Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că Legea privind „apărarea suveranității” adoptată de această țară încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.

Legea instituie un „Birou pentru apărarea suveranității”, care are atribuții de investigare a activităților suspectate că ar servi intereselor altor state sau organizații străine și care ar putea periclita suveranitatea Ungariei. Printre altele, legea vizează organizațiile finanțate din surse externe, suspectate că ar putea influența rezultatele alegerilor sau voința alegătorilor.

În februarie 2024, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, exprimându-și preocupările legate de această lege. Răspunsul nesatisfăcător al Ungariei a dus la emiterea unui aviz motivat în mai 2024, în care Comisia și-a reiterat criticile. Printre deficiențele semnalate se numără încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, libertatea de exprimare și asociere, precum și libertăți fundamentale ale pieței interne și reglementările privind protecția datelor.

Comisia consideră că Legea privind apărarea suveranității afectează în mod disproporționat societatea civilă, mass-media și jurnaliștii, conferind „Biroului pentru apărarea suveranității” puteri extinse și discreționare în desfășurarea investigațiilor. Acest birou poate accesa informații sensibile și poate impune publicitatea investigațiilor sale, ceea ce ar putea avea un efect de stigmatizare asupra entităților vizate.

Autoritățile ungare au respins criticile Comisiei, susținând că legea este necesară pentru protejarea suveranității naționale, însă Comisia, după o evaluare atentă, a concluzionat că majoritatea deficiențelor semnalate nu au fost soluționate.

Comisia publică astăzi documente de orientare suplimentare și un cadru de cooperare internațională consolidat pentru a sprijini părțile interesate la nivel mondial, statele membre și țările terțe în pregătirile lor pentru punerea în aplicare a  Regulamentului UE privind produsele asociate cu defrișările.

Anunțul vine după feedback-ul primit de Comisia Europeană de la partenerii internaționali cu privire la stadiul pregătirii acestora.

Citiți și: Olaf Scholz dorește ca aplicarea normelor europene privind produsele asociate cu defrișările să fie amânată: Regulamentul trebuie să fie fezabil

Așadar, instituția propune să acorde părților interesate timp suplimentar pentru a se pregăti.

Dacă va fi aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, legea va deveni aplicabilă la 30 decembrie 2025 pentru întreprinderile mari și la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici.

Întrucât toate instrumentele de punere în aplicare sunt pregătite din punct de vedere tehnic, cele 12 luni suplimentare pot servi ca perioadă de adaptare pentru a asigura o punere în aplicare adecvată și eficientă.

Orientările prezentate vor oferi un plus de claritate întreprinderilor și autorităților de punere în aplicare pentru a facilita aplicarea normelor, venind în completarea sprijinului continuu acordat de Comisie părților interesate de la adoptarea legii.

În același timp, Comisia recunoaște că, cu trei luni înainte de data prevăzută pentru punerea în aplicare, mai mulți parteneri mondiali și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la gradul lor de pregătire, cel mai recent în timpul săptămânii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York.

În plus, stadiul pregătirilor în rândul părților interesate din Europa este, de asemenea, inegal. În timp ce mulți se așteaptă să fie gata la timp, datorită pregătirilor intensive, alții și-au exprimat îngrijorarea.

Având în vedere caracterul inedit al EUDR, calendarul rapid și varietatea părților interesate internaționale implicate, Comisia consideră că o perioadă suplimentară de 12 luni pentru introducerea treptată a sistemului este o soluție echilibrată pentru a sprijini operatorii din întreaga lume să asigure o punere în aplicare fără probleme încă de la început.

Prin acest pas, Comisia urmărește să ofere certitudine cu privire la calea de urmat și să asigure succesul EUDR, ceea ce este extrem de important pentru a aborda contribuția UE la problema globală presantă a defrișărilor. Propunerea de prelungire nu pune în niciun fel sub semnul întrebării obiectivele sau fondul legislației, astfel cum au convenit colegiuitorii UE.

Orientări suplimentare pentru o punere în aplicare eficace și pragmatică

Documentele de orientare prezentate astăzi confirmă angajamentul Comisiei de a oferi o referință la eforturile de colaborare recente, implicând părțile interesate și autoritățile competente, pentru a contribui la asigurarea unei interpretări uniforme a legislației.

Domeniile-cheie acoperite includ detalii privind funcționalitățile sistemului de informații, actualizări privind sancțiunile și clarificări privind definițiile critice, cum ar fi „degradarea pădurilor”, „operatorul” în domeniul de aplicare al legii și „introducerea pe piață”. Există, de asemenea, orientări suplimentare privind obligațiile de trasabilitate.

Orientările sunt împărțite în 11 capitole care acoperă o gamă variată de aspecte, cum ar fi cerințele de legalitate, calendarul de aplicare, utilizarea agricolă și clarificările privind definiția produsului. Toate acestea sunt susținute de scenarii tangibile. 

Microîntreprinderile și întreprinderile mici beneficiază de un regim mai puțin strict, care este, de asemenea, detaliat pe o nouă pagină web dedicată.

Informațiile destinate publicului larg de pe site-ul Comisiei au fost, de asemenea, actualizate și reorganizate pentru a fi mai ușor de înțeles de către toți.

Conform metodologiei aplicate, marea majoritate a țărilor din întreaga lume vor fi clasificate drept „cu risc scăzut”. Acest lucru va oferi ocazia de a concentra eforturile colective acolo unde provocările legate de defrișări sunt mai acute.

Pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare fără probleme la nivel mondial, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă prezintă un cadru strategic pentru angajamentul de cooperare internațională referitor la Regulamentul UE privind defrișările.

Acesta identifică cinci domenii prioritare de acțiune, cum ar fi sprijinirea micilor fermieri, opt principii-cheie, cum ar fi o abordare axată pe drepturile omului, și mai multe instrumente de punere în aplicare, inclusiv dialogul și finanțarea.

Acest cadru cuprinzător va urmări să promoveze o tranziție justă și favorabilă incluziunii către lanțuri de aprovizionare agricole care nu implică defrișări, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În timp ce UE va intensifica dialogul și va sprijini și mai mult, succesul parteneriatului se va baza, de asemenea, pe angajamentul partenerilor UE de a îndeplini obiectivele globale de stopare a defrișărilor.

Finalizarea sistemului informatic dedicat

Sistemul de informații în care întreprinderile își vor înregistra declarațiile privind diligența necesară este pregătit să accepte înregistrări la începutul lunii noiembrie și să funcționeze pe deplin în decembrie. Operatorii și comercianții vor putea să se înregistreze și să depună declarații privind diligența necesară chiar înainte de intrarea în vigoare a legii.

De la testarea-pilot a sistemului cu 100 de întreprinderi, efectuată în ianuarie, Comisia a pus în aplicare mai multe măsuri suplimentare, printre care:

• Crearea unui punct unic de contact pentru sprijinul IT destinat părților interesate
• dezvoltarea unei interfețe care să permită conectarea de la mașină la mașină la sistem, fără a fi necesară introducerea manuală a datelor; peste 250 de părți interesate din sectorul privat dezvoltă această caracteristică de partea lor
• Sprijin pentru testarea fișierelor de geolocalizare ale părților interesate și furnizarea de feedback
• Videoclipuri și instrucțiuni de utilizare multilingve detaliate despre sistem
• Formarea părților interesate: prima sesiune a avut loc la Bruxelles, la 25 septembrie, iar formarea online va avea loc începând cu a doua jumătate a lunii octombrie.

În urma acțiunilor anunțate, Comisia Europeană consideră că vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru o punere în aplicare fără probleme:

• Documentele de orientare suplimentare prezentate vor completa sprijinul considerabil de care dispun producătorii, organizațiile comerciale și țările partenere în pregătirile lor pentru punerea în aplicare a regulamentului, în timp ce Comisia își menține angajamentul de a continua dialogul și implicarea, după caz.
• Întreprinderile și alte părți interesate sunt invitate să își finalizeze conexiunile, testarea și formarea pentru utilizarea sistemului informatic.
• Comisia intensifică dialogurile cu majoritatea țărilor vizate, care vor contribui la finalizarea rapidă a sistemului de analiză comparativă la nivel de țară prin intermediul unei propuneri de act de punere în aplicare până la 30 iunie 2025.
• Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte propunerea privind prelungirea perioadei de punere în aplicare până la sfârșitul anului.

Mecanismul de Reformă și Creștere este deja folosit de Uniunea Europeană pentru a stimula transformările din țările din Balcanii de Vest, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent.

Pentru Balcanii de Vest, anvelopa acestui mecanism cuprinde fonduri de 6 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, dar nu este limpede care este suma prevăzută pentru Republica Moldova.

Autoritățile de la Chișinău nu au dorit să comenteze știrea vizitei Ursulei von der Leyen, care ar urma să aibă loc cu doar aproximativ 10 zile înaintea alegerilor prezidențiale la care Maia Sandu va căuta să obțină un nou mandat și a referendumului privind aderarea la UE.

În cazul statelor din Balcanii Occidentali, principalul obiectiv al mecanismului este de a sprijini alinierea partenerilor din Balcanii de Vest la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă a acestora în piața unică a UE și convergența socioeconomică cu UE.

Este de așteptat ca mecanismul pentru R. Moldova să cuprindă obiective și principii similare.

Republica Moldova a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană la începutul acestui an și și-ar dori să finalizeze procesul de aderare până în anul 2030.