Actul european privind cipurile, instrumentul prin care Uniunea Europeană urmărește să își dubleze ponderea în producția globală de semiconductori și să prindă din urmă Statele Unite și China, a intrat joi în vigoare, a anunțat Comisia Europeană, executivul european precizând că prin acesta “Europa poate deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Actul european privind cipurile instituie un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor semiconductoarelor.

În mod concret, Actul european privind cipurile va consolida activitățile de producție în Uniune, va stimula ecosistemul european de proiectare și va sprijini extinderea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric.

Prin Actul privind cipurile europene, Uniunea Europeană își propune să își atingă obiectivul de a-și dubla cota de piață mondială actuală la 20% în 2030, mai arată sursa citată.

“Cursa globală pentru poziția de lider în domeniul cipurilor este un fapt, iar Europa trebuie să își asigure un rol activ în această cursă. (…) Legea privind cipurile va sprijini investițiile și facilitățile de cercetare, astfel încât Europa să poată deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență al Comisiei Europene.

La rândul său, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, a spus că prin intrarea în vigoare a Actului european privind cipurile, Europa face un pas înainte decisiv în determinarea propriului destin. “Devenim o putere industrială pe piețele viitorului – capabilă să ne aprovizionăm pe noi înșine și să aprovizionăm lumea cu semiconductori atât maturi, cât și avansați”, a spus el.

Cei trei piloni ai Actului european privind cipurile

Actul european privind cipurile este alcătuit din trei piloni principali.

Primul pilon – Inițiativa “Cipuri pentru Europa” – consolidează poziția de lider tehnologic a Europei, facilitând transferul de cunoștințe din laborator în fabrică, reducând decalajul dintre cercetare și inovare și activitățile industriale și promovând industrializarea tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Inițiativa “Cipuri pentru Europa” va fi pusă în aplicare în principal de Întreprinderea comună pentru cipuri.

Inițiativa va fi susținută de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, la care se preconizează că se vor adăuga fonduri din partea statelor membre. Concret, această investiție va sprijini activități precum înființarea de linii de producție pilot avansate pentru a accelera inovarea și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea unei platforme de proiectare bazate pe cloud, înființarea de centre de competență, dezvoltarea de cipuri cuantice, precum și crearea unui fond pentru cipuri pentru a facilita accesul la finanțarea prin împrumut și la capitaluri proprii.

Al doilea pilon al actului european privind cipurile stimulează investițiile publice și private în instalații de producție pentru producătorii de cipuri și furnizorii acestora.

Cel de-al doilea pilon creează un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție în domeniul fabricării semiconductorilor. În acest scop, acesta stabilește un cadru pentru instalațiile de producție integrate și pentru turnătoriile deschise ale UE, care sunt “primele de acest tip” din Uniune și contribuie la securitatea aprovizionării și la un ecosistem rezistent în interesul Uniunii. Comisia a indicat deja, la momentul propunerii Legii privind cipurile, că se poate acorda ajutor de stat pentru instalațiile “first-of-a-kind”, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În cadrul celui de-al treilea pilon, Actul european privind cipurile a instituit un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru consolidarea colaborării cu și între statele membre, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriei și, dacă este necesar, declanșarea activării unei etape de criză. Ca un prim pas, a fost instituit un sistem de alertă pentru semiconductori la 18 aprilie 2023. Acesta permite oricărei părți interesate să raporteze întreruperile lanțului de aprovizionare cu semiconductori.

O strategie europeană comună pentru sectorul semiconductorilor a fost anunțată pentru prima dată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 2021.

În februarie 2022, Comisia a propus Actul european privind cipurile, iar ]n aprilie 2023, s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la Actul privind cipurile.

Măsurile adoptate vor ajuta Europa să își atingă obiectivele deceniului digital din 2030, promovând o Europă mai ecologică, mai favorabilă incluziunii și mai digitală.

Comisia Europeană lansează marți, 19 septembrie, o nouă platformă online pentru a contribui la reducerea sarcinii administrative și pentru a facilita respectarea de către statele membre a obligațiilor de notificare către Comisie în temeiul legislației UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Noul ghișeu unic de notificare va oferi un punct de acces unic la o gamă largă de obligații de notificare relevante pentru piața unică, fără a modifica conținutul procedurilor de notificare existente.

Ghișeul unic de notificare va reuni într-un singur loc informații relevante despre cerințele de notificare, inclusiv informații privind actul juridic și temeiul juridic, o descriere sumară a obligațiilor de notificare ale statelor membre, precum și modalitățile de transmitere a informațiilor către Comisie.

Sfera de aplicare a ghișeului unic de notificare va acoperi peste 500 de obligații de notificare – inclusiv, de exemplu, cele prevăzute de Directiva privind transparența pieței unice, Directiva privind serviciile, Directiva privind impozitarea energiei sau Directiva privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Platforma nu va acoperi alte obligații de raportare ale statelor membre, sistemele de alertă rapidă, obligațiile de notificare în legătură cu normele UE în materie de concurență, obligațiile de transpunere sau dispozițiile privind sancțiunile.

Comisia Europeană propune o nouă prelungire a protecției temporare pentru persoanele care fug de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei de la 4 martie 2024 la 3 martie 2025.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest lucru va oferi siguranță și sprijin pentru peste 4 milioane de persoane care beneficiază de protecție în întreaga UE.

”Ne susținem cuvintele prin fapte. Îi protejăm pe cei aflați în nevoie încă din primele zile ale invaziei rusești în Ucraina și vom continua să facem acest lucru atât timp cât va fi nevoie. Protecția temporară a fost un instrument crucial care a modelat viețile multora. Peste 4 milioane de persoane au găsit speranță, o șansă de a trăi, de a munci și de a merge la școală în cadrul UE. Acest lucru a ajutat la crearea unui sentiment de normalitate, în ciuda vremurilor de război. UE va continua să colaboreze cu statele noastre membre și cu alți parteneri pentru a se asigura că cei care au nevoie vor fi protejați pe teritoriul european”, a declarat Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

UE a activat Directiva privind protecția temporară la 4 martie 2022 printr-o decizie unanimă a statelor membre, iar aceasta a fost prelungită automat cu un an.

Comisia consideră că motivele pentru protecția temporară persistă și că, prin urmare, protecția temporară ar trebui prelungită ca răspuns necesar și adecvat la situația actuală, volatilă, care nu este încă favorabilă întoarcerii sigure și durabile a persoanelor care beneficiază de protecție temporară în UE.

De la activarea protecției temporare , la numai o săptămână după războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre au dat dovadă de o solidaritate fără precedent cu poporul ucrainean, nu numai prin primirea acestora în țările lor, ci și prin eforturi concrete pentru a facilita integrarea lor în societate.

Această propunere a Comisiei va trebui acum să fie adoptată de Consiliu.