luni, 7 octombrie, Mecanismul pentru contracte de răscumpărare (Repo),  a cărui introducere marchează punerea în aplicare a măsurii finale de sprijinire a pieței obligațiunilor UE, pe care Comisia s-a angajat să o pună în aplicare în comunicarea sa din decembrie 2022. Alte măsuri introduse includ abordarea unificată a finanțării și acordurile de cotare în 2023.

Mecanismele repo sunt utilizate în mod obișnuit de emitenții suverani, iar adăugarea mecanismului repo al UE la setul de instrumente al UE marchează un pas natural în dezvoltarea UE ca emitent. Introducerea mecanismului va consolida rolul obligațiunilor UE ca garanții lichide și sigure, ca urmare a creșterii exponențiale a tranzacționării obligațiunilor UE pe piața secundară în ultimii ani.

În cadrul mecanismului, UE va oferi dealer-ilor săi primari posibilitatea de a se aproviziona temporar cu anumite obligațiuni UE, sprijinind capacitatea acestora de a afișa cotații publice ferme. Acționând ca un sprijin pentru activitatea pe piața secundară a dealer-ilor primari, mecanismul va permite investitorilor să fie mai încrezători în condițiile în care pot tranzacționa obligațiuni UE pe piața secundară, îmbunătățind eficiența și fluiditatea generală a pieței obligațiunilor UE.

Tranzacțiile repo UE vor fi executate pe sistemul de tranzacționare Eurex Repo bazat pe internet și vor fi compensate prin intermediul Eurex Clearing în calitate de contraparte centrală (CCP). Deutsche Bundesbank va acționa în calitate de General Clearing Member (GCM) pentru decontarea tranzacțiilor.

Propunerea Comisiei Europene de a impune tarife suplimentare asupra importurilor de mașini electrice din China de până la 35,3% a obținut sprijinul necesar din partea statelor membre, fapt ce ar putea pune Uniunea Europeană pe o traiectorie comercială conflictuală cu gigantul asiatic, conform Deutsche Welle.

Potrivit Politico Europe care citează diplomați familiarizați cu dosarul, în cadrul Comitetul pentru instrumentele de apărare comercială, zece țări au votat în favoarea acestor taxe, cinci au votat împotrivă, în vreme ce 12 s-au abținut.

Germania, cea mai mare economie a blocului european și un important producător de automobile, a exprimat obiecții ferme, temându-se că tarifele ar putea afecta producătorii săi de automobile, care se bazează în mare măsură pe piața chineză. Producătorul auto german Volkswagen a criticat tarifele, numindu-le ”abordarea greșită”.

Berlinului i se alătură Spania care, prin ministrul său al economiei, Carlos Cuerpo, i-a scris vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, solicitând ca negocierile să rămână deschise după vot, în loc să se impună tarife vamale. Ungaria s-au arătat în trecut împotriva tarifelor propuse.

Țări precum Franța, Italia, Grecia și Polonia au indicat în trecut că vor sprijini tarifele. 

Cum puteau fi amendate tarifele propuse de Comisia Europeană?

Era nevoie de o majoritate calificată de 15 state membre UE, reprezentând 65% din populaţia blocului european, care să voteze împotriva acestor măsuri pentru ca ele să fie revizuite. Specialiștii din cele 27 de țări membre UE nu au făcut front comun nici în favoarea, nici împotriva taxelor.

Aceasta înseamnă că, în conformitate cu regulile procedurale, comitetul nu a emis ”niciun aviz” cu privire la planurile Comisiei Europene, au declarat cinci diplomați UE, cărora li s-a acordat anonimatul din cauza caracterului sensibil al problemei.

Așadar, executivul european este liber să decidă cu privire la pașii următori.

Tarifele variază de la 7,8% pentru companiile străine precum Tesla, care produc vehicule în China, până la 35,3% pentru companiile chineze care nu ar fi cooperat în timpul anchetei antisubvenții deschise în urmă cu un an de Comisia Europeană. Aceste tarife se adaugă la taxa de import standard de 10 % a UE pentru autovehicule.

Comisia Europeană a anunțat printr-un comunicat că va publica textul juridic al taxelor înainte de 30 octombrie, când executivul este obligat prin lege să finalizeze ancheta. Acestea ar intra în vigoare în ziua următoare.

UE se alătură astfel Statelor Unite și Canadei, țări care au impus, la rândul lor, tarife suplimentare, dar de 100%, vehiculelor electrice importante din China.