Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Un cercetător român, câștigător al unui grant de 1,5 milioane de euro din partea Uniunii Europene

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România

Românul Alexandru Tomescu, cercetător în științe computaționale la Universitatea din Helsinki, a primit un grant de 1,5 milioane de euro din partea Consiliului European pentru Cercetare, a precizat marți Comisia Europeană, anunțând rezultatele concursului din acest an pentru obținerea de granturi oferite cercetătorilor aflați la începutul unei cariere independente.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, proiectul său, “Algoritmi siguri și compleți pentru bioinformatică (SAFEBIO)”, va aduce contribuții semnificative în analiza datelor din secvențierea ADN, o tehnologie care poate fi folosită în diagnosticul medical.

Parte a programului UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, granturile pentru cercetători aflați la începutul unei cariere independente au o valoare totală de 621 de milioane de euro, și au fost acordate unui număr de 408 oameni de știință, pentru a-i ajuta să își constituie propriile echipe și să desfășoare activități de cercetare de pionierat în diverse discipline, generând, astfel, aproximativ 2.500 de locuri de muncă pentru bursieri titulari de doctorate, doctoranzi și alți angajați.

”Cercetătorii au nevoie de libertate şi de sprijin ca să poată da curs curiozităţii lor ştiinţifice, dacă dorim să găsim răspunsuri la cele mai dificile provocări ale epocii şi viitorului nostru. Punctul forte al granturilor pe care UE le oferă prin intermediul ERC este crearea de oportunităţi pentru ca cercetători excepţionali să îşi urmărească cele mai îndrăzneţe idei”, a declarat Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare.

Activitățile de cercetare vizate de aceste granturi se vor axa pe diferite subiecte, precum: studierea modului în care alimentele de origine vegetală provenite din păduri ar putea oferi soluții de reducere a foametei la nivel mondial; evaluarea intensității, a frecvenței și a distribuției modului în care creștenivelul mării în Europa; investigarea modului în care companiile de tehnologie își promovează produsele și urmăresc să obțină încrederea consumatorilor; sau elucidarea abilităților de supraviețuire ale organismelor unicelulare.

Despre proiectul câștigător SAFEBIO

Ca și în viața reală, multe dintre chestiunile analizate de cercetători sunt pline de incertitudini. În știința computațională, de regulă abordarea este de a vizualiza și a analiza toate soluțiile posibile la o problemă, în speranța de a găsi printre ele pe cea corectă. Cu cât se lucrează însă cu mai multe date, cu atât această abordare devine mai puțin realistă. Datorită noului său grant ERC pentru cercetători debutanți, dr. Alexandru Tomescu, de la Universitatea din Helsinki, va fi în măsură să soluționeze această incertitudine. Ideea sa este să studieze acele părți ale unei soluții care sunt comune tuturor răspunsurilor la o problemă computațională. Teoretic, aceste soluții parțiale sunt „sigure”; conțin informații probabil corecte.

Această abordare este deja utilizată experimental, dar dr. Tomescu va fi primul care o va aborda analitic. Activitatea sa va fi deosebit de utilă pentru analiza datelor din secvențierea ADN întrucât această tehnologie evoluează de la laborator la diagnostic medical. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ȘTIRI POZITIVE

Alina Bârgăoanu, expertă a Comisiei Europene privind dezinformarea, a fost numită membru în board-ul European Digital Media Observatory

Published

on

Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, a fost numită membru în board-ul European Digital Media Observatory (EDMO), un proiect care își propune să construiască un hub european multidisciplinar, ca răspuns la fenomenul dezinformării online.

European Digital Media Observatory (EDMO) a fost lansat pe 1 iunie 2020 și aduce împreună cercetători din zona academică, experți în alfabetizarea digitală (media literacy) și fact-checkers, alături de organizații media, platforme online și organizații care au în vedere alfabetizarea digitală, cu scopul de a analiza și a înțelege dezinformarea.

Aflat sub conducerea Institutului Universitar European din Florența (Italia), EDMO va sprijini crearea și activitatea unei comunități multidisciplinare compusă din verificatorii de fapte, cercetători academici și alte părți interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online.

Acesta va primi finanțare de 2,5 milioane euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica (Italia).

Proiectul are la bază expertiza Școlii Transnaționale de Guvernare (School of Transnational Governance) și a Centrului pentru Pluralismul Media și pentru Libertatatea de Exprimare (Centre for Media Pluralism and Media Freedom).

Alina Bârgăoanu este profesor universitar și decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din Scoala Națională de Studii Politice și Administrative din București, instituție la care a fost rector interimar în perioada 2012 – 2014.

În decembrie 2017, Bârgăoanu a fost numită ca expert în cadrul Grupului la nivel înalt constituit de Comisia Europeană pentru lupta împotriva știrilor false și a dezinformării online.

Totodată, Alina Bârgăoanu este președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

FOTO & VIDEO Românii din întreaga lume marchează astăzi Ziua Universală a Iei, piesă emblematică a costumului popular național românesc

Published

on

În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită în România și în comunitățile românești din întreaga lume Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un simbol internațional al culturii române și o piesă emblematică a costumului popular național românesc.

Sărbătoarea “cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.

Chiar denumirea comunităţii reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, informează Radio România Cultural.

Anul acesta, sărbătoarea este marcată prin mesaje transmise de instituțiile publice, de misiunile diplomatice ale României în străinătate sau de organizații precum Liga Studenților Români din Străinătate.

Ministerul Apărării Naționale a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de fotografii cu femeile militar din cadrul detașamentului trimis de România în cadrul misiunii ONU din Mali îmbrăcate în ii.

 

În Japonia, Ambasada României la Tokyo, împreună cu Ambasada Republicii Moldova, marchează această zi prin realizarea unei parade digitale a portului popular.

 

Liga Studenților Români din Străinătate, prin filiala sa din Italia, sărbătorește Ziua Internațională a Iei cu o expoziție virtuală prin care arată că ia continuă să inspire și peste meleaguri.

 

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.

În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în “Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa – împrumutat de la celţi – alături de alte aspecte despre portul românesc.

Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. Însemnele magice cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.

Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Matematicianul român Adrian Constantin a câștigat Premiul Wittgenstein, considerat cel mai valoros premiu ştiinţific acordat în Austria

Published

on

©www.fwf.ac.at

Matematicianul Adrian Constantin, originar din Timișoara, profesor la Universitatea din Viena, a câștigat Premiul Wittgenstein, cel mai valoros premiu ştiinţific acordat în Austria, considerat echivalentul austriac al Medaliei Fields, informează TVR.

Premiul este însoțit de o finanțare în valoare de 1,5 milioane euro pentru acoperirea costurilor întregii sale echipe de cercetare pe o perioadă de cinci ani.

”Adrian Constantin a adus contribuţii inovatoare la matematica propagării valurilor”, a spus juriul START Wittgenstein în motovarea deciziei de a acorda premiul.

Matematicianul Adrian Constantin este un specialist în valurile şi curenţii din oceane şi atmosferă. Cercetările și metodele dezvoltate au deschis noi direcții de cercetare și au fost aplicate în cazul unei varietăți largi de fenomene naturale, precum tsunami. De asemenea, acesta s-a ocupat de modelarea matematică a curenţilor şi valurilor care joacă un rol important în fenomenul climatic El Niño.

Cercetătorul român s-a născut pe 22 aprilie 1970, la Timişoara, România, unde a urmat Liceul Teoretic Nikolaus Lenau. Potrivit Fondul Științific Austriac, FWF, din 2008, acesta este profesor al Facultății de Matematică a Universității din Viena. Domeniile de expertiză ale matematicianului român sunt ecuațiile diferențiale parțiale neliniare ale fluxurilor de fluide.

Adrian Constantin a primit numeroase premii, precum Premiul Göran Gustafsson, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe, dar și Premiul Friedrich Wilhelm Bessel, din partea Fundației Alexander von Humboldt.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending