Connect with us

INTERVIURI

Sociologul Vasile DANCU: A aparut ceva nou – FRICA de A NU FI DATI AFARA din UE. Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice. Interviu CALEA EUROPEANA

Published

on

Sociologul Vasile Dancu analizeaza, pentru Caleaeuropeana.ro, impactul in societate a ultimelor scandaluri de pe scena politica si pozitionarea romanilor fata de UE.

Iata cateva dintre cele mai importante declaratii:

  • Există o bază psihologică în acceptarea unei dominatii sau măcar constientizarea unei supradeterminări pentru români
  • Occidentul contează în planurile românilor pentru perspectivă, păcat că politicienii incă nu gasesc mijloace pentru a accelera legatura directa a oamenilor implicarea lor mai mare în procesele interne ale UE
  • A aparut insa si ceva nou: frica de a nu fi dati afara din UE
  • Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice.
  • Cred ca Diaspora este o Romanie mult mai libera si mai creativa decat cea care a ramas acasa si nu avem dreptul să facem nimic care sa lezeze aceasta zona.

 Va prezentam in continuare interviul acordat de Vasile Dancu:

  1. 1.       Cum privesc romanii evolutiile de pe scena politica in contextul apartenentei la UE?

 

Exista mai multe straturi atitudinale cand oamenii se referă la UE. Cel putin două atitudini sunt foarte frecvente, nu le-am masurat ponderea cantitativa, dar se simt in sondaje. In mare parte au fost generate de liderii de opinie politici si de catre formatorii de opinie. Sunt multi care au preluat un discurs autarhic, propagat inclusiv de Crin Antonescu, presedintele interimar al Romaniei, care spune, in esenta, că nu suntem colonie și revendica cunoscuta butada a ”neamestecului in treburile interne.” In fond, aceasta atitudine  se sprijina pe o anumita insatisfactie fata de asteptarile privind ajutoarele de la UE si absorbtia de fonduri redusa. Uneori, cu argumente destul de solide, unii functionari ai statului reclama public o serie de dificultati si bariere pe care birocratia UE le pune in calea absorbtiei de fonduri. Intaresc si eu, nu este vorba de pura speculatie, dincolo de slabiciunile noastre nici UE nu cred ca este prea interresata de ajutorarea statelor nou intrate. Din pacate, batalia politică internă a condus si spre favorizarea unor proiecte ale celor care au fost la guvernare si asta a saracit dimensiunea competitivă a Romaniei. Aici se afla posibilitatea unor deviatii nationaliste dar si radăcinile unui euroscepticism care nu este neapărat neproductiv.

 

O altă parte a populatie vede in continuarea in Europa singura noastră sanșă, si asta este o exagerare generata de neputintă. Dar aceasta atitudine are si o parte bună si partea buna nu este maleabilitatea ci accentul continuu pe modernizare institutionala si sincronicitate cu Europa. Un fel de teorie a formelor fara fond, cu speranta ca vom ajunge la un moment dat să umplem formele cu fond veritabil.

 

Din păcate, peste 50% din populatie nu prea stie nimic despre UE si despre cerintele ei fata de membri, partajeaza doar generalitati si un fel de asteptare a lui Mos Crăciun. Este nevoie de educatie, de transmiterea unei culturi civice solide pentru ca populatia României să devină mai activa in relatia cu UE. Trebuie sprijinite organizatiile civice care pot face asta, pentru ca acum informatia despre UE este doar apanajul unor birocrati si unor politruci de la partide care directioneaza resursele spre clientele lor politică.

In timpul referedumului de demitere a presedintelui, 43% dintre cetătenii români aderau la afirmatia ”Am sentimentul că nu sunt stapân pe propriul meu destin” deci există o bază psihologică în acceptarea unei dominatii sau măcar constientizarea unei supradeterminări pentru români, in conditiile in care nu este vorba de fatalism, deoarece 85% considera că ”Oamenii pot schimba societatea după gandirea si vointa lor”. Este un fel de neo-mioritism de la inceputul mileniului trei.

 

In campanie s-a discutat polemic despre pierderea de imagine a Romaniei datorita unei asa zise lovituri de stat date de USL si oamenii s-au plasat pe axele de evaluare in functie de simpatii politice in general, dar surpriza era că nemultumirea fata de criza politica a depăsit polarizarea politica, chiar unii votanti pentru USL considerand ca Europa are motive sa fie ingrijorată. Totusi, diferenta este mica, procentul celor care spuneau ca nu sunt motive intemeiate ajungand chiar la 45% dintre votantii potentiali.

GRAFIC IRES 1 În ultimele zile, cancelariile occidentale au dat semnale de îngrijorare privind starea democratiei si a statului de drept din România; dumneavoastră ce credeti, există motive întemeiate pentru acest lucru sau nu există motive întemeiate?

Reactia Occidentului a fost luată in serios de catre populatie, chiar dacă oamenii au crezut mai puțin în teoria loviturii de stat.

In sinteza, Occidentul contează în planurile românilor pentru perspectivă, păcat că politicienii incă nu gasesc mijloace pentru a accelera legatura directa a oamenilor implicarea lor mai mare în procesele interne ale UE. Săm speram ca in viitor acest lucru se va schimba.

GRAFIC IRES Sustinătorii lui Traian Băsescu acuză USL de lovitură de stat în România. Ce credeti, au dreptate sau nu au dreptate?

 

2.       Mai cred romanii in UE? Ce asteptari au?

Da, cred, dar nu mai sunt orbiți de fantasma UE. De la o incredere de 86% pe care o masuram prin 2002, acum am ajuns undeva la 46% incredere in UE, si aceasta ultima cifra este mai normala. Totusi noi am inregistrat ritmul cel mai rapid de depreciere a sentimentului pozitiv si asta spune ceva despre realatia noastra imaginara cu Mare Prieten de la Apus.

Inca avem asteptari de bunastare dar acestea s-au diminuat destul de mult. A ramas o asteptare legitima, cea de diriginte, de garant pentru democratie si mersul spre modernizare. Multi se asteapta ca UE sa nu accepte derapajele si caderile, ceea ce se si intampla, evident cu privire la democratie, cat despre economie aici este mai greu sa ne organizeze ei sau sa lucreze ei in locul nostru.

A aparut insa si ceva nou: frica de a nu fi dati afara din UE. Posibilitatea falimentului UE este luată mai serios in calcul si privita diferit. Unii nationalisti se bucură, cei mai multi oameni sunt ingrijorati deoarece noi am pus totul pe o singura carte, nu am avut un plan B.

Este nevoie de mai multa demnitate in relatia cu UE, dar nu bățosenie găunoasă. Trebuie solidaritatea si un proiect comun. Este de neacceptat ca un europarlamentar si fost ministru sa ceara sanctiuni drastice impotriva Romaniei la Bruxelles.    Politicienii se bat pe mize mici iar noi nu avem un proiect post-aderare iar acest lucru se vede. Romania nu poate castiga razboiul cu seceta sau inundatiile, cum sa castige atunci batalia pentru viitor.

3.       Cum afecteaza imaginea de tara schimbul de replici intre Guvern, Cotroceni si oficiali UE/lideri Occidentali-Barroso, Merkel, Reding?

 

Notorietatea tarii creste, dar increderea in Romania scade. Cred ca in aceste luni am pierdut destul de mult in imaginea externa. Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice. Perceptia este nedreapta, deoarece dincolo de niste excese procedurale, Romania isi va recastiga echilibrul foarte repede, dar nu avem ce face: perceptia publica este o adevarata realitate. Ma bucur că Ponta a facut multe eforturi de comunicare si de atitudine sa mai aplaneze criza de imagine dar este foarte greu. Nu practicile politice au socat, ci mai mare a fost surpriza, lumea se obisnuise cu noi ca democratie solida si ceea ce s-a intamplat a corespuns sloganului: Romania (politică), mereu surprinzătoare!

4.       Cum ii afecteaza pe romanii din strainatate disputele pe temele valorilor Occidentale?

Din păcate razboiul absurd pentru liste a afecat si afecteaza relatia cu diaspora dar si imaginea romanilor nostri in strainatate. Si-asa sunt mereu asaltati de stirile despre infractorii sau cersetorii romani, doar de asta nu aveau nevoie romanii nostri integrati onorabil in socitatea occidentală. Daca este sa fim corecti, imaginea si brandul Romaniei nu se vor schimba cu proiecte de branding international, romanii nostrii care lucreaza in Occident sunt cei mai buni ambasador pentru Romania. Ei traiesc si muncesc in societatea europeană si-i conving tot mai mult pe cei din societatea – mama ca stereotipurile mediatice nu sunt valabile. In schimb ce facem noi? Le oferim munitie doar adversarilor României si îi umilim pe romanii nostri din diaspora.

Daca discutam despre tampenia cu diaspora care nu ar trebui sa fie trecuta in cvorum caci nu platesc impozite, cum spunea cineva,  nici nu mai am ce sa spun. E o cruzime si o prostie. Acesti oameni trimit in fiecare an zeci de miliarde de euro familiilor de acasa, fac investitii la noi cu banii castigat, aduc cultura occidentala in satele noastre parasite de stat si guvern. Am lucrat cu diaspora cand eram ministru si mi-e rusine in numele Romaniei că am ajuns sa discutam despre asta si sa putem macar gandi asemenea tampenii.

Cred ca Diaspora este o Romanie mult mai libera si mai creativa decat cea care a ramas acasa si nu avem dreptul să facem nimic care sa lezeze aceasta zona. Ar trebui sa facem tot ce putem sa recuperam tot ce se poate din aceasta Romanie risipita si daca nu se poate sa intarim cat mai mult legaturile cu ea. Daca politicienii ar intelege cat de greu le este celor plecati departe s-ar ascunde de rusine. Mă plec in fata acestor oameni si imi vine sa le cer iertare in numele Romaniei pentru grobianismul politicianist si oportunism din țara.

 

 

 

INTERVIURI

INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Madrid: Operaționalizarea Parteneriatului Strategic, un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților oferite de PNRR și fondurile UE

Published

on

© Ambasada României în Spania/ Embajada de Rumanía en España

Interviu realizat de Robert Lupițu

Operaționalizarea pe deplin a Parteneriatului Strategic dintre România și Spania reprezintă o dimensiune prioritară pentru acțiunea diplomatică a celor două țări, a declarat Gabriela Dancău, ambasadorul României la Madrid, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul în care Bucureștiul și Madridul marchează anul acesta 140 de ani de ani de la debutul relațiilor diplomatice.

Relațiile diplomatice dintre România și Spania, speciale prin prisma apartenenței comune la NATO și la Uniunea Europeană și a comunității românești din Spania, aniversează 140 de ani printr-o serie de acțiuni importante prin care cele două țări acordă un nou impuls relațiilor politice, economice, academice și culturale.

Potrivit ambasadorului României, calendarul de acțiuni vizează dimensiunea bilaterală de cooperare politico-diplomatică, dimensiunea operaționalizării Parteneriatului Strategic la nivel securitar și sectorial, dimensiunea promovării culturii românești în Spania și dimensiunea umană, axată pe comunitatea românească din Spania.

Gabriela Dancău a vorbit și despre caracterul special al relațiilor româno – spaniole din perspectiva apartenenței la UE și la NATO.

“Cele două țări împărtășesc numeroase puncte de vedere cu privire la agenda europeană, iar preocupările din Vecinătatea Estică prezintă interes și la celălalt capăt al Europei, în egală măsură în care și pentru Romania prezintă interes ceea ce se întâmplă în zona Mediteranei”, a subliniat ambasadorul român, punctând că țara noastră a reușit să ralieze Spania la o serie de interese regionale din Vecinătatea Estică, iar România s-a profilat drept un actor activ la Marea Mediterană.

Din perspectivă NATO, Gabriela Dancău a arătat că România este recunoscătoare Spaniei, care a asigurat în premieră, în primele luni ale anului 2021, misiunile de poliție aeriană ale Alianței Nord-Atlantice deasupra teritoriului României și în regiunea Mării Negre.

Ambasadorul României a ținut să mai sublinieze că, dincolo de dimensiunea politico-diplomatică și cea strategică și de securitate, operaționalizarea Parteneriatului Strategic ar putea reprezenta un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților economice și de guvernanță și de adoptare a unor politici cu caracter inovator, cu atât mai mult din perspectiva implementării PNRR și al fondurilor europene alocate atât pentru Spania, cât și pentru România.

“România și Spania sunt state cu un profund profil pro-european, a căror dezvoltare, modernizare, transformare și progres sunt intrinsec legate de proiectul european, care reprezintă și un liant puternic al legăturilor dintre cele două state”, a mai afirmat Dancău.

Ambasadorul român a mai punctat și rolul important al comunității românești, “cea mai mare comunitate străină din Spania” și “o comunitate matură, consolidată în peisajul societății spaniole”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Anul acesta, relațiile bilaterale dintre România și Regatul Spaniei sunt la ceas aniversar. Se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Ce acțiuni a pregătit România, atât la nivel de ambasadă, cât și împreună cu autoritățile spaniole pentru celebrarea acestui moment?

Gabriela Dancău: Anul acesta, România și Spania aniversează 140 de ani de relații diplomatice bilaterale care se află la un nivel excelent, acela de consolidare a Parteneriatului Strategic. Aniversarea este și un prilej pentru a da un nou impuls relațiilor politice, economice, academice și culturale. De aceea, calendarul nostru de acțiuni în acest an este structurat pe patru dimensiuni: una bilaterală, centrată pe contactele la nivel politico-diplomatic; una strategică, reprezentată de operaționalizarea pe deplin a Parteneriatului Strategic, atât dintr-o perspectivă sectorială, cât și din cea de securitate; una de diplomație publică și culturală, de promovare a culturii românești în Spania și, nu în ultimul rând, dimensiunea umană, având în centru comunitatea românească din Spania. Aceste dimensiuni adesea se întrepătrund pentru a-și conferi reciproc mai multă vizibilitate și a transmite mesajul nostru către un public cât mai larg.

Într-un efort de a oferi o vizibilitate sporită acțiunii bilaterale, ne-am propus ca aproape fiecare contact politico-diplomatic la nivel înalt din acest an să fie dublat și de unul de diplomație publică și culturală. Astfel, aniversarea celor 140 de ani de relații diplomatice româno-spaniole reprezintă și prilejul deosebit de a organiza o suită de evenimente publice, cu implicarea unor instituții din ambele țări. Temele alese reflectă atât bogăția diversității societăților din țările noastre, cât și elemente istorice comune.

În primul rând, expoziția documentară realizată de colegii noștri de la Arhivele Diplomatice române, itinerată în diferite cadre instituționale și academice, reprezintă un demers cât se poate de firesc în anul aniversar și oferă publicului spaniol, dar și român o perspectivă asupra evenimentelor importante care au marcat istoria relațiilor bilaterale. Cât mai curând, ea va fi încununată de lansarea unui Album aniversar bilingv privind relațiile bilaterale româno-spaniole, realizat de noi cu sprijinul unor personalități din lumea academică din România și Spania. Un alt moment important din calendarul nostru a fost reprezentat de o fructuoasă colaborare cu Romfilatelia, fiind lansat, într-o locație emblematică din Madrid, un întreg poștal aniversar care conține portretele regilor Alfonso al XII-lea și Carol I, în a căror perioadă au fost stabilite relațiile diplomatice.

Un loc central în calendarul evenimentelor aniversare îl ocupă expoziția „Tezaure Arheologice din România. Rădăcinile dacice și romane”, curatoriată de Muzeul Național de Istorie a României, și organizată sub egida Ministerului Afacerilor Externe, Ministerele Culturii din România și Spania și Ministerul Apărării Naționale al României, cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare. Cele 835 de artefacte expuse provin de la 39 de muzee din România și vor fi prezentate, începând din 1 octombrie, publicului spaniol și român deopotrivă, într-o locație centrală prestigioasă din centrul capitalei Spaniei, Muzeul Național de Arheologie din Madrid.

Însă calendarul nostru cultural este unul deosebit de bogat: organizăm concerte de muzică clasică cu artiști români și spanioli în locații prestigioase din Spania, precum: Academia Regală de Arte Frumoase din Madrid, Palatul Regal La Granja de San Ildefonso, de lângă Segovia, sau Palatul Regal din Madrid.

Secretarii de stat pentru afaceri europene au inaugurat, în marja consultărilor, o expoziție a Arhivelor Diplomatice române și spaniole, care a evidențiat momentele definitorii ale celor 140 de ani de relații diplomatice, la sediul Palatului Viana, sediul de ceremonial al Ministerului de Externe spaniol.

Ulterior, această expoziție a fost mutată la sediul Senatului spaniol, în contextul vizitei la Madrid a președintei Senatului, însoțită de o delegație parlamentară, pentru consultări cu omoloaga spaniolă, o vizită ce a venit în mod natural în continuarea reuniunii bilaterale realizate în format videoconferință din luna martie, având ca temă centrală egalitatea de gen.

Ne dorim ca vizibilitatea acestor contacte politico-diplomatice să depășească sfera instituțională, de aceea am itinerat această expoziție la Universitatea din Valladolid, pentru o zi de studiu dedicată studenților, cărora le-am vorbit și despre dimensiunea contemporană a relației româno-spaniole, despre interesele comune pe care le împărtășesc țările noastre, în ciuda poziției geografice îndepărtate.

CaleaEuropeană.ro: La 140 de ani de la cel dintâi moment din relațiile oficiale dintre state – cele diplomatice – România și Spania împărtășesc de aproximativ un deceniu și jumătate apartenența comună la NATO și la Uniunea Europeană. Care este dinamica actuală, din perspectivă politică și securitară a relațiilor dintre București și Madrid?

Gabriela Dancău: La ediția din 2020 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, printre invitații de onoare s-a numărat și ministrul afacerilor externe spaniol, a cărei participare prin videoconferință a fost foarte apreciată de Corpul diplomatic român. A fost un semnal că cele două țări împărtășesc numeroase puncte de vedere cu privire la agenda europeană, iar preocupările din Vecinătatea Estică prezintă interes și la celălalt capăt al Europei, în egală măsură în care și pentru Romania prezintă interes ceea ce se întâmplă în zona Mediteranei.

După cum ați văzut, la începutul lunii februarie, ministrul spaniol al afacerilor externe a fost în vizită la București, fiind primul oficial dintr-un stat NATO și UE care a venit în România în 2021. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru a pregăti, alături de ministrul Bogdan Aurescu, operaționalizarea Parteneriatului Strategic dintre România și Spania. De asemenea, la 29 aprilie 2021, a avut loc vizita la Madrid a secretarului de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, pentru consultări cu omologul spaniol, Juan González-Barba Pera, ca răspuns la vizita oficialului spaniol efectuată în octombrie 2020, iar în perioada 13-15 mai vizita la Madrid a Președintelui Senatului României, Anca Dragu. Apoi, la finalul lunii mai a avut loc vizita la Madrid a ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, care a avut o întâlnire cu omologul spaniol, José Manuel Rodríguez Uribes, iar în ultima săptămână a lunii iunie vizita în Spania a ministrului muncii și protecției sociale, Raluca Turcan. De asemenea, în această toamnă, vom avea un calendar foarte dens de vizite instituționale importante.

Așa cum am menționat, având în vedere contextul sanitar, calendarul de acțiuni a cuprins și o serie de dezbateri online, în continuare accesibile celor interesați, despre marile mutații declanșate de pandemia de Covid-19 în societățile noastre ori despre Vecinătatea Uniunii Europene. Pentru organizarea acestor evenimente ne-am asociat unor think tank-uri din România și Spania, precum New Strategy Center sau Institutul Regal Elcano. E important să menționez organizarea la 26 aprilie a unei videoconferințe care a reunit miniștrii de externe român, spaniol și polonez, organizată în siajul trilateralei de securitate România-Polonia-Turcia de la București, care a avut ca invitați Ucraina și Georgia.

Privind în ansamblu toate aceste acțiuni se poate afirma că am reușit să raliem Spania la o serie de interese regionale din Vecinătatea Estică, iar noi la rândul nostru ne profilăm drept un actor activ la Marea Mediterană. În calitate de state de frontieră ale UE și NATO, Spania și România înțeleg importanța proiectării în vecinătatea europeană, către Mediterana, respectiv către Marea Neagră, a valorilor pe care le împărtășesc: atașamentul profund și consecvent pentru multilateralism și dreptul internațional, protejarea drepturilor universale ale omului și promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace pașnice.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2021 a debutat cu dislocarea a 6 avioane Eurofighter Typhoon și a 130 de militari ale Forțelor Aeriene Spaniole la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a asigura misiuni de Poliție Aeriană Întărită NATO deasupra României și la Marea Neagră. Ce rol are această desfășurare de forțe pentru cooperarea pe palierul de securitate dintre România și Spania, la nivel bilateral și în cadrul aliat?

Gabriela Dancău: Statele noastre sunt aliați puternici în NATO, urmează aceleași valori și obiective comune, orientate spre viitor. Asigurarea misiunilor de Poliție Aeriană Întărită reprezintă un angajament în cadru aliat, cu scopul garantării securității statelor NATO de pe flancul estic, într-un context de securitate complicat de la Marea Neagră. Cu alte cuvinte, misiunea spaniolă în România este, în primul rând, o manifestare a coeziunii și solidarității Alianței în fața provocărilor de securitate actuale. 

Totodată, dislocarea în premieră a unor aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene spaniole și a personalului militar spaniol în România reprezintă rezultatul firesc al cooperării excelente în plan bilateral, pornind de la Parteneriatul Strategic dintre cele două țări și în baza Memorandumului de Înțelegere care stabilește direcțiile de cooperare militară. 

Exercițiul militar a constituit un prilej de fructificare a cooperării bilaterale foarte bune în zona apărării, misiunile aliate de poliție aeriană și antrenamentele comune contribuind la amplificarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității dintre Forțele Aeriene române și Forțele Aeriene spaniole, inclusiv în contextul provocărilor generate de pandemia de Covid-19.

Suntem recunoscători Spaniei pentru o primă acțiune de asigurare a poliției aeriene deasupra teritoriului României în primele luni ale anului 2021 și am convingerea că vom avea o cooperare tot mai intensificată pe flancul estic, inclusiv în regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: Cum intenționează România să impulsioneze operaționalizarea Parteneriatului Strategic anunțat în 2013? Care sunt nivelul de ambiție și de obiective ale acestui moment de referință în relațiile româno-spaniole?

Gabriela Dancău: Dincolo de dimensiunea politico-diplomatică și cea strategică și de securitate, operaționalizarea Parteneriatului Strategic ar reprezenta un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților economice și de guvernanță și de adoptare a unor politici cu caracter inovator, cu atât mai mult din perspectiva implementării PNRR și al fondurilor europene alocate atât pentru Spania, cât și pentru România. Cu puțin peste un deceniu de experiență democratică în plus față de România și două decenii în plus de apartenență la UE, Spania constituie în continuare un exemplu de succes într-o serie de domenii de interes pentru România precum: dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, atât cea de mare viteză, cât și cea de navetă urbană și inter-urbană; urbanismul smart; recuperarea patrimoniului cultural; cooperare universitară; modernizarea sistemului sanitar; mediul; dezvoltarea sectorului turistic; energiile regenerabile; accesarea de fonduri europene.

În ultimii patru ani, dialogul politico-diplomatic s-a intensificat constant, Ambasada României în Regatul Spaniei inițiind atât contacte multiple la nivel guvernamental și local, cât și încheierea de documente de cooperare bilaterală ca follow-up la aceste contacte, în domeniul turismului, sănătății, culturii, muncii, migrației, pregătirii diplomaților, digitalizării și infrastructurii rutiere. De exemplu, în 2018 s-au semnat un Memorandum de Înțelegere între Ministerele Apărării din România și Spania și un Memorandum de Înțelegere între Institutele Naționale de Administrație Publică din cele două țări, iar în 2019 un Memorandum de Înțelegere între Ministerul român pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat și Agenția spaniolă responsabilă de comerț exterior, ICEX, precum și un Memorandum de Înțelegere între Camerele de Comerț naționale ale României și Spaniei.

Continuam să adăugăm piese la construcția relației bilaterale în plan sectorial. În luna martie am profitat de anul aniversar pentru a inaugura un consulat onorific al României la Málaga, în Comunitatea Autonomă Andaluzia, regiune extrem de relevantă în plan turistic, dar și economic în general, motiv pentru care evenimentul în sine a fost dublat de o serie de întâlniri cu autoritățile locale și regionale și antreprenori din domeniul IT&C. Însă acolo unde nu este nevoie neapărat de prezența fizică, încercăm să ajungem prin videoconferințe, așa cum a fost cazul celor două evenimente online organizate cu sectorul IT&C din Andaluzia, respectiv cu Camera de Comerț Timiș, de atragere a fondurilor europene alocate prin PNRR și de creare de poli tehnologici atractivi pentru specialiști și competitivi pe plan european atât din punct de vedere al costurilor, cât și a competențelor în domeniul digital, prioritar în noua lume post-pandemică. Cu proxima deschidere a consulatului onorific din Insulele Baleare, vom organiza un forum economic în care vom prezenta oportunitățile de investiții din România și tot în perioada următoare vom organiza la Sevilla și Málaga misiuni economice alături de camere de comerț din România.

CaleaEuropeană.ro: Un loc central în relația bilaterală dintre București și Madrid este reprezentat de cooperarea în cadrul UE. Ambele țări împărtășesc apartenența informală la grupul “Prietenii coeziunii”, în vreme ce planul istoric de redresare economică de 750 de miliarde de euro a fost posibil și ca urmare a unei idei inițiale a prim-ministrului spaniol. Ambele țări vor fi beneficiare ale unor sume consistente pentru relansare post-Covid-19. De asemenea, Conferința privind viitorul Europei este o altă platformă de dezbatere importantă pentru viziunea ambelor țări cu privire la proiectul european.

Gabriela Dancău: România și Spania sunt state cu un profund profil pro-european, a căror dezvoltare, modernizare, transformare și progres sunt intrinsec legate de proiectul european, care reprezintă și un liant puternic al legăturilor dintre cele două state. Atașamentul amândurora față de proiectul european, cum m-am referit anterior, ține de faptul că cele două state au ieșit din regimuri dictatoriale (în perioade diferite și cu nuanțele necesare), iar UE a avut un rol fundamental în acest proces de racordare la valorile și principiile democratice, servind ca accelerator și sprijin al transformărilor profunde economice și sociale prin care au trecut societățile noastre.

Spania a reprezentat pentru România un model de urmat în ceea ce privește dobândirea acquis-ului comunitar, atragerea de fonduri europene și împărtășirea bunelor practici pe o paletă largă de domenii, arătând deschidere și consiliere față de solicitările punctuale adresate de România de-a lungul timpului. Trebuie să menționez că Spania sprijină aderarea României la spațiul Schengen.

Doresc să evidențiez convergența opiniilor noastre pe multiple subiecte ale agendei europene, inclusiv in contextul actual, al Conferinței privind viitorul Europei. Ca parteneri egali în Uniunea Europeană, ambele state urmărim ca Europa să fie mai pregătită pentru a face față viitoarelor crize, fie ele pandemico-sanitare, economice, legate de evenimente climatice sau de atacuri cibernetice, și pentru asumarea unui rol pro-activ în luarea deciziilor, pentru că viitorul nostru îl vedem numai într-o Uniune Europeană mai puternică, solidară și inclusivă, mai bine adaptată provocărilor viitorului.

Dispunem de documente strategice care să ne inspire în acțiunile noastre, cum ar fi Agenda Strategică a UE și Declarația de la Sibiu din 2019.

În cadrul UE, am avut ocazia să colaborăm în multe formate și să ne coordonăm inclusiv în contextul reconfigurărilor la nivel european, determinate de etapa post-Brexit și de provocările pandemiei de Covid-19 și cred că există atât potențial, cât și voință, pentru a o face de o manieră mult mai sistematizată și mai vizibilă.

Avem o cooperare constantă în cadrul UE, inclusiv în formatul “Prietenilor coeziunii” menționat de dumneavoastră. Spania și România și-au unit forțele în demersurile de menținere a alocărilor dedicate politicilor tradiționale cum sunt politica de coeziune sau politica agricolă comună, ca mijloc de a contribui la atingerea convergenței reale între regiuni și între statele membre UE, dar și la buna funcționare a pieței interne. În lipsa dobândirii unei convergențe reale la nivel european, noile provocări precum schimbările climatice, inovarea, transformarea industrială, noile tehnologii, protecția datelor, migrația, îmbătrânirea populației etc. și cu atât mai mult consecințele actuale ale pandemiei sunt mult mai greu de gestionat.

Ambele state au avut în vedere o abordare coordonată la nivelul UE pentru a face față provocărilor legate de pandemia Covid-19, sprijinind demersurile Comisiei Europene pentru achiziționarea în comun a vaccinurilor, medicamentelor și a altor echipamente, pentru adoptarea unei strategii de vaccinare și pentru agrearea certificatelor sanitare europene. Susținerea noastră merge și în direcția dezvoltării unei Uniuni a Sănătății, pentru că s-a dovedit că unitatea și coeziunea, cerințe fundamentale pentru o Uniune mai puternică, sunt singurele soluții pentru depășirea dificultăților la nivelul UE.

Legat de faza critică a pandemiei, aș vrea să reamintesc că România, primul stat european ce a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene din cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a Uniunii, a facilitat livrarea de echipamente de protecție în Spania, într-un moment în care această țară se confrunta cu o situație epidemiologică foarte gravă.

Ambele țări acordă o atenție deosebită consolidării pilonului social european, nediscriminării, promovării egalității de oportunități, în vederea afirmării unei uniuni bazate pe valorile comune ale solidarității, convergenței și coeziunii, capabile să își revină după criză. După cum se cunoaște, partea română urmărește foarte atent respectarea și implementarea măsurilor legate de drepturile lucrătorilor mobili europeni, în special a lucrătorilor sezonieri, care au avut un rol foarte important inclusiv în funcționarea pieței interne și a asigurării lanțurilor de aprovizionare în context pandemic. În această direcție putem valorifica activitatea Autorității Europene pentru Muncă (ELA), o agenție europeană creată recent, cu rol important în facilitarea și consolidarea dialogului între statele membre în domeniul mobilității muncii. Din acest punct de vedere, trebuie să subliniez că avem o colaborare foarte bună cu Spania. În ceea ce privește problematica combaterii violenței de gen, țin să subliniez că Madridul are o experiență extinsă în acest domeniu și, deși România a făcut progrese în această direcție, Spania poate reprezenta un model pentru țara noastră din punctul de vedere al legislației adoptate și al punerii acesteia în aplicare.

Referitor la criza economică, spre deosebire de abordarea crizei precedente, de această dată pandemia a schimbat paradigma de implicare a Uniunii Europene, iar noțiunea de solidaritate a prevalat în fața unei abordări austere, pentru că numai o viziune comună și coordonată la nivelul Uniunii poate conduce la o recuperare sustenabilă a economiilor europene, cu impact direct asupra rezilienței proiectului european și proiectării forței sale în exterior pentru apărarea valorilor bazate pe reguli și promovarea unui multilateralism eficient.

Ca unul dintre statele europene lovite din plin de pandemie și dată fiind structura economiei și rolul important pe care îl are sectorul turistic, Spania a contribuit la modelarea a ceea ce numim astăzi Planul de redresare pentru Europa, premierul spaniol Pedro Sánchez lansând în martie 2020 un apel pentru crearea unui nou „Plan Marshall” pentru Europa și a unui fond de redresare de până la 1,5 trilioane de euro. Agrearea arhitecturii actuale de redresare economică, fără precedent la nivel european și chiar internațional, s-a realizat la capătul unui proces dificil de negocieri, atât la nivel tehnic, cât și la cel mai înalt nivel politic. Obiectivul comun al tuturor statelor și instituțiilor europene a fost acela de a asigura un proces de redresare economică coordonat și sustenabil pe termen mediu și lung, axat pe procese de tranziție – ecologică și digitală – eficiente și juste.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) este instrumentul cheie al Planului de redresare a Europei. La nivelul Uniunii Europene, prin RRF vor fi alocați 672,5 miliarde de euro pentru sprijinirea investițiilor și reformelor (312,5 miliarde sub formă de granturi și 360 miliarde ca împrumuturi). 

La nivel european, eforturile de redresare economică pun un accent deosebit pe transformarea digitală și tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în vederea întăririi rezilienței UE și a statelor membre; în acest sens, Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, cu sediul la București, va avea un rol esențial. În mod cert, trebuie să evităm ca decalajele de dezvoltare să fie adâncite de consecințele acestei crize, cu impact asupra celor mai vulnerabile categorii, pentru că această recuperare trebuie să fie și justă.

Atât România cât și Spania consideră că Planurile naționale de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență sunt adevărate proiecte de țară, fiind aliniate recomandărilor specifice fiecărei țări și în plan mai larg Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030. Și Spania are o abordare ambițioasă în ceea ce privește atât tranziția ecologică, cât și în domeniul schimbărilor climatice. România sprijină eforturile UE în această privință și este pregătită să-și aducă contribuția la un proces echitabil și inclusiv. Lansarea recentă a Rețelei pilot de diplomație climatică a României este un instrument care ne va ajuta în mod sigur să fim mai activi și mai vizibili în acest domeniu. În același timp, demersurile noastre de a asigura tranziția verde ar trebui să protejeze competitivitatea economică și să ia în considerare consecințele sociale ale acestui proces, care diferă de la stat la stat.

O Uniune Europeană rezilientă și stabilă, relevantă în plan global, presupune capacitatea continuă și fermă de a proiecta stabilitatea și prosperitatea, precum și valorile, principiile și libertățile noastre comune în spațiul de vecinătate – în cazul Spaniei acesta include, prin extensie, din considerente cultural-istorice și America Latină -, iar dacă această vecinătate nu va fi rezilientă, nici Uniunea nu va putea fi pe deplin. Este important de subliniat că România și Spania sprijină angajamentul UE față de politica de extindere și asigurarea credibilității acestui proces. Ambele state și-au manifestat pro-activ solidaritatea în circumstanțele determinate de pandemie prin livrarea de materiale sanitare, doze de vaccin sau trimiterea de personal medical atât pe canale directe bilaterale, care completează alte pachete de asistență, așa cum a procedat România în primul rând în relația cu R. Moldova, cât și prin intermediul Team Europe sau mecanismul COVAX, acesta din urmă favorizat de Spania, care este în curs de implementare a Planului de solidaritate pentru vaccinare. 

Asigurarea unei vecinătăți stabile, sigure și prospere este prioritară; de aceea, România dorește ca organizarea Summit-ului Parteneriatului Estic în luna decembrie a acestui an să reprezinte o bună oportunitate pentru definirea unei viziuni strategice ambițioase pentru viitorul PaE, la fel cum pentru Spania au fost importante inițiativele promovate în contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea procesului Barcelona, în 2020, și adoptarea noului Parteneriat UE-Vecinătatea Sudică- “O nouă Agendă pentru Mediterana”, a cărei construcție și ale cărei obiective au fost sprijinite de România. Pentru noi este cu atât mai relevant acest efort pe dimensiunea PaE în contextul concluziilor turneului ministrului român de externe, alături de omologii din Austria și Lituania, în statele din Caucazul de Sud, desfășurat pe baza mandatului și în coordonare cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell, și mai ales motivat de susținerea foarte puternică pe care România o are față de R. Moldova. Ne aflăm în fața unei oportunități unice de a ajuta la modernizarea acestei țări care are opțiuni clare democratice și europene, cu o agendă curajoasă de reformă și care poate deveni un model în Vecinătatea estică și un exemplu pozitiv al puterii transformatoare a UE.

Suntem în plină desfășurare a Conferinței pentru viitorul Europei, un moment oportun de reflecție asupra proiectului nostru european de creștere a rezilienței interne și externe (ceea ce partea spaniolă numește autonomie strategică deschisă), nu numai motivat de lecțiile învățate în contextul pandemiei, dar și pe termen mediu și lung. Dorim să aducem Europa mai aproape de cetățeni, prin concentrarea pe acțiuni concrete, pragmatice și realiste care să consolideze acest proiect european. Apreciem drept deosebit de utile dezbaterile în domenii orizontale, de interes direct pentru cetățenii europeni – sisteme de sănătate reziliente, redresarea economiei și gestionarea consecințelor sociale ale pandemiei, îmbunătățirea instrumentarului UE în sfera combaterii crizelor, respectul pentru valorile care stau la baza UE (statul de drept și drepturile fundamentale), gestionarea crizei migrației, securitatea, relațiile cu vecinătatea UE și rolul global al Uniunii. Până în prezent au avut loc mai multe evenimente sub egida Conferinței în România; dintre acestea, aș menționa evenimentul de lansare a dezbaterii naționale privind viitorul Europei găzduit de președintele României, domnul Klaus Iohannis, în 13 iulie 2021.

Pentru Spania, concluziile care se vor degaja pe marginea Conferinței pentru viitorul Europei sunt foarte importante și prin prisma pregătirilor de asumare a Președinției Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2023. În consecință, este firesc ca în cadrul consultărilor dinamice și active pe care le derulăm tema viitorului Europei să ocupe un rol important, degajându-se deja anumite teme de interes comun pentru coordonarea unor inițiative bilaterale; aș menționa aici utilizarea educației ca instrument de promovare a conștientizării apartenenței cetățenilor la UE și la valorile sale, prin valorificarea dinamică și coerentă a programelor europene „Erasmus +” sau EPAS („Școli-ambasador ale Parlamentului European”).  Fără a se renunța la competențele naționale și la propriile tradiții de gestionare a curriculei școlare, există, printre altele, inițiative spaniole vizând susținerea introducerii de standarde europene de educație, pentru a încuraja unitățile de învățământ să includă în conținutul obișnuit elemente care să contribuie la consolidarea identității europene la nivelul tinerei generații, cea de care depinde în deceniile următoare viitorul proiectului european. Stimularea implicării tinerei generații în aceste dezbateri reprezintă și pentru noi una dintre dimensiunile prioritare ale procesului.

CaleaEuropeană.ro: Din cele peste 4 milioane de români de peste hotare, un milion trăiesc și muncesc în Spania. Care este contribuția pe care românii din Spania o aduc societății țării în care locuiesc și care este nivelul lor de integrare? Cum poate fi fructificat potențialul capitalului uman reprezentat de românii din Spania în ecuația relației bilaterale?

Gabriela Dancău: Comunitatea românească, cea mai mare comunitate străină din Spania, este deja o comunitate matură, consolidată în peisajul societății spaniole în urma celor două valuri principale de emigrare consemnate după 2001, anul ridicării vizelor cu Uniunea Europeană, și după 2007, anul aderării la marea familie europeană. Este un subiect nelipsit în nenumăratele discuții pe care le avem cu autoritățile spaniole la toate nivelurile, având de fiecare dată confirmarea unei integrări depline a cetățenilor români în comunitățile locale din care fac parte. Fără echivoc, comunitatea românească din Spania reprezintă o parte indispensabilă a microcosmosului în care trăiesc, contribuind decisiv la bunăstarea socială și economică a țării-gazdă. 

Dacă, pe de-o parte, un segment al comunității române aspiră la dobândirea cetățeniei spaniole, fără să piardă în același timp cetățenia română, deziderat pentru îndeplinirea căruia se depun eforturi constante din partea Ambasadei în relația cu instituțiile spaniole, pe de altă parte există o masă semnificativă de cetățeni români care doresc reîntoarcerea în România. 

Potențialul acestui capital uman este enorm și, cu minimum de perseverență din partea statului român, pe termen mediu, o parte din acest potențial poate fi transformat  într-o imensă oportunitate pentru România. Să fiu mai clară, urmărind în timp evoluția prezenței românești în Spania, am putut observa o reconfigurare a spectrului profesional și educațional al acestei comunități. Dacă, în primii ani după 1990, majoritatea celor care părăseau România erau agricultori sau lucrători în construcții, cu trecerea anilor din țară au plecat din ce în ce mai mulți medici, ingineri, cercetători, o adevărată scurgere de resursă umană. Iată că, în ultimii ani, asistăm dacă nu la o inversare mult dorită a soldului migrator, la o încetinire clară a acestui flux al resursei umane. Observăm că destui oameni cu profesii diverse sunt interesați de întoarcerea acasă. Condițiile economice, sociale și de muncă din România sunt în continuă evoluție și au devenit atractive pentru cei care păreau plecați pentru totdeauna. 

Revenind la potențialul uman oferit de românii din diaspora, depinde de noi, de autoritățile române, cum reușim să aducem acasă concetățenii de toate profesiile și de toate categoriile de vârstă. Pentru că, fie că vorbim de tineri aflați la studii în Spania sau oameni aflați la maturitate profesională, fiecare român întors acasă este un câștig imens. 

De aceea, de-a lungul întregii mele prezențe în Spania, am pus în prim plan promovarea mediului de afaceri românesc și a oportunităților oferite de economia noastră în continuă ascensiune, dar și de costurile de viață adesea mult mai accesibile prin comparație cu cele existente în alte state europene. Am speranța că, prin eforturile misiunii pe care o conduc, de proiectare a imaginii reale a României de astăzi, o țară cu potențial de atragere a investițiilor și a capitalului uman deopotrivă, am reușit să contribuim la efortul nostru comun de a aduce cetățenii români acasă. Românii din diaspora sunt o resursă foarte valoroasă care poate contribui la consolidarea societății și economiei țării noastre, iar această oportunitate nu trebuie ratată.

CaleaEuropeană.ro: În acest tablou complex, care mai este imaginea României în Spania?

Gabriela Dancău: În ceea ce privește imaginea de țară, aș putea spune că România este percepută corect de societatea spaniolă, ceea ce nu înseamnă că situația nu poate fi îmbunătățită. Aici consider eu că rolul diplomației, inclusiv cel cultural, poate fi eficient în a apropia și mai mult cele două popoare și a utiliza astfel cultura ca pe o fereastră de oportunitate pentru o cunoaștere reciprocă.

Continue Reading

INTERVIURI

Berea artizanală Scorilo din Poiana Mărului, gata de competiția maeștrilor berari europeni

Published

on

© Calea Europeană

„Facem o bere artizanală, o bere tradițională care a intrat de curând pe piață și sperăm că o să prindă foarte bine pe gustul românilor. Malțurile le cumpărăm din Austria, hameiul din Slovenia, drojdia din Germania, sticla o cumpărăm din România, dar este produsă în Bulgaria, eticheta o facem în România, dar materia primă este din Belgia și am ales Poiana Mărului pentru apa extraordinar de bună, care este de-a dreptul senzațională”, a relatat, în exlusivitate într-un interviu pentru CaleaEuropeană, Mihai Schelean-Şomfelean, creatorul brandului de bere artizanală Scorilo.

Fabrica de bere Scorilo este situată în Poiana Mărului, judeţul Caraş-Severin. Potrivit berarului român, fabrica de bere a contribuit la dezvoltare zonei și a reușit să lanseze pe piața din România un produs 100% românesc, creat cu ajutorul tehnologiei austriece și al produselor de înaltă calitate din Belgia, Slovenia și Germania, toate având la bază apa deosebită din Poiana Mărului.

În interviul acordat directorului Calea Europeană, Dan Cărbunaru, au fost explicate de către berarul român activitatea din fabrica de bere, dar și colaborarea cu experții austrieci.

„Zona de producție este bucătăria noastră. Mustul nostru de bere cuprinde doar patru ingrediente: apă, malț de orz, hamei și drojdie. O bere adevărată nu are nevoie de coloranți, aditivi și alte elemente chimice. Mustul de bere se obține din fierberea malțului de orz.

Colaborăm cu maestrul berar austriac, fabrica a fost cumpărată din Austria. Maestrul berar vede tot ce lucrăm noi în fabrică. Am decis să colaborăm cu Maestrul berar din Austria pentru că este un om cu mare experiență, un om care are 30 de ani în domeniul berii artizanale, și pentru că berea artizanală a intrat în România în ultimii ani de zile, dar în țările din Uniunea Europeană, microberăriile sau berea artizanală este de zeci de ani. Avem o colaborare extraordinară, este părintele berar, un partener pe piața unică europeană”, a menționat Mihai Schelean-Şomfelean în interviu.

Apa din Poiana Mărului și berea Scorilo

„Am ales Poiana Mărului pentru că apa este extraordinar de bună, senzațională. Înainte să facem investiția, am forat pentru a găsi apă și am găsit-o la 280 de metri. Când am trimis proba de apă colaboratorului nostru a zis că este imposibil și că este o greșeală de laborator: Analizele sunt foarte bune, ești într-o zonă de munte, trebuie să fie o apă dură. Sigur are mai mult calcar decât arată buletinul. A luat apa din Poiana Mărului, a dus-o în Austria și ne-a zis că noi românii suntem norocoși, avem un noroc natural.”

Piața unică, un avantaj valoros pentru producția de bere din Fabrica Scorilo

„Dacă România nu ar fi fost membră UE și nu am fi beneficiat de piața unică, întregul proces ar fi fost mult mai greoi. Piața unică îți permite să te miști liber și să aduci ingredientele de care ai nevoie, și din punct de vedere financiar este mult mai ușor, este mult mai simplu să importăm dintr-un stat UE. Am adus un maestru berar din Austria, pentru că în România mai există o singură școală cu specializarea maeștrii berari, în Galați, și care aleg să lucreze după în industrie.

© Calea Europeană

În România consumăm foarte multă bere, dar nu toți știu cum se face berea și astfel vin oameni din Craiova, Timișoara, Hunedoara să vadă fabrica.”

Citiți și: România, printre producătorii de top din UE în 2020 cu un total de 1,7 mld. litri de bere

Planuri de viitor pentru Fabrica de bere Scorilo

Intenționăm să mergem la primul concurs internațional, în Budapesta. Anul viitor dacă merge cum ne dorim, vom merge și în Frankfurt la un mare congres dedicat berii artizanale. Ne dorim să ajungem și în Bruxelles.

„Deși este folosită tehnologie austriacă și cu maestru berar austriac, este un produs românesc, 100% românesc, este al nostru, rețetele sunt ale noastre. Pentru noi contează foarte mult că punem pe piață un produs românesc autentic”, a menționat Mihai Schelean-Şomfelean în finalul interviului.

© Calea Europeană

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Ursula von der Leyen: PNRR-ul României trebuie să aloce cel puțin 37% din finanțare combaterii schimbărilor climatice. Sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, iar Comisia Europeană speră să îl “poată aproba cât mai curând”, a declarat președinta executivului european, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro și consacrat tematicii Pactului Verde European și obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene în materie neutralitate climatică.

“Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius. (…) UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice”, a afirmat ea, inclusiv în contextul raportului “cod roșu pentru umanitate” al ONU, care subliniază că schimbările climatice sunt inevitabile și ireversibile și că activitatea umană afectează clima într-un mod fără precedent.

Președinta Comisiei Europene a afirmat că România a înregistrat, între 1990 și 2019, progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precizând că țara noastră va putea utiliza 67 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, fondurile de redresare și fondul pentru o tranziție justă pentru decarbonizarea economiei.

Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat“, a afirmat Ursula von der Leyen, precizând că așteaptă ca autoritățile române să adopte măsurile necesare pentru gestionarea deșeurilor și calitatea aerului.

Totodată, șefa executivului european a asigurat că Uniunea Europeană este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto, apreciind industria autovehiculelor drept “una importantă pentru România”.

În egală măsură, von der Leyen a anunțat că va prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor natural și a recunoscut că utilizarea gazelor naturale reprezintă “o piatră de temelie” pentru România.

“Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii”, a spus Ursula von der Leyen, dând asigurări suplimentare: “Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului“.

CaleaEuropeană.ro: La scurt timp după ce ați preluat mandatul în 2019, Comisia Europeană a lansat ceea ce ați descris ca fiind realizarea istorică majoră a Europei, „precum primul pas pe Lună” – Pactul verde european. În același timp, problema mediului se află în topul preocupărilor cetățenilor UE, inclusiv ale generației următoare. Cum ați descrie progresele înregistrate de Uniunea Europeană în ultimii doi ani în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice?

Ursula von der Leyen: Europa a înregistrat progrese extraordinare în ultimii doi ani. În primul rând, toate cele 27 de state membre ale UE și Parlamentul European au convenit în mod democratic asupra unor obiective ambițioase în materie de climă. Acestea au devenit obligatorii din punct de vedere juridic, prin adoptarea primului nostru act legislativ european privind clima, un lucru fără precedent. De asemenea, prin pachetul privind Pactul verde european pe care l-am prezentat în iulie, Europa devine primul continent cu o foaie de parcurs clară și cuprinzătoare pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă.

În ultimii doi ani s-au schimbat multe lucruri și în întreaga lume. Acum un an, exista încă o administrație americană care aproape nu dorea să facă nimic pentru protecția mediului. Iar Acordul de la Paris era supus unor presiuni. În prezent, SUA este din nou de partea noastră. În ultimele luni, multe țări industrializate importante s-au angajat să atingă obiectivul neutralității climatice și au comunicat date concrete la care să îndeplinească acest obiectiv. Companii renumite la nivel mondial au anunțat investiții de miliarde în producția și produsele ecologice.

Toate acestea evoluează în direcția cea bună. Dar, desigur, trebuie să continuăm să acționăm cu fermitate. Încurajăm toate celelalte țări, dintre care majoritatea au obiective ambițioase, să prezinte, la rândul lor, câte o foaie de parcurs clară cu privire la modul de îndeplinire a acestora. În acest spirit vom aborda Conferința ONU privind schimbările climatice COP-26 de la Glasgow, din această toamnă.

CaleaEuropeană.ro: Vara aceasta, în timp ce Comisia Europeană adopta pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, Europa era devastată de inundații fără precedent, în special în Germania și în Europa de Vest, dar și în România. Va sprijini Comisia Europeană țările afectate de aceste dezastre naturale?

Ursula von der Leyen: Aceste evenimente tragice ne reamintesc, într-adevăr, adevărul dureros că pur și simplu nu ne putem permite costurile în creștere ale schimbărilor climatice. În întreaga lume se produc fenomene meteorologice extreme, din ce în ce mai des. Lumea nu mai poate permite supraexploatarea naturii.

Suntem alături de țările care suferă în urma acestor catastrofe. Și le vom fi alături în procesul de reconstrucție. Am oferit sprijin țărilor care au avut nevoie de aceasta, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE – trimițând echipe de salvatori sau materiale precum bărci sau avioane, de exemplu. De asemenea, putem oferi sprijin din Fondul de solidaritate al UE, care poate contribui la finanțarea reconstrucției.

CaleaEuropeană.ro: În primul discurs SOTEU, ați folosit exemplul culturilor distruse, în România, de cea mai gravă secetă din ultimele decenii, pentru a avertiza cu privire la problema schimbărilor climatice. Cum ați aprecia situația din România și eforturile autorităților de a atinge neutralitatea climatică?

Ursula von der Leyen: România a înregistrat progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Între 1990 și 2019, emisiile sale de gaze cu efect de seră au scăzut cu 57 %. Dar mai are încă multe de făcut pentru a reduce intensitatea emisiilor sale din economie și pentru a o alinia la obiectivele noastre climatice. 

Am convingerea că o puteți face. Iar Europa vă va sprijini. În următorii ani, România va primi 67 de miliarde de euro de la bugetul UE, inclusiv din planul nostru de redresare NextGenerationEU, din fondurile de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Astfel, vor fi posibile investiții semnificative în ecologizarea și decarbonizarea economiei.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat, în pachetul său din iunie de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, că România este vizată de patru proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul mediului, în principal în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Anul trecut, după Curtea de Justiție a UE, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității aerului în București. Sunteți mulțumită de acțiunile și măsurile adoptate de România pentru a aborda aceste probleme?

Ursula von der Leyen: Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat. Într-adevăr, am inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a ne asigura că România respectă normele europene în aceste sectoare importante, care au un impact direct asupra calității vieții oamenilor și asupra sănătății acestora. Așteptăm acum ca România să ia măsurile necesare privind deșeurile, precum și privind calitatea aerului în București.

Și vorbim aici despre chestiuni grave. Poluarea atmosferică duce, anual, la 400.000 de decese premature în Europa. Astfel de pierderi de vieți omenești pot fi prevenite. Să lucrăm împreună în acest sens.

CaleaEuropeană.ro: O altă sursă de poluare a aerului în România este traficul urban combinat cu faptul că România reprezintă una dintre cele mai mari piețe de vehicule de ocazie importate. Este Comisia Europeană pregătită să ajute România să găsească soluții adecvate la această problemă și cum poate România să transforme parcul auto existent într-unul mai verde?

Ursula von der Leyen: Într-adevăr, UE este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto. În primul rând, România va beneficia în mod semnificativ de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, în valoare de 72 de miliarde de euro, pe care îl vom institui. Fondul este menit să sprijine persoanele cu venituri mici și să faciliteze investițiile în tehnologii curate. De exemplu, poate ajuta cetățenii români să cumpere autoturisme electrice mai puțin poluante.

În ansamblu, bugetul UE va sprijini tranziția către o economie mai ecologică și mai durabilă în Europa, cu aproximativ 500 de miliarde de euro în următorii ani. Vom sprijini industria autovehiculelor – importantă pentru România – în tranziția către mobilitatea cu emisii zero. Vom ajuta producătorii europeni de autoturisme să fie lideri pe piața mondială a vehiculelor nepoluante.

NextGenerationEU prevede, de asemenea, investiții masive în puncte de încărcare private și publice și în noi stații de alimentare cu combustibili ecologici. Această investiție se regăsește în planurile naționale de redresare ale tuturor statelor membre. Am convingerea că România va gestiona tranziția către autoturisme mai ecologice – cu sprijinul UE. Acest lucru este foarte important pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Și, după cum se constată analizând problemele legate de calitatea aerului, acest lucru este esențial pentru sănătatea oamenilor.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Uniunii Europene există, de asemenea, o dezbatere în curs cu privire la utilizarea energiei nucleare pentru îndeplinirea obiectivelor privind clima. Liderii a șapte țări, inclusiv Franța și România, au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare modalități de includere a energiei nucleare în politica ecologică a UE. Care este poziția dumneavoastră cu privire la această chestiune specifică, știind, de asemenea, că România și Statele Unite au ajuns la un acord privind construirea de noi reactoare la Cernavodă?

Ursula von der Leyen: Statele membre decid ele însele cu privire la mixul lor energetic. Decizia de a exploata sau de a închide o centrală nucleară este la latitudinea acestora. Prioritatea noastră, a Comisiei, este să ne asigurăm că statele membre care aleg să utilizeze energia nucleară aplică cele mai înalte standarde de securitate nucleară. Acestea sunt consacrate în cadrul juridic al Euratom și, în special, în Directiva revizuită privind securitatea nucleară, care reglementează întregul ciclu de viață al instalațiilor nucleare, de la proiectare până la sfârșitul dezafectării.

Acest lucru este foarte important pentru siguranța cetățenilor noștri și pentru mediul înconjurător.

CaleaEuropeană.ro: Pentru a fi pus în aplicare, Pactul verde european are nevoie de finanțare, iar acest lucru ne duce cu gândul la Next Generation EU, la planurile naționale de redresare și reziliență și la Fondul pentru o tranziție justă. În cazul României, prim-ministrul a subliniat recent că 95 % din PNRR s-a negociat deja. Ce doriți să evidențiați în ceea ce privește PNRR al României în general și, în special, în ceea ce privește orientările ecologice și de mediu?

Ursula von der Leyen: Am primit planul de redresare al României la 31 mai. În prezent, este în curs de evaluare pe baza criteriilor clare stabilite în Regulamentul NextGenerationEU. În special, în ceea ce privește obiectivele verzi, planul trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Planul național de redresare va fi esențial pentru sprijinirea tranziției verzi a României. Suntem mulțumiți de cooperarea foarte bună cu autoritățile române și sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând, astfel încât fondurile NextGenerationEU să poată începe să ajungă în România.

CaleaEuropeană.ro: Nimeni nu este lăsat în urmă și fiecare țară are dreptul de a-și identifica propriul mix energetic – aceste două principii sunt foarte importante pentru România, în special având în vedere intenția sa de a utiliza gazele naturale ca tranziție energetică și de a sprijini industria regională a cărbunelui din Valea Jiului. Care este poziția Comisiei Europene cu privire la aceste priorități ale României?

Ursula von der Leyen: După cum am spus, fiecare țară din UE are libertatea de a-și alege propriul mix energetic. Dar suntem cu toții obligați să respectăm obiective comune în materie de climă și de tranziție energetică, care trebuie să se reflecte în mixurile energetice din fiecare stat membru al UE.

Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii. În cursul acestui an, vom prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor naturale.

UE sprijină o transformare industrială echitabilă pentru toți. Acesta este elementul central al Pactului verde european.

Prin urmare, Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului. Colaborăm cu autoritățile regionale și oferim finanțare prin Mecanismul UE pentru o tranziție justă. Aceasta se adaugă sprijinului oferit deja prin intermediul politicii de coeziune și al Fondului nostru pentru modernizare. Am convingerea că România poate realiza în timp util o tranziție echitabilă din punct de vedere social de la cărbune.

CaleaEuropeană.ro: Aruncând o privire și pe scena mondială: Uniunea Europeană s-a poziționat în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice, oferind un exemplu în acest sens. Dar numai o singură țară din UE se află în topul primelor 10 țări din lume cu cea mai scăzută amprentă de carbon: Germania. Așadar, ce poate face Uniunea Europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de comerțul mondial și de importuri, pe parcursul său către atingerea neutralității climatice?

Ursula von der Leyen: În primul rând, cred că și restul lumii își dă din ce în ce mai mult seama care este realitatea: costul lipsei de măsuri împotriva încălzirii globale crește dramatic peste tot. Recent, am auzit de ploi torențiale și inundații în China, dar și de temperaturi mortale în Canada și de topirea permafrostului în Siberia, și acestea sunt doar câteva exemple. Prin urmare, combaterea schimbărilor climatice este un efort cu adevărat global.

Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius.

Și, pentru a încuraja restul lumii să stabilească un preț al carbonului și să investească în producția ecologică, am propus un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Carbonul trebuie să aibă un preț pretutindeni. Industria și companiile europene investesc acum masiv în tehnologii ecologice. Nu ar fi corect ca întreprinderi din țări terțe să submineze aceste eforturi prin inundarea pieței noastre interne a UE cu produse ieftine, dar cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Companiile ar trebui să plătească un preț pentru dioxidul de carbon pe care îl aduc în Europa. Însă, atunci când producătorii din afara UE vin pe piața noastră cu produse curate, aceștia nu vor trebui să plătească nimic.

În cele din urmă, realitatea – și forța UE – este că suntem cea mai mare piață unică din lume. Sigur că trebuie să rămânem competitivi. Iar vestea bună este că industria noastră avansează. Întreprinderile europene conduc deja tranziția către o economie verde. Acestea dezvoltă noi tehnologii și produse curate, creând, în același timp, locuri de muncă durabile și bine plătite, la nivel local, în întreaga Europă. România, de exemplu, poate juca un rol important în sectorul autovehiculelor cu emisii zero.

Tranziția oferă industriei noastre oportunități uriașe de a crea piețe pentru produse durabile, curate, la nivel mondial. Agenții economici europeni au înțeles că Pactul verde european le oferă șansa de a fi înaintea concurenților lor de la nivel mondial și de a obține avantajul „primului venit”. Pentru că, cu cât ne mișcăm mai rapid, cu atât cererea va fi mai mare, în întreaga lume, pentru tehnologiile inovatoare create în Europa.

UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, dar știm că este necesar un efort global pentru a combate schimbările climatice și a construi economii mai reziliente și mai durabile, motiv pentru care depunem eforturi ca să mobilizăm efortul global.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

ROMÂNIA2 hours ago

Peste 20 de cicliste au plecat de la Ambasada României în Franța într-o cursă de 4000 km pentru promovarea luptei împotriva cancerului de sân în Europa

SUA3 hours ago

Sondaj Reuters/Ipsos: Popularitatea lui Joe Biden în SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale

U.E.3 hours ago

Viktor Orban consideră că Ungaria trebuie să rămână membră a UE pentru a-și asigura accesul în continuare pe piața unică: UE este importantă pentru noi

G203 hours ago

Situația din Afganistan va fi subiectul unui summit ad-hoc al G20 ce va avea loc la finalul lunii septembrie, după încheierea Adunării Generale a ONU

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Team2Share

Trending