Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat luni fostul premier italian și ex-președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la publicarea unui raport mult așteptat privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului.
“Aceasta este o provocare existențială”, a declarat fostul președinte al Băncii Centrale Europene în raportul său de 328 de pagini, scopul fiind de a scoate UE dintr-o depresiune de productivitate scăzută și creștere economică slabă, în timp ce se află în urma Statelor Unite și a Chinei, actori economici dominanți ai arenei globale.
În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.
Raportul său consideră că provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică este una “existențială” și avertizează că tergiversarea acțiunii va duce la decizii dificile. Acesta propune modificări profunde în numeroase domenii, cum ar fi o stimulare “fără precedent” a investițiilor publice, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune ale UE, o reformă a politicii de coeziune a UE, o revizuire a politicii în domeniul concurenței și o nouă politică industrială care să aibă în centrul său o strategie de reducere a prețurilor ridicate la energie în Europa.
Draghi, care a prezentat acest raport în sala de presă a Comisiei Europene, alături de președinta Ursula von der Leyen, a declarat că UE are nevoie de un nivel de investiții fără precedent, mai mult decât dublu față de cel legat de Planul Marshall, care a canalizat 13 miliarde de dolari – echivalentul a aproximativ 150 de miliarde de dolari în prezent – către Europa de Vest la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950.
Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).
Aflată alături de Draghi la prezentarea raportului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că există “un consens larg”: Competitivitatea “trebuie să se afle în fruntea agendei noastre și în centrul acțiunilor noastre”, a spus ea.
Cea mai deschisă economie din lume, vulnerabilă când actorii globali nu joacă după reguli
Citat de Reuters, Mario Draghi a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.
În secțiunea de deschidere a raportului,, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro (829-884 de miliarde de dolari) pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.
Potrivit Politico Europe, Draghi face presiuni pentru ca UE să emită noi datorii comune pentru a-și finanța nevoile industriale și de apărare, ceea ce este contestat de mai multe guverne. El a remarcat că obiectivul Europei de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la mijlocul secolului oferă blocului șansa de a construi și exporta tehnologii curate în întreaga lume.
“Ar trebui să renunțăm la iluzia că doar amânarea poate păstra consensul. Amânarea nu a produs decât o creștere mai lentă și, cu siguranță, nu a mai obținut niciun consens. Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”, a spus el.
Piața unică, perturbată de nivelurile diferite ale subvențiilor. Costul energiei, principala cauză a problemelor economice în Europa
Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
“Creșterea încetinește de mult timp în Europa, dar noi am ignorat asta. Acum nu o mai putem ignora. Acum condițiile s-au schimbat: comerțul mondial încetinește, China încetinește de fapt foarte mult și devine mult mai puțin deschisă față de noi… am pierdut principalul nostru furnizor de energie ieftină, Rusia”, a declarat Draghi.
Fostul președinte al BCE abordează în raport și nivelurile diferite de subvenții între țări care perturbă piața unică, arătând că fragmentarea limitează dimensiunea necesară pentru a concura la nivel global, iar procesul decizional al UE era complex și lent.
“Va fi necesară reorientarea activității UE către cele mai presante probleme, asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor în jurul unor obiective comune și utilizarea procedurilor de guvernanță existente într-un mod nou care să permită statelor membre care doresc să acționeze mai rapid să facă acest lucru”, se arată în raport.
Vot cu majoritate calificată în chestiuni financiare, Europa cu mai multe viteze și finanțare comună în apărare și energie
Raportul sugerează ca așa-numitul vot cu majoritate calificată – în care nu este necesar ca majoritatea absolută a statelor membre să fie favorabilă – să fie extins la mai multe domenii și, ca ultimă soluție, ca națiunilor care împărtășesc aceleași idei să li se permită să meargă singure în anumite proiecte.
În timp ce sursele de finanțare naționale sau ale UE existente vor acoperi o parte din sumele masive de investiții necesare, Draghi a declarat că ar putea fi necesare noi surse de finanțare comună – pe care țările conduse de Germania au fost în trecut reticente în a le accepta.
“Dacă sunt îndeplinite condițiile politice și instituționale, aceste proiecte ar necesita, de asemenea, finanțare comună”, se arată în raport, care citează ca exemple investițiile în apărare și în rețelele energetice.
De asemenea, Draghi consideră inteligența artificială drept o oportunitate pentru Europa de “a-și remedia eșecurile în materie de inovare și productivitate și de a-și reface potențialul de producție”. El solicită ca inteligența artificială să fie integrată “în industriile noastre existente, astfel încât acestea să poată rămâne în frunte”.
Per total, conform raportului, UE trebuie să stimuleze inovarea şi să reducă preţurile la energie, în timp ce continuă decarbonizarea, şi trebuie să-şi reducă dependenţa de alte state, în special China pentru mineralele esenţiale, şi să-şi majoreze investiţiile în apărare.
De altfel, o versiune preliminară a raportului, circulată săptămâna trecută în presă, arăta cum raportul Draghi avertizează că UE nu ține pasul cu concurenții mondiali în materie de apărare și recomandă înființarea unei Autorități a industriei de apărare pentru a ajuta firmele din domeniu.
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.
