Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat luni seară nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Astăzi (n.r. – luni, 2 august) am nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Acest pas către călătorii fără vize recunoaște progresele extraordinare înregistrate de Croația în vederea îndeplinirii standardelor riguroase pentru țările participante. Așteptăm cu nerăbdare o relație și mai puternică între SUA și Croația“, a scris Blinken, pe contul său de Twitter.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. O potențială includere a Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Acest acord între Zagreb și Washington era anunțat în contextul unei rezoluții pe care votate de Parlamentul European, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

Published

on

© European Union 2018

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat miercuri o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

Published

on

© European Union

Premierul Scott Morrison nu se așteaptă ca relația Australiei cu Franța să se îmbunătățească prea curând, dezvăluind că a încercat să-l contacteze pe președintele Emmanuel Macron fără succes, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Franța este încă furioasă din cauza deciziei Australiei de a renunța la un contract de 90 de miliarde de dolari pentru submarine convenționale de concepție franceză în favoarea achiziționării de nave cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat militar cu Statele Unite și Regatul Unit.

În cursul nopții dinspre miercuri spre joi, președintele american Joe Biden și Emmanuel Macron au aplanat tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele francez hotărând să își retrimită ambasadorul la Washington, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.

Citiți și SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

De asemenea, cei doi şefi de stat „au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

În context, Morrison a declarat că relația Australiei cu Franța va avea nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni.

„Australia a decis să nu dea curs unui contract de apărare foarte important și, este de înțeles, știm că Franța este dezamăgită de acest lucru”, a declarat premierul australian în timpul unei vizite la Washington. „Cred că aceste probleme vor necesita mai mult timp pentru a fi rezolvate decât cele care sunt tratate între Statele Unite și Franța”, a recunoscut acesta.

Întrebat dacă a încercat să îl sune pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta această chestiune, Morrison a răspuns: „Da, am încercat”, dar „oportunitatea pentru acel apel nu a apărut încă”, a precizat acesta. „Dar vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea”, a adăugat premierul australian.

 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL28 seconds ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.30 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru57 mins ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.1 hour ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

SUA2 hours ago

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending