Eurodeputatul Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a evidențiat marți că „Uniunea Europeană se află pe drumul ireversibil către independența energetică, fără a mai depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu energie”, iar „mașina de război a lui Putin este tot mai slăbită”.

Fostul ministru al Energiei a organizat la Bruxelles, împreună cu European Police Centre (EPC), dezbaterea „Choking the Kremlin’s War Machine: Securing EU Energy Supply Without Russia”.

La dezbatere au participat comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, trimisul special internațional al UE pentru implementarea sancțiunilor, David O’Sullivan, precum și secretarul de stat în Ministerul Energiei din Ucraina, Roman Andarak.

Discuția a fost moderată de Amanda Paul, de la European Policy Centre.

În cadrul evenimentului, Popescu a subliniat că, pentru „a atinge obiectivul decuplării totale de energia rusească este esențial să acționăm rapid și decisiv: debirocratizarea și accelerarea proceselor de autorizare pentru noile capacități de producție, pentru cele de stocare a energiei și pentru modernizarea rețelelor de transport nu mai pot fi amânate. Pași importanți au fost deja făcuți, inclusiv la nivelul Parlamentului European, însă ritmul trebuie accelerat.”

În același timp, eurodeputatul a atras atenția asupra unui risc major.

„Să nu înlocuim o dependență cu alta. Independența energetică reală nu poate fi construită pe noi vulnerabilități, si aici mă refer la tehnologia pentru energie regenerabilă şi stocaj pe care o importăm din state terțe. Trebuie să o producem aici în Europa sau în state aliate. Nu vreau să mă gândesc ce va fi peste 10-15 ani dacă nu vom face asta”, a semnalat Virgil Popescu.

Mesajul de precauție și pledoaria pentru abordare strategică a acestei decuplări vine și în urma experienței pe care acesta a căpătat-o în perioada exercitării funcției de ministru al Energiei.

„Știu că orice forță de dependență ne expune șantajului politic și economic. Exact acest lucru l-a demonstrat Rusia prin utilizarea energiei ca armă, mai ales în contextul războiului cu Ucraina. La începutul crizei am căutat să diversificăm sursele şi rutele de aprovizionare şi să colaborăm. Mai mult chiar, atunci când ești în plină criza aliații fac diferența. SUA a arătat că este un aliat de nădejde al Europei ajutând și atunci şi acum Europa, cu GNL”, a mai spus Popescu.

Eurodeputatul a făcut apel la unitate și solidaritate, la investiții strategice, reducerea birocrației, consolidarea parteneriatelor, diplomație energetică și consolidarea pieței energetice europene.

„Doar astfel vom putea să ne atingem obiectivele de independență și securitate energetică”, a conchis Virgil Popescu.

Eurodeputații au aprobat la mijlocul lunii decembrie, în plenul de la Strasbourg un nou act legislativ care prevede interzicerea treptată a importurilor de gaze naturale rusești, atât prin gazoducte, cât și sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL), începând cu 2026, precum și pregătirea cadrului legal pentru interzicerea importurilor de petrol din Rusia cel târziu până la finalul anului 2027.

Noua lege urmărește să garanteze că securitatea energetică a Uniunii Europene nu va mai putea fi folosită drept armă de către Federația Rusă.

Eurodeputatul Dan Motreanu a fost desemnat responsabil al Grupului PPE în Comisia pentru dezvoltare regională pentru avizul legislativ privind Politica Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034.

„Fermierii români si zonele rurale vor beneficia de peste 20 de miliarde de euro fonduri UE în perioada 2028-2034. Mă voi asigura că fermierii români vor beneficia în continuare de un sprijin european consistent. Prioritatea mea va fi să mă asigur că fermierii nu concurează cu comunitățile, că zonele rurale nu sunt puse în competiție cu orașele și nu sunt neglijate”, a dat asigurări Dan Motreanu.

Acesta a transmis că prioritatea sa va fi să se asigure că „fermierii nu concurează cu comunitățile, că zonele rurale nu sunt puse în competiție cu orașele și nu sunt neglijate.”

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România.

Țara noastră beneficiază un cuantum minim garantat de aproximativ 16,6 miliarde de euro pentru subvențiile acordate fermierilor.

„Am contestat, alături de colegii din PPE, propunerea Comisiei de a elimina Pilonul II al PAC, un instrument dedicat dezvoltării rurale. Ca răspuns la solicitările noastre, Comisia Europeană a propus ca statele membre să aloce cel puțin 10% din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat sprijinirii investițiilor în zonele rurale”, a mai spus Motreanu.

Eurodeputatul a explicat că, pentru România, „acest prag minim înseamnă aproximativ 3,8 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, serviciilor publice, economiei rurale, combaterea depopulării satelor.”

„Pentru a accesa acești bani, România, la fel ca fiecare țară UE, va trebui să depună un Plan Național și Regional de Parteneriat. În acest plan comun vor fi cuprinse fondurile pentru politica de coeziune, pentru agricultură și dezvoltare rurală, alte instrumente europene”, a mai arătat Dan Motreanu.

El a evidențiat că va face „toate demersurile necesare pentru a mă asigura că fermierii români și satele din România vor beneficia de finanțări corecte, suficiente și adaptate nevoilor reale ale mediului rural.”

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a trimis o interpelare în regim de urgență către Comisia Europeană cu privire la acordul UE-Mercosur și va continua să aibă în următoarea perioadă mai multe întâlniri menite să îmbunătățească cel puțin anexa acordului. 

Potrivit eurodeputatului social-democrat, anexa acordului încă mai poate fi modificată în folosul agricultorilor care ar putea fi afectați în urma acestui acord. 

Astfel, se mai poate obține: 

• O negociere suplimentară a anexei Comisiei Europene care o să definească procedurile de control. România își dorește verificări suplimentare realizate chiar în țările din America de Sud tocmai pentru a combate produsele neconforme și cele care afectează sănătatea consumatorilor. Trebuie să recunoaștem și pentru că România este incapabilă să facă aceste tipuri de verificări;
• O procedură clară privind clauza de salvgardare în sensul în care și impactul indirect să poată fi evaluat corect. Exemplu: dacă produsele românești nu mai au loc pe rafturile din Germania din cauza prețurilor practicate de produsele din America latină, să putem declanșa procedura de protejare direct din România fără acordul autorităților locale din țara unde am pierdut din piață;
• Un mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați după modelul Brexit sau cel legat de Ucraina, iar fondurile eventuale să nu vină din flexibilități sau din resursele pentru calamități ci să fie creat un fond specific cu pre-alocare pentru fiecare stat.

De asemenea, Victor Negrescu a mai realizat o analiză sintetică și obiectivă despre situația creată de acordul Mercosur, prilej cu care a prezentat principalele probleme, ce ar mai putea fi modificat în bine, dar a și demontat o serie de zvonuri cu privire la implicarea Legislativului European în obținerea acestui acord. 

„Scopul unei societăți este să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, mai ales că vorbim de oameni care muncesc cu greu. Eu sunt pentru comerț, dar pentru un comerț echitabil și reguli clare. Prin demersurile pe care le-am realizat am căutat să rezolv din probleme. Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a mai subliniat vicepreședintele Legislativului European. 

Citiți și: Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor semna acordul UE – Mercosur în Paraguay, pe 17 ianuarie. Acordul va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume