Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras luni atenția că există riscul unei escaladări a crizei energetice din cauza disputei cu Moscova, pe fondul sancțiunilor adoptate din cauza invaziei ruse din Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.
”Întrucât Rusia a suspendat deja parţial sau integral aprovizionarea cu gaz către 12 state membre UE, trebuie să ne pregătim cu toţii pentru situaţia cea mai rea”, a declarat Ursula von der Leyen într-un interviu pentru ziarul spaniol El Mundo.
Rusia a suspendat recent livrările de gaz către mai multe state UE, între care Polonia, Bulgaria şi, sâmbătă, către Letonia, pentru refuzul lor de a plăti în ruble pentru aceste livrări.
Exigenţele de plată în ruble sunt legate de tentativele Kremlinului a de a uşura impactul sancţiunilor occidentale asupra Rusiei din cauza invadării Ucrainei.
Rusia a diminuat şi livrările către Germania, principala putere economică a UE, din cauza unor aşa-zise lucrări de mentenanţă, gest perceput drept o replică la sancţiunile occidentale.
Preocupările tot mai mari privind criza energetică au determinat blocul european să convină săptămâna trecută asupra unui plan de urgenţă pentru această iarnă. Aceste măsuri ”ne vor ajuta să ne satisfacem nevoile de aprovizionare pentru iarnă”, a spus Ursula von der Leyen.
Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii înainte de iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.
Deși toate țările UE vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat unele scutiri și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura faptul că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.
Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică sunt de asemenea exceptate, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.
Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii în cazul în care au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile liniilor lor de interconexiune pentru export sau infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.
Statele membre pot solicita de asemenea o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.
Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte a Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.
Statele membre au convenit că, atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării.
Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.
Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.
Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Prin urmare, acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.
