Connect with us

U.E.

Reacții în UE după victoria electorală a lui Viktor Orban. Liderii formațiunilor eurosceptice, printre primii care au transmis felicitări

Published

on

Victoria de duminică a premierului Viktor Orban în alegerile legislative din Ungaria a generat reacții diverse în cadrul Uniunii Europene. În timp ce Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, au cerut Budapestei să apere valorile democrației şi să menţină unitatea în cadrul blocului comunitar, formațiunile eurosceptice au fost printre primele care i-au transmis lui Orban mesaje de felicitare. 

Donald Tusk, președintele Consiliului European: Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a transmis o scrisoare de felicitare premierului ungar Viktor Orban pentru succesul din alegerile parlamentare.

„În numele Consiliului European, doresc să vă felicit pentru rezultatul din cadrul alegerilor de ieri. Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavostră în cadrul Consiliului European”, a spus Tusk.

Comisia Europeană: UE are datoria de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar

FOTO: EU Council

UE are „datoria”  de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, făcând referire la situaţia din Ungaria şi Polonia, informează site-ul de ştiri EUobserver. “Am văzut Europa în diferitele sale forme. Am venit în această ţară (Polonia) când încă era o dictatură (comunistă). De asemenea, am fost în Ungaria când încă era o dictatură. Sunteţi la o vârstă la care nu aţi văzut niciodată asta, şi noi, europenii, avem datoria fermă să ne asigurăm că nu vom mai vedea şi nici copii mei nu vor mai vedea niciodată asa ceva revenind”, a răspuns Timmermans la solicitarea unui jurnalist de a comenta situaţia din Polonia şi victoria în alegerile din Ungaria a premierului Viktor Orban.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că „UE este o uniune de democraţie şi valori”, adăugând că executivul european şi preşedintele acestuia, Jean-Claude Juncker, cred că apărarea acestor valori este „o datorie comună a tuturor statelor membre, fără nicio excepţie”.

 

Liderii formațiunilor eurosceptice, printre primii care au dorit să îl felicite pe Viktor Orban

Liderii formaţiunilor de dreapta şi eurosceptice jubilau luni după victoria electorală a premierului Viktor Orban, probabil adversarul cel mai eurosceptic al imigraţiei, comentează dpa, potrivit Agerpres.

Lideri de dreapta din Franţa, Italia, Olanda, Austria şi Germania l-au felicitat pe Orban, care va guverna Ungaria pentru al treilea mandat consecutiv.

Foto: Kremlin.ru

Lidera Adunării Naţionale (fostul Front Naţional, extrema dreaptă), Marine Le Pen, a salutat rezultatul de duminică drept „o victorie mare şi clară„. „Valorile anapoda şi imigraţia în masă predicate de UE au fost încă o dată respinse. Naţionaliştii pot obţine majoritatea în Europa la alegerile europene din 2019!”, a scris Le Pen pe Twitter.

“Ungaria a votat cu inima şi cu mintea, ignorând ameninţările Bruxellesului şi miliardele lui Soros. Mult noroc, preşedinte (şef al guvernului – n.r.) Orban, sper să ne întâlnim curând, eu în calitate de premier al Italiei”, a scris tot pe Twitter şeful partidului Liga (extrema dreaptă) din Italia, Matteo Salvini.

Populistul de dreapta Geert Wilders, şeful Partidului Libertăţii din Olanda, a calificat rezultatul votului din Ungaria drept “excelent” şi “binemeritat”.

Un mesaj de felicitare a venit și din partea ministrului german de interne Horst Seehofer care a salutat luni victoria electorală a prim-ministrului ungar Viktor Orban şi a îndemnat Uniunea Europeană să renunţe la ceea ce el a numit o „politică de aroganţă şi condescendenţă” faţă de membri mai mici precum Ungaria

Corului de felicitări i s-a alăturat şi eurodeputatul eurofob din Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), Nigel Farage. “Viktor Orban este cel mai puternic lider din Europa şi cel mai mare coşmar al Uniunii Europene”, a scris tot pe Facebook Farage, principalul avocat al Brexitului.

FOTO: EPP Group

Şi Partidul Popular European (PPE), din care Fidesz face parte, l-a felicitat pe Orban. Liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi-a exprimat speranţa că “va continua să lucreze (cu Orban) pentru găsirea de soluţii comune pentru provocările europene”.

Au fost însă și voci critice la adresa lui Viktor Orban. Partidul Socialiștilor Europeni, Grupul Verzilor și ALDE din Parlamentul European atrag atenția asupra respectării drepturilor fundamentale în UE. 

Grupul europarlamentar al Verzilor a atras atenţia, prin intermediul copreşedinţilor săi – Philippe Lamberts şi Ska Keller – că triumful electoral al lui Orban demonstrează importanţa “apărării democraţiei şi drepturilor fundamentale în toate părţile Uniunii Europene”. „Este adevărat, Orban a obţinut majoritatea. Dar nu trebuie să uităm că guvernul lui Orban a reuşit să pună botniţă presei şi opoziţiei, a ocupat o mulţime de posturi-cheie cu persoane care au dus o campanie agresivă sub semnul ştirilor false atunci când venea vorba despre imigraţie”, au insistat Verzii.

Acest grup parlamentar a cerut din nou aplicarea articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, pentru a împiedica Budapesta să voteze la reuniunile Consiliului UE, aşa cum a mai făcut-o şi în plenul legislativului european în 2017. În acest sens, joia viitoare, Comisia pentru Libertăţi Civile şi Justiţie (LIBE) a PE va dezbate un raport despre situaţia din Ungaria în care se evaluează dacă această ţară riscă să încalce valorile UE.

Foto: Flickr/PES

Partidul Socialiștilor Europeni „regretă victoria lui Viktor Orban și Fidesz în alegerile din Ungaria, în special datorită retoricii xenofobe, antisemite și anti-europene folosite în campanie și în guvern”, se arată într-un comunicat remis presei, semnat de liderul formațiunii Serghei Stanișev. PES îl critică pe Orban spunând că ”acesta este omul care a schimbat constituția ignorând total opoziția, cel care a distrus independența mass-media din Ungaria și a sistemului judiciar, și omul care atacă în mod obișnuit minoritățile și rivalii politici și principiile UE”.

Europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European comentează rezultatul alegerilor legislative din Ungaria, criticând faptul că discursul plin de ură al premierului Viktor Orban este acceptat la Bruxelles. „O campanie în care evreii bogaţi au fost acuzaţi de toate problemele din lume a funcţionat încă o dată, conducând la cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. Este cu atât mai îngrijorător faptul că discursul urii practicat de Orbán este acceptat şi, în consecinţă, legitimat de familia sa politică, PPE. Ungaria şi Europa merită mai mult”, a scris Verhofstadt pe pagina sa de Facebook.

Biroul Naţional Electoral din Ungaria a confirmat luni că, după numărarea a 98% din voturi, Fidesz a câştigat scrutinul legislativ cu 48,9% din sufragii.

 

 

.

U.E.

Eurostat: Peste un sfert dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani se confruntă cu riscul sărăciei

Published

on

În anul 2017, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani aflați în câmpul muncii și care înfruntă riscul de sărăcie în Uniunea Europeană (UE) a fost estimată la 11,0%, cu 1,1 puncte procentuale sub valoarea pentru anul 2016. Proporția a scăzut în fiecare an de la un maxim în 2014 (12,9%), potrivit cifrelor furnizate de Eurostat.

Rata riscului de sărăcie pentru toți lucrătorii din UE a fost de 9,4% în 2017 și a variat în jur de 9,5% începând din 2014.

Cea mai mare proporție a tinerilor în vârstă de 18-24 ani aflați în câmpul muncii și care se confruntau cu sărăcia în 2017 a fost înregistrată în România (28,2%), urmată de Luxemburg (20,0%), Danemarca (19,1%), Spania (19,0%) și Estonia(18.4 %).

În schimb, trei țări au avut rate sub 5%: Cehia (1,5%), Slovacia (3,8%) și Finlanda (4,2%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

”Per aspera ad astra”. Uniunea Europeană avansează ideea creării unei Forțe Spațiale Europene pentru a rivaliza cu SUA și China

Published

on

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene, a precizat comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, informează EuObserver.

”Mai multe state membre abordează acum modalități de consolidare a politicii de apărare spre dimensiunea spațială. Vorbesc despre forțele spațiale. Ceea ce devine o realitate la nivel național, probabil ar trebui să devină o realitate și la nivel european. Trebuie să discutăm, pe termen mediu și lung, despre o Forță Spațială Europeană”, a menționat comisarul european Elzbieta Bienkowska, al cărei portofoliu include și politica spațială a Uniunii Europene, la cea de-a 11-a Conferință anuală a Politicii spațiale a Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles.

Nu este clar la care state s-a referit comisarul european atunci când a amintit că mai multe state iau în calcul ideea de a înființa forțe spațiale.

Amintim faptul că în luna decembrie a anului trecut, președintele american, Donald Trump ordona Departamentului Apărării să creeze un nou comandament militar însărcinat pentru spațiu, menit să supervizeze activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Se așteaptă ca ideea înființării unei Forțe Spațiale Europene să fie primită cu scepticism și critici, având în vedere că afacerile militare reprezintă un domeniu gestionat de guvernele naționale, drept argument stând polarizarea Uniunii Europene cu privire la înființarea unei armate europene.

Cu toate acestea, se așteaptă ca programele spațiale finanțate de Uniunea Europeană, care erau inițial destinate uzului civil, să fie folosite de forțele militare europene, făcând trimitere, în acest caz, la proiectul Galileo, care cuprinde 24 de sateliți ce oferă o poziție de navigație foarte precisă.

O sursă europeană care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că este nevoie ca Uniunea Europeană să devină mai independentă în domeniul militar.

”Trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil pentru că, cu Trump la conducere, Statele Unite ar putea, de exemplu, să se retragă din NATO de la o zi la alta”, a completat sursa europeană.

Îngrijorările unei posibile astfel de idei amintite mai sus se reflectă și în decizia pe care Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat-o marți, 22 ianuarie.

Camera, condusă de democrați, a adoptat marți, în urma unui vot bipartizat încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, un document intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, o alianță septuagenară, începând cu acest an.

Hotărârea forului american survine în contextul în care, săptămâna trecută, New York Times, relata că, pe parcurusl anului 2018, președintele american, Donald Trump a invocat de mai multe ori, în convorbiri private, retragerea SUA din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Citiți și: 

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Rovana Plumb, în Parlamentul European: Politica de coeziune rămâne principala politică de investiții la nivelul UE

Published

on

Coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei Uniunii Europene sunt priorități-cheie pentru președinția română a Consiliului UE, a susținut, miercuri, în Comisia pentru Dezvoltară Regională din Parlamentul European, ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb.

Ministrul român a prezentat în Comisia REGI din Parlamentul European, prioritățile președinției Consiliului UE, din perspectiva politicii de coeziune.

Ministrul român al Fondurilor Europene a arătat, în intervenția sa, că președinția română are obiective ambițioase dar și realiste în mandatul său, punctând provocările legate de Brexit, Cadrul Financiar Multianual și alegerile europarlamentare.

„Chiar dacă mandatul nostru se desfășoară într-o perioadă plină de provocări, Președinția română va pune accentul pe obținerea de rezultate tangibile pentru oamenii care trăiesc în statele membre, contribuind astfel la o Uniune cât mai democratică și mai aproape de cetățenii ei. Președinția română va fi un mediator imparțial și va asigura consensul, pentru a avansa Agenda Europeană. Forța economiei UE este puternic influențată de capacitatea de convergența a economiilor naționale, rămânând un puternic jucător global. Prin urmare, coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei UE reprezintă priorități-cheie pentru Președinția noastră”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Plumb a declarat, în Parlamentul European, că Președinția Română va continua examinarea celor 5 Regulamente care fac parte din Pachetul de Coeziune, astfel: – Regulamentul privind dispozițiile comune; Regulamentul privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională; Regulamentul privind Fondul de Coeziune; Regulamentul privind Fondul Social European; Regulamentul de cooperare teritorială europeană / INTERREG.

În discursul său, ministrul a mai subliniat că „discuțiile cu partenerii noștri europeni din statele membre vor conduce la un progres substanțial în negocieri, la nivelul Consiliului, astfel încât să pregătim mandatul pentru viitorul trilog”.

A reamintit că politicile UE contribuie la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale și că politica de coeziune rămane principala politică de investiții la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit cutumei, miniștrii statului care exercită președinția Consiliului Uniunii Europene au sarcina de a prezenta în cadrul comisiilor de resort din Parlamentul European prioritățile specifice domeniului de activitate pe care președinția statului în cauză le are pe durata celor șase luni de mandat.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă a prezentat în plenul Parlamentului European, la 15 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, care sunt structurate pe patru piloni tematici: ”Europa convergenței”, ”Europa siguranței”, ”Europa, actor global” și ”Europa valorilor comune”.

Continue Reading

Trending