Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au convenit să reducă cu 15% consumul de gaze până în primăvara anului viitor, cu anumite excepții și posibilități de a solicita derogare de la această țintă

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Statele membre au ajuns marți la un acord politic privind reducerea voluntară a consumului de gaz natural cu 15% până în primăvara anului viitor, în încercarea de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE.

Regulamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a declanșa o ”alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, scopul acestei reduceri a cererii de gaze este de a face economii înaintea iernii, în contextul în care există temeri cu privire la posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din partea Rusiei, care folosește în mod constant energia ca pe o armă.

”UE este unită și solidară. Decizia de astăzi a arătat în mod clar că statele membre se vor opune cu tărie oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE prin utilizarea aprovizionării cu energie drept armă. Adoptarea propunerii de reducere a gazelor într-un timp record a consolidat, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Economisirea gazului acum va îmbunătăți gradul de pregătire. Iarna va fi mult mai ieftină și mai ușoară pentru cetățenii și industria UE”, a transmis ministrul ceh pentru industrie și comerț, Jozef Sikela, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și:
Comisia Europeană propune un plan pentru a reduce consumul de gaze în UE cu 15% până în primăvara anului viitor

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, recurgând la măsuri pe care acestea le aleg.

Excepții

Întrucât toate țările UE vor depune eforturile necesare pentru a atinge aceste ținte, Consiliul a prevăzut anumite excepții și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul obligatoriu de reducere a cererii de gaze naturale, reflectând astfel situațiile particulare din statele membre, asigurându-se în același timp că reducerea cererii de gaze este suficientă în privința creșterii securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit ca statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre să fie scutite de reducerea obligatorie de gaze, deoarece acestea nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. S

Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaz pentru producția de energie electrică sunt, de asemenea, scutite, pentru a evita riscul unei crize de aprovizionare cu energie electrică.

Țările UE pot solicita derogare pentru a se adapta la obligațiile de reducere a cererii de gaze în cazul în care dispun de interconexiuni limitate cu alte țări UE și în cazul în care pot face dovada că ale lor capacități de export prin interconectoare și infrastructură internă de gaz natural lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazele către alte state membre.

De asemenea, statele membre pot solicita o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a depozitelor de gaz, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.

În ce condiții poate fi declarată ”alertă la nivelul Uniunii”?

Țările membre au convenit, de asemenea, să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei ”alerte la nivelul Uniunii”.

Astfel, aceasta va fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, la propunerea Comisiei.

Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanșată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze, o cerere neobișnuit de mare de gaze sau în cazul în care cel puțin cinci țări membre care au declarat alertă națională solicită Comisiei Europene să declanșeze acest mecanism.

Când vine vorba de măsurile necesare pentru reducerea cererii de gaze, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejași, precum consumatorii casnici sau serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.

Măsuri sugerate pentru reducerea cererii de gaze naturale 

Printre măsurile care ar putea contribui ale atingerea acestei ținte convenite marți se numără reducerea gazului consumat în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a schimbării combustibilului în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii și vor informa periodic Comisia cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul reprezintă o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.

Prin urmare, acesta se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa, având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE, până în mai 2023.

Textul convenit marți va fi adoptat în mod oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma unor revizuiri tehnice ale textului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Consiliul UE solicită României să ia măsuri și să le prezinte până pe 15 octombrie 2025 pentru reducerea și încheierii deficitului excesiv până în 2030

Published

on

© Guvernul României

Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP), din cauza lipsei unor acțiuni eficiente în respectarea recomandărilor anterioare.

Măsura adoptată la nivelul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Monetare vine în urma constatării, la 20 iunie 2025, că autoritățile române nu au implementat măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate încă din 2020, când a fost deschisă procedura.

Potrivit noii recomandări, România trebuie să ia măsuri eficiente și să prezinte până cel târziu la 15 octombrie 2025 măsuri concrete și eficace pentru reducerea deficitului.

În plus, Bucureștiul trebuie să urmeze o traiectorie strictă de limitare a creșterii cheltuielilor publice, exprimată prin plafonarea ritmului nominal de creștere a cheltuielilor nete după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

Obiectivul stabilit de Consiliu este ca România să pună capăt procedurii de deficit excesiv cel târziu în anul 2030, cu condiția implementării acestei traiectorii bugetare corective.

Recomandarea Consiliului confirmă o solicitare anterioară a Comisiei Europene, publicată pe 24 iunie. Atunci, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE stabilea data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Procedura de deficit excesiv este un instrument prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere, care urmărește să asigure faptul că statele membre își mențin finanțele publice în limite sustenabile. Potrivit regulilor europene, deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să se mențină sub 60% din PIB sau să urmeze o traiectorie clar descrescătoare.

România se află sub această procedură încă din anul 2020, iar evaluările recente ale Comisiei Europene și ale Consiliului arată că nu a existat progres suficient în atingerea țintelor convenite, ceea ce a determinat adoptarea unei noi traiectorii de ajustare fiscală, mai detaliate și mai stricte.

Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru NazareBucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE solicită României “înăsprirea politicii bugetare” pentru reducerea deficitului, consolidarea cheltuielilor în apărare și accelerarea reformelor și absorbției fondurilor UE

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Concluziile adoptate de miniștrii europeni de finanțe în formatul Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) sunt parte a recomandărilor cuprinse în poziția Comisiei Europene privind Semestrul European, din 4 iunie 2025. Atunci, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Ulterior, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025 la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul Ilie a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Recomandările Consiliului privind România constată că țara “se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive“, iar “vulnerabilitățile s-au accentuat pe măsură ce s-a adâncit dublul deficit bugetar și de cont curent al României“, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Totodată, se arată în document, “soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe un volum considerabil de investiții străine directe nete și de fonduri UE care în trecut limitaseră creșterea datoriei externe, a fost fragilizată în 2024“.

Consolidarea apărării și responsabilitate fiscală sporită

În contextul noii realități de securitate din Europa, Consiliul cere României să „consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei”.

Recomandarea este legată direct de concluziile Consiliului European din 6 martie 2025, care solicită statelor membre să investească mai mult în securitate fără a pune în pericol echilibrele bugetare.

De altfel, tot marți, Consiliul UE a activat clauza de flexibilizare a normelor fiscale UE pentru ca 15 state să crească investițiile în apărare, permițându-le acestora să excepteze până la 1,5% din PIB pe calculul deficitului bugetar.

Deși România, aflată în procedură de deficit bugetar excesiv și în miezul unor pachete fiscale pentru redresarea finanțelor țării, nu se regăsește între cele 15 state care au solicitat activarea clauzei de scutire, la finalul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va accesa creditul facilitat de UE pentru apărare prin programul SAFE, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație, și că un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului va pregăti proiectele eligibile.

Totodată, în spectrul recomandărilor din Semestrul European, România trebuie „să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă”, arată Consiliul.

Cu alte cuvinte, țara noastră este somată să își respecte angajamentele privind reducerea deficitului bugetar excesiv.

Accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene

Consiliul UE atrage atenția că implementarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) este în întârziere și cere României „să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU”.

În paralel, autoritățile de la București trebuie „să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei”.

Totodată, România este îndemnată „să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea”.

Reforma administrației și infrastructura: prioritizare, simplificare, consultare

Un alt punct major vizează calitatea guvernării. Consiliul solicită „ameliorarea calității și eficacității administrației publice și previzibilitatea procesului decizional”, cu accent pe consultarea părților interesate, evaluări de impact și simplificarea procedurilor.

Totodată, România este chemată „să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.”

Tranziția verde: regenerabile, eficiență, eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili

Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, România trebuie „să accelereze implementarea energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică” și „promovarea reformelor în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată”.

De asemenea, se cere „eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii” și investiții sporite „în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere.” Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei trebuie „eliminate treptat, iar economiile astfel realizate să fie folosite pentru reducerea deficitului public.”

Piața muncii: mai multe femei și tineri, competențe adaptate economiei

Consiliul UE cere României „să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă”, prin politici active, creșterea accesului la educație timpurie și „ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă”.

De asemenea, este recomandată „îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe”.

Incluziune socială: protecție socială mai eficientă și servicii de bază pentru grupurile vulnerabile

Pentru combaterea excluziunii sociale, România trebuie „să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia”. Recomandările vizează „acces mai bun la servicii esențiale și de facilitare de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate”, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate.

Consiliul subliniază că aceste măsuri trebuie implementate „menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”.

Aceste recomandări ale Consiliului UE fac parte din procesul anual de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul semestrului european, fiind adresate fiecărui stat membru pe baza evaluărilor Comisiei Europene. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, iar calendarul reformelor din PNRR a fost amânat de mai multe ori.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Este oficial: Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, a decis Consiliul UE. Sofia va introduce moneda unică la 1 ianuarie 2026

Published

on

© European Union 2023

Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce  Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.

Se finalizează astfel procesul prin care Bulgaria va deveni cel de al 21-lea membru al zonei euro și va beneficia de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând de anul viitor, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

“Începând de astăzi, Bulgaria devine cel de-al 21-lea membru al zonei euro. Aceasta marchează punctul culminant al unui proces minuțios de aderare a Bulgariei, care a cuprins o analiză riguroasă și o pregătire intensă. Felicit călduros Bulgaria și poporul bulgar pentru această realizare extraordinară”, a declarat Stephanie Lose, ministrul pentru afaceri economice din Danemarca, țară ce asigură președinția Consiliului UE.

Decizia Consiliului a fost pavată de o recomandare din partea Comisiei Europene, adoptată luna trecută.

Unul dintre cele trei acte juridice stabilește rata de conversie între euro și leva bulgară la 1,95583 leva pentru 1 euro. Aceasta corespunde ratei centrale actuale a levului în cadrul mecanismului ratei de schimb (ERM II).

În aceeași zi, deputații europeni au dat un aviz majoritar favorabil propunerii Bulgariei de a adopta moneda euro și de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026.

Cu 531 de voturi pentru, 69 împotrivă și 79 de abțineri, Parlamentul a adoptat un raport care confirmă că Bulgaria îndeplinește criteriile pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026.

Cea mai recentă țară care a aderat a fost Croația, în 2023.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI31 minutes ago

Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European

ROMÂNIA40 minutes ago

Sondaj INSCOP: Portretul românilor care au încredere în Trump, Putin, Macron sau Maia Sandu. Regele Charles al III-lea conduce în clasamentul încrederii în lideri ai lumii

POLITICĂ52 minutes ago

Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist

CHINA1 hour ago

Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Andrei Muraru a pledat pe lângă asistentul special al lui Trump pentru admiterea României în programul Visa Waiver

U.E.2 hours ago

Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Codul general de bune practici privind IA este acum disponibil

U.E.3 hours ago

UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei

NATO3 hours ago

Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european

CHINA2 days ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA2 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA3 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.3 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 month ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Trending