România este în fața unui duel prezidențial echivalent cu un referendum pentru viitorul european și euro-atlantic al țării. Această realitate consemnată în spațiul public românesc este captată în relatările internaționale de presă din Europa și din întreaga lume democratică occidentală cu privire la turul al doilea de scrutin prezidențial, care se va desfășura duminică, 8 decembrie, în România, dar a debutat la urnele deschise peste hotare pentru milioanele de români care au beneficiat de libera circulație conferită de apartenența la Uniunea Europeană și au plecat, din dorință sau de nevoia unui trai mai bun, pentru a-și croi un destin departe de țara natală.
România se află în faţa unui duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei: “A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut, în ceea ce reprezintă o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina“, titrează Agenția France Presse.
În faţa candidatului naţionalist anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orășel, Câmpulung-Muscel.
Destinul european și euro-atlantic al României a fost susținut joi seară de câteva mii de români care s-au întrunit în Piața Universității unde în decembrie 1989 mureau români în lupta lor pentru libertate, în timpul Revoluției Române anti-comuniste.
Calea spre Europa are “un ocol mai mic pe la Câmpulung decât prin Moscova”, a afirmat unul dintre marii artiști ai țării, actorul Victor Rebengiuc, care la 91 de ani a urcat pe scena din fața cetățenilor reuniți cu steaguri ale României și Uniunii Europene pentru a manifesta pașnic pentru valorile democrației românești în spațiul european de libertăți.
Candidata pro-europeană Elena Lasconi susține că este vorba de o “bătălie existenţială”. “O confruntare” între cei care vor să “păstreze democraţia tânără a României”, născută în urma revoluţiei din 1989, şi cei care vor să “revină în sfera de influenţă rusă”.
Parcurgând rapid titlurile din presa internațională observăm cum Financial Times se întreabă dacă nu cumva asistăm la o ”a doua revoluție” în România, după cea din 1989.
“Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat”, este și avertismentul formulat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia ultimului său discurs prezidențial de Ziua Națională a țării, susținut în ajunul alegerilor parlamentare de săptămâna trecută, când forțele pro-europene din Parlament au obținut aproape 60% din voturi, în vreme ce extrema dreaptă a crescut de la 9% în 2020 la peste 30% în viitorul legislativ.
La solicitările candidatei pro-europene, precum și a opiniei publice, președintele Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept.
Între timp, facțiunile politice pro-europene din Parlament – PSD, PNL, USR, UMDR, împreună cu minoritățile naționale – au semnat o rezoluție pentru o majoritate legislativă pro-europeană echivalentă cu un coridor sanitar în fața avansului euroscepticismului, extremei drepte și mișcărilor pro-ruse și care va la baza unui guvern pro-european, fie el de uniune națională sau nu.
Pe câmpul strategic, România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”. Această poziție, exprimată chiar în timpul reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, a declanșat reacțiile ferme ale principalilor parteneri strategici ai României, Statele Unite și Franța, și a principalului partener economic din UE și NATO, Germania.
Statele Unite s-au declarat “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și au precizat că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. “Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, este reperul major din această reacție fără echivoc.
Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România. “Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken.
De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.
De ce alegerile din România au valoarea incontestabilă a unui referendum pentru NATO și UE? Pentru că alunecarea României într-o ambiguitate față de Rusia este explicată și de Emmanuel Macron, președintele țării care conduce grupul de luptă al NATO din România: “Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“.
Președintele francez a avut o convorbire video cu candidata pro-europeană Elena Lasconi în semn de susținere pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, o susținere care a fost manifestată și de președinta Republicii Moldova Maia Sandu, într-o vizită privată avută joi la București, și de președinta Georgiei, Salome Zourabichvili.
Ce au în comun în acest moment România, Republica Moldova și Georgia? Asediul asupra democrației care convine intereselor strategice ale Rusiei. Republica Moldova, și cu sprijinul României, a rezistat, realegând-o președintă pe Maia Sandu și înscriind integrarea europeană în Constituție. Viitorul european și euro-atlantic al Georgiei mai este ținut în viață doar de poporul care manifestă pașnic în stradă, în timp ce guvernul a suspendat procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Ce nu au în comun? Dacă România alunecă de pe calea sa europeană și euro-atlantică, ancora de stabilitate a UE și NATO în estul Europei se va clătina din temelii.
