Connect with us

U.E.

Reacții în UE după victoria electorală a lui Viktor Orban. Liderii formațiunilor eurosceptice, printre primii care au transmis felicitări

Published

on

Victoria de duminică a premierului Viktor Orban în alegerile legislative din Ungaria a generat reacții diverse în cadrul Uniunii Europene. În timp ce Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, au cerut Budapestei să apere valorile democrației şi să menţină unitatea în cadrul blocului comunitar, formațiunile eurosceptice au fost printre primele care i-au transmis lui Orban mesaje de felicitare. 

Donald Tusk, președintele Consiliului European: Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a transmis o scrisoare de felicitare premierului ungar Viktor Orban pentru succesul din alegerile parlamentare.

„În numele Consiliului European, doresc să vă felicit pentru rezultatul din cadrul alegerilor de ieri. Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavostră în cadrul Consiliului European”, a spus Tusk.

Comisia Europeană: UE are datoria de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar

FOTO: EU Council

UE are „datoria”  de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, făcând referire la situaţia din Ungaria şi Polonia, informează site-ul de ştiri EUobserver. “Am văzut Europa în diferitele sale forme. Am venit în această ţară (Polonia) când încă era o dictatură (comunistă). De asemenea, am fost în Ungaria când încă era o dictatură. Sunteţi la o vârstă la care nu aţi văzut niciodată asta, şi noi, europenii, avem datoria fermă să ne asigurăm că nu vom mai vedea şi nici copii mei nu vor mai vedea niciodată asa ceva revenind”, a răspuns Timmermans la solicitarea unui jurnalist de a comenta situaţia din Polonia şi victoria în alegerile din Ungaria a premierului Viktor Orban.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că „UE este o uniune de democraţie şi valori”, adăugând că executivul european şi preşedintele acestuia, Jean-Claude Juncker, cred că apărarea acestor valori este „o datorie comună a tuturor statelor membre, fără nicio excepţie”.

 

Liderii formațiunilor eurosceptice, printre primii care au dorit să îl felicite pe Viktor Orban

Liderii formaţiunilor de dreapta şi eurosceptice jubilau luni după victoria electorală a premierului Viktor Orban, probabil adversarul cel mai eurosceptic al imigraţiei, comentează dpa, potrivit Agerpres.

Lideri de dreapta din Franţa, Italia, Olanda, Austria şi Germania l-au felicitat pe Orban, care va guverna Ungaria pentru al treilea mandat consecutiv.

Foto: Kremlin.ru

Lidera Adunării Naţionale (fostul Front Naţional, extrema dreaptă), Marine Le Pen, a salutat rezultatul de duminică drept „o victorie mare şi clară„. „Valorile anapoda şi imigraţia în masă predicate de UE au fost încă o dată respinse. Naţionaliştii pot obţine majoritatea în Europa la alegerile europene din 2019!”, a scris Le Pen pe Twitter.

“Ungaria a votat cu inima şi cu mintea, ignorând ameninţările Bruxellesului şi miliardele lui Soros. Mult noroc, preşedinte (şef al guvernului – n.r.) Orban, sper să ne întâlnim curând, eu în calitate de premier al Italiei”, a scris tot pe Twitter şeful partidului Liga (extrema dreaptă) din Italia, Matteo Salvini.

Populistul de dreapta Geert Wilders, şeful Partidului Libertăţii din Olanda, a calificat rezultatul votului din Ungaria drept “excelent” şi “binemeritat”.

Un mesaj de felicitare a venit și din partea ministrului german de interne Horst Seehofer care a salutat luni victoria electorală a prim-ministrului ungar Viktor Orban şi a îndemnat Uniunea Europeană să renunţe la ceea ce el a numit o „politică de aroganţă şi condescendenţă” faţă de membri mai mici precum Ungaria

Corului de felicitări i s-a alăturat şi eurodeputatul eurofob din Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), Nigel Farage. “Viktor Orban este cel mai puternic lider din Europa şi cel mai mare coşmar al Uniunii Europene”, a scris tot pe Facebook Farage, principalul avocat al Brexitului.

FOTO: EPP Group

Şi Partidul Popular European (PPE), din care Fidesz face parte, l-a felicitat pe Orban. Liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi-a exprimat speranţa că “va continua să lucreze (cu Orban) pentru găsirea de soluţii comune pentru provocările europene”.

Au fost însă și voci critice la adresa lui Viktor Orban. Partidul Socialiștilor Europeni, Grupul Verzilor și ALDE din Parlamentul European atrag atenția asupra respectării drepturilor fundamentale în UE. 

Grupul europarlamentar al Verzilor a atras atenţia, prin intermediul copreşedinţilor săi – Philippe Lamberts şi Ska Keller – că triumful electoral al lui Orban demonstrează importanţa “apărării democraţiei şi drepturilor fundamentale în toate părţile Uniunii Europene”. „Este adevărat, Orban a obţinut majoritatea. Dar nu trebuie să uităm că guvernul lui Orban a reuşit să pună botniţă presei şi opoziţiei, a ocupat o mulţime de posturi-cheie cu persoane care au dus o campanie agresivă sub semnul ştirilor false atunci când venea vorba despre imigraţie”, au insistat Verzii.

Acest grup parlamentar a cerut din nou aplicarea articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, pentru a împiedica Budapesta să voteze la reuniunile Consiliului UE, aşa cum a mai făcut-o şi în plenul legislativului european în 2017. În acest sens, joia viitoare, Comisia pentru Libertăţi Civile şi Justiţie (LIBE) a PE va dezbate un raport despre situaţia din Ungaria în care se evaluează dacă această ţară riscă să încalce valorile UE.

Foto: Flickr/PES

Partidul Socialiștilor Europeni „regretă victoria lui Viktor Orban și Fidesz în alegerile din Ungaria, în special datorită retoricii xenofobe, antisemite și anti-europene folosite în campanie și în guvern”, se arată într-un comunicat remis presei, semnat de liderul formațiunii Serghei Stanișev. PES îl critică pe Orban spunând că ”acesta este omul care a schimbat constituția ignorând total opoziția, cel care a distrus independența mass-media din Ungaria și a sistemului judiciar, și omul care atacă în mod obișnuit minoritățile și rivalii politici și principiile UE”.

Europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European comentează rezultatul alegerilor legislative din Ungaria, criticând faptul că discursul plin de ură al premierului Viktor Orban este acceptat la Bruxelles. „O campanie în care evreii bogaţi au fost acuzaţi de toate problemele din lume a funcţionat încă o dată, conducând la cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. Este cu atât mai îngrijorător faptul că discursul urii practicat de Orbán este acceptat şi, în consecinţă, legitimat de familia sa politică, PPE. Ungaria şi Europa merită mai mult”, a scris Verhofstadt pe pagina sa de Facebook.

Biroul Naţional Electoral din Ungaria a confirmat luni că, după numărarea a 98% din voturi, Fidesz a câştigat scrutinul legislativ cu 48,9% din sufragii.

 

 

.

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel aduce un omagiu ”lanțului uman baltic” cu ocazia celei de-a 30-a aniversări: A fost un pas impresionant către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending