Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, miercuri, în fața Bundestagului că este „optimist cu măsură” cu privire la încheierea iminentă a unui acord comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul intensificării presiunii din partea industriei germane afectate de tarifele impuse de administrația Trump, relatează Politico.

„Sunt optimist cu măsură cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord cu SUA în următoarele zile, cel târziu până la sfârșitul lunii”, a declarat Merz.

Cancelarul a precizat că se află „în contact strâns cu guvernul american, cu președintele și cu Comisia Europeană” și a subliniat că obiectivul comun este încheierea unui acord „cât mai rapid posibil, care să conecteze schimburile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană prin tarife cât mai scăzute.”

Industria germană, în special constructorii auto, exercită o presiune crescândă asupra guvernului de la Berlin și asupra Bruxelles-ului pentru a finaliza rapid un acord, în contextul în care economia orientată spre export a Germaniei este afectată de tarifele sectoriale impuse de președintele Donald Trump, respectiv 25% pentru automobile și 50% pentru oțel și aluminiu.

„Sunt foarte multe în joc aici,” a avertizat Merz. „Locuri de muncă sunt în joc. Prosperitatea țării noastre este, de asemenea, în joc.”

Deși a cerut UE să acționeze cu rapiditate, Merz a subliniat că Germania nu poate acționa de una singură: „Nu vom obține nimic dacă acționăm izolat,” a spus el, pledând pentru o poziție comună a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit unor oficiali citați de Politico, SUA au propus recent un acord care ar păstra un tarif unitar de 10% pentru toate bunurile europene, cu excepții pentru anumite sectoare sensibile precum aviația și băuturile spirtoase.

Președintele Trump a declarat marți că ar putea trimite „în două zile” o scrisoare către Uniunea Europeană notificând că a fost încheiat un acord comercial. El a avertizat însă că, în lipsa unui acord până la 1 august, vor reveni tarifele vamale extinse asupra produselor europene.

Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a dezvăluit miercuri că următorul buget pe termen lung al UE va acorda un rol important cheltuielilor pentru securitate și apărare, pentru a „ajuta” statele membre să investească în acest domeniu, dar acest lucru nu va fi făcut „în detrimentul” modelului social european, anunță EFE, citat de Agerpres.

„Acest lucru ar crea diviziuni inutile. Trebuie să ne asigurăm că investim atât în securitate, cât și în cetățenii noștri”, a declarat comisarul european într-o dezbatere în Parlamentul European de la Strasbourg, dedicată propunerii iminente privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034.

Serafin a pledat în intervenția pentru o mai mare asumare din partea UE cu privire la propria securitate și apărare, dar a completat că ar fi „naiv” să credem că această „sarcină enormă” ar putea reveni exclusiv instrumentelor financiare ale UE, deoarece „în primul rând (cheltuielile pentru apărare) sunt responsabilitatea statelor membre”.

Oficialul european a susținut că bugetul pe termen lung al UE – care se ridică la aproximativ 1 trilion de euro, distribuit pe parcursul celor șapte ani pe care îi acoperă de obicei – trebuie „modernizat”, astfel încât blocul să poată aborda atât politicile sale tradiționale, cât și noile priorități care au apărut sau ar putea apărea în viitor.

„Situația actuală, în care 90% din resursele noastre bugetare sunt blocate de la bun început, nu este sustenabilă”, a argumentat el, pentru a pleda ulterior pentru „crearea unei marje pentru neprevăzut” și pentru „a răspunde la noile priorități și crize”, oferind în același timp „predictibilitate” beneficiarilor fondurilor europene.

Comisarul european pentru buget a insistat că investițiile cu fonduri europene „pot și ar trebui să stimuleze reformele atât la nivel național, cât și regional”, o idee enunțată în trecut și de cancelarul german Friedrich Merz. 

Citiți și: Germania respinge creșterea bugetului multianual al UE post-2027 și prelungirea PNRR-urilor și pledează pentru condiționarea fondurilor din Politica de Coeziune de adoptarea reformelor

El a menționat, de asemenea, că „securitatea alimentară este o dimensiune importantă a independenței europene” și a adăugat că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să ofere profesioniștilor predictibilitatea și resursele necesare.

Cadrul financiar multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică.

Actualul buget pe termen lung al UE se ridică în prezent la 1,2 trilioane de euro și expiră la 31 decembrie 2027.

Parlamentul European și-a stabilit deja prioritățile pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene post-2027.

Printre acestea, se numără:

• un buget multianual post-2027 adaptat la realitățile geopolitice, economice și de mediu;
• respingerea ideii Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență printr-un ”plan național pentru fiecare stat”. Eurodeputații sunt mai degrabă în favoarea unei structuri care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți.
• crearea unui fond nou, specific, menit să mobilizeze investițiile private și publice pentru finanțarea competitivității și apărării UE
• un buget mai transparent, mai flexibil, care să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.
• condiționarea accesului la fonduri de respectarea valorilor UE și a statului de drept printr-un mecanism inteligent care să nu pedepsească beneficiarii pentru acțiunile guvernelor
• noi surse reale de venituri pentru a rambursa costurile de împrumut ale NextGenerationEU, astfel încât prioritățile-cheie ale UE să nu aibă de suferit

Comisia Europeană urmează să publice propunerea sa privind următorul buget pe termen lung al UE pe 16 iulie.

Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 490 de voturi „pentru”, 147 „împotrivă” și 49 de abțineri, un raport dur la adresa regimului de la Tbilisi, afirmând că alegerile parlamentare trucate din octombrie 2024 au marcat „un punct de cotitură clar către un guvern autoritar” în Georgia, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

Eurodeputații susțin că scrutinul viciat a permis partidului de guvernământ Visul Georgian să preia în mod ilicit controlul instituțiilor statului, să elimine garanțiile democratice, să adopte legislație represivă și să reprime opoziția politică, jurnaliștii și protestatarii pașnici.

„Din păcate, nu am putut evalua niciun progres realizat de Georgia, deoarece, de la statutul de lider-model printre țările Parteneriatului Estic, Georgia a devenit o dictatură brutală. De la adoptarea acestui raport în comisie, situația s-a deteriorat: aproape toți liderii opoziției au fost arestați și se află în închisoare. Mass-media independentă este pe punctul de a se prăbuși. Cele mai mari organizații ale societății civile se confruntă cu amenințări și restricții legale severe. Georgia este un exemplu al modului în care o țară poate fi capturată de interesele rusești din interior, fără a se trage un singur foc. Dar poporul georgian nu renunță, continuă să protesteze în fiecare zi, de mai bine de 200 de zile, în ciuda represiunii violente. UE și statele sale membre trebuie să ia măsuri înainte de a fi prea târziu. Le datorăm acest lucru curajoșilor georgieni care luptă pentru un viitor liber și proeuropean”, a declarat raportorul Rasa Juknevičienė (PPE, Lituania).

Apel reînnoit pentru organizarea de noi alegeri parlamentare

În contextul în care guvernul georgian „pune în pericol parcursul european al țării”, eurodeputații își reînnoiesc apelul pentru organizarea unor noi alegeri parlamentare „sub supraveghere internațională și națională independentă”. Până la desfășurarea unui astfel de scrutin, Parlamentul European afirmă că nu va recunoaște actualul parlament și președinte al Georgiei.

Totodată, se solicită Uniunii Europene și statelor membre „să impună sancțiuni personale, bilaterale și coordonate împotriva oficialilor-cheie ai partidului Visul Georgian și a celor responsabili de regresul democratic al țării”. Parlamentul mai cere un audit imediat al politicii UE față de Georgia, precum și revizuirea de către Comisia Europeană a modului în care este implementat Acordul de Asociere UE-Georgia.

Solidaritate cu poporul georgian și cu aspirațiile sale europene

„Georgia trebuie să revină pe calea reformelor democratice”, afirmă eurodeputații, care lansează un apel către partidul Visul Georgian să revină la un parcurs democratic și de integrare euro-atlantică. Parlamentul își reafirmă solidaritatea cu poporul georgian și cu „aspirațiile sale pro-europene legitime”.

În același timp, eurodeputații avertizează că viitoarele alegeri municipale din Georgia „nu pot reflecta voința democratică a cetățenilor” decât dacă liderii opoziției reținuți sau încarcerați sunt eliberați, iar alegerile sunt organizate într-un cadru electoral îmbunătățit.

Raportul exprimă și „profunde îngrijorări” privind climatul restrictiv actual din mass-media din Georgia și atacurile la adresa opoziției politice. Sunt menționate inclusiv declarațiile liderilor Visului Georgian, care au sugerat că intenționează să declare partidele de opoziție „neconstituționale”.