Connect with us

U.E.

Regatul Unit nu va desemna un comisar european în noua Comisie Europeană: Părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe

Published

on

Regatul Unit nu va desemna un comisar europen în noua Comisie Europeană, ce va fi condusă de Ursula von der Leyen, care urmează să-și intre în atribuții la 1 noiembrie 2019, când Comisia Juncker își va fi încheiat mandatul.

Toate statele membre trebuie să trimită nominalizările pentru funcția de comisar european până la 26 august.

Într-o scrisoare înaintată secretarului general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, șefului echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, secretarului general în exercițiu al Comisiei Europene, Ilze Juhansone și reprezentantului permanent al Finlandei pe lână Uniunea Europeană, Marja Rislakki, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, reprezentatul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow a precizat că Regatul Unit nu va mai desemna un nou comisar european în noua Comisie Europeană, deoarece se pregătește să părăsească comunitatea europeană la 31 octombrie.

”Acest lucru respectă angajamentul pe care premierul Boris Johnson și l-a asumat în Camera Comunelor la 25 iulie. Guvernul a fost clar că părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe. Având în vedere că noua Comisie (n.r. Europeană)  nu-și va prelua mandatul decât după ce vom fi părăsit (n.r. UE) (1 noiembrie), nu vom avea nevoie de un nou comisar”, este scris într-un comunicat al Downing Street prin care se anunță înaintarea scrisorii către oficialii europeni în vederea informării acestora cu privire la decizia adoptată de Londra.

Potrivit documentului, ”Regatul Unit este pregătit pentru o colaborare constructivă astfel încât noul Colegiu al Comisarilor să fi numit la timp pentru a-și prelua mandatul la 1 noimebrie”, ceea ce denotă că Londra nu va bloca aprobarea întregii Comisii Europene în Consiliul European.

Marea Britanie a anunțat la 20 august că nu va mai trimite reprezentanţi la majoritatea reuniunilor la nivelul Uniunii Europene începând de la 1 septembrie, excepţie făcând cele care ”privesc interesul naţional”, în domenii precum securitatea, a anunţat marţi Ministerul pentru Brexit, transmit AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Guvernul condus de Boris Johnson consideră că timpul astfel câştigat va fi mai bine folosit pentru pregătirea Brexitului, prevăzut să aibă loc la 31 octombrie.

Prim-ministrul britanic va continua totuşi să participe la reuniunile Consiliului European, precizează comunicatul oficial.

”Multe discuţii la aceste reuniuni ale UE se vor referi la Uniune după ce Marea Britanie va fi ieşit din ea”, a explicat ministerul, potrivit căruia ”degrevarea reprezentanţilor de aceste reuniuni le va permite să-şi concentreze mai bine talentele pe priorităţile noastre naţionale imediate”.

În acelaşi timp, Londra a dat asigurări că decizia nu vizează ”în niciun caz să stânjenească funcţionarea UE”, precizând că ”votul britanic va fi delegat astfel încât să nu blocheze dosarele în curs ale celorlalţi 27 de membri”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Cu ocazia Zilei mondiale a Libertății Presei, Comisia își reiterează angajamentul de a sprijini libertatea și pluralismul presei, în UE și în afara acesteia, subliniind că jurnaliștii ar trebui să poată lucra liber și în siguranță, un lucru care se află în centrul valorilor și al democrațiilor UE.

„Astăzi aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media care ne informează, uneori cu riscul vieții lor. Este de datoria democrațiilor să îi protejeze. În UE, am adoptat legi fără precedent, prin Legea privind libertatea presei și o directivă pentru combaterea litigiilor abuzive împotriva jurnaliștilor. Solicităm statelor membre să pună în aplicare aceste norme cât mai curând posibil. Comisia își va continua eforturile pentru a contribui la soluționarea provocărilor cu care se confruntă mass-media, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea economică a sectorului media”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.

„Garantarea faptului că jurnaliștii își pot desfășura activitatea într-un peisaj mediatic sănătos este vitală pentru democrațiile noastre. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind libertatea presei săptămâna viitoare, în această Zi mondială a libertății presei, UE este mai bine echipată ca niciodată cu un set impresionant de instrumente pentru a susține independența și pluralismul mass-media”, a adăugat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

În ultimii ani, jurnaliștii s-au confruntat cu un număr tot mai mare de atacuri. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a luat măsuri concrete și a făcut din protecția jurnaliștilor unul dintre elementele-cheie ale legislației noastre privind mass-media, unele dintre acestea intrând deja în vigoare săptămâna viitoare.

Luni, 6 mai, vor intra în vigoare noile norme privind procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), care le oferă jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului instrumentele necesare pentru a lupta împotriva procedurilor judiciare abuzive. Marți, 7 mai, va intra în vigoare și Actul european privind libertatea presei, care aduce garanții suplimentare privind independența editorială, pluralismul mediatic, transparența și corectitudinea, precum și o mai bună cooperare a autorităților media prin intermediul unui nou Consiliu european pentru mass-media. Aceste inițiative fac parte dintr-o strategie europeană cuprinzătoare pentru mass-media, care se bazează pe Planul de acțiune european pentru democrație și pe Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual (MAAP). În plus, Comisia a publicat astăzi un studiu care prezintă progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor.

 

Continue Reading

U.E.

Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii

Published

on

© European Union, 2023

Germania a declarat că are dovezi că hackerii sponsorizați de statul rus s-au aflat în spatele unui atac cibernetic „intolerabil” de anul trecut, în care mai multe site-uri web au fost deconectate, aparent ca răspuns la decizia Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina, relatează The Guardian.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că o anchetă a guvernului federal privind atacul cibernetic din 2023 asupra Partidului Social-Democrat (SPD) – parte a coaliției de guvernare din Germania și partidul cancelarului Olaf Scholz – tocmai s-a încheiat.

„Astăzi putem spune fără ambiguitate [că] putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciul de informații militare al Rusiei”, a declarat ea într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Australia. „Cu alte cuvinte, a fost un atac cibernetic rusesc sponsorizat de stat împotriva Germaniei, iar acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”.

Grupul APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear sau Pawn Storm, a fost acuzat de zeci de atacuri cibernetice în țări din întreaga lume. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a descris unitatea ca fiind „un actor experimentat în materie de amenințări” care „a folosit instrumente precum X-Tunnel, X-Agent și CompuTrace pentru a pătrunde în rețelele țintă”.

Baerbock nu a oferit mai multe detalii despre atacul cibernetic împotriva SPD. Anul trecut, unitatea de răspuns în materie de securitate informatică a UE, CERT-EU, a luat act de un raport al presei germane potrivit căruia un cadru executiv al SPD ar fi fost ținta unui atac cibernetic în ianuarie 2023 „care a dus la o posibilă expunere a datelor”. Aceasta a declarat că ar fi existat „semne concrete” că ar fi fost de origine rusă.

În același timp, Berlinul a declarat că hackeri activiști ruși au scos din funcțiune mai multe site-uri germane ca răspuns la decizia sa de a trimite tancuri în Ucraina, deși cu puține efecte tangibile.

În ianuarie 2023, Germania se apropia de decizia de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 pe linia frontului, după ce Ucraina a apelat la o flotă de 300 de tancuri din Europa.

Grupul de hackeri pro-Rusia Killnet și-a asumat la vremea respectivă creditul pentru atac, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat: „Nu suntem la curent cu ceea ce este [Killnet]. Sincer, ne întrebăm de ce un grup de hackeri este asociat cu Rusia și nu cu o altă țară europeană”.

Comentariile lui Baerbock survin la două luni după ce presa rusă a publicat o înregistrare audio a unei reuniuni a unor înalți oficiali militari germani, după ce unul dintre participanți a intrat în legătură prin intermediul unei „conexiuni neautorizate”, ceea ce a dus la scurgerea de informații.

Atacurile cibernetice sunt considerate oficial de liderii europeni ca făcând parte din războiul „hibrid” al Rusiei împotriva Ucrainei și a UE. Dezinformarea pe rețelele de socializare și site-urile de știri false sau de tip doppelganger, care arată aproape exact ca mass-media legitime, fac parte din arsenalul desfășurat de Kremlin, cu peste 17.000 de unități de dezinformare identificate de UE de la începutul războiului.

Continue Reading

U.E.

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

Published

on

© Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier

Vizita de stat a preşedintelui Emmanuel Macron în Germania, între 26 şi 28 mai, va fi plasată în special sub semnul cooperării europene, cu etape planificate la Berlin, Dresda şi Münster, a indicat joi preşedinţia germană, liderul de la Elysee urmând a fi singurul invitat străin la aniversarea a 75 de ani de la înființarea Republicii Federale Germania înainte de a fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică.

Această vizită, prima pentru un preşedinte francez în ultimii 24 de ani, va avea loc cu puţin timp înainte de alegerile europene în cele 27 de ţări ale UE, din 6 până în 9 iunie, şi de startul Campionatului European de fotbal din Germania.

Preşedintele francez se întâlneşte regulat cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Paris sau la Berlin, în timp ce această vizită de stat, cea mai importantă din ierarhia protocolară, este organizată de şeful statului german, Frank-Walter Steinmeier, subliniază AFP într-un material citat de Agerpres.

Emmanuel şi Brigitte Macron vor fi primiţi mai întâi cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin, reşedinţa preşedintelui german, înainte de a asista la o “sărbătoare a democraţiei” cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la semnarea Legii fundamentale germane şi a 35 de ani de la revoluţia paşnică din 1989 care a avut ca rezultat reunificarea ţării.

Republica Federală Germania a fost fondată la 23 mai 1949, odată cu semnarea Legii fundamentale.

Ziua a doua şi a treia a acestei călătorii vor include oraşele Dresda (est) şi Münster (vest), unde “vor fi abordate provocările comune cărora Franţa şi Germania le pot oferi răspunsuri comune în Europa, în domeniile inovaţiei tehnologice şi competitivităţii sau pe temele păcii şi securităţii pe continent”, a precizat comunicatul preşedinţiei germane.

La Münster, Emmanuel Macron ar urma să primească Premiul Pacea Westfalică, atribuit anul trecut pentru că “a făcut din aprofundarea cooperării europene o prioritate politică”.

Preşedintele Macron va fi singurul invitat străin la aniversarea înfiinţării Republicii Federale Germania, aşa cum a dorit preşedintele Steinmeier pentru “a sublinia valoarea unică a prieteniei franco-germane”.

Cu tot caracterul ei fastuos şi simbolic, această vizită de stat ar urma să contribuie la stimularea înţelegerii franco-germane, care se confruntă cu fricţiuni regulate de peste un an.

Iniţial, era programată să aibă loc în iulie 2023, dar revoltele din Franţa după moartea tânărului Nahel, ucis de un poliţist în timpul unui control rutier, l-au determinat pe Emmanuel Macron să amâne această călătorie în Germania.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMISIA EUROPEANA8 mins ago

De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor

U.E.2 hours ago

Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului

ENGLISH4 hours ago

Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei

U.E.15 hours ago

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

EDITORIALE16 hours ago

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

NATO17 hours ago

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

ENGLISH23 hours ago

Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites

NATO23 hours ago

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

COMISIA EUROPEANA3 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO4 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.2 weeks ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending