Connect with us

#RO2019EU

VIDEO Cum arată bilanțul Președinției României la Consiliul UE la jumătatea mandatului: Directivele gazelor naturale și dreptului de autor, Fondul European de Apărare și noua politică de transport, printre realizările majore

Published

on

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene și-a prezentat, duminică, într-un videoclip interactiv și interactiv principalele rezultate al mandatului său semestrial la capătul primelor trei luni în care 87 de dosare au fost finalizate.

”La mijlocul perioadei Președinției noastre la Consiliul UE, facem o retrospectivă a dosarelor la a căror închidere am contribuit. Câțiva dintre experții care au făcut acest lucru posibil și-au făcut timp pentru a vorbi despre proiectele de care sunt cei mai mândri și despre cum ajută acestea cetățenii europeni. Din cele 87 de dosare închise între 1 ianuarie și 27 martie 2019, am selectat câteva pentru a le evidenția. Președinția României la Consiliul UE a reușit să promoveze, printre altele, noi reguli ce asigură emisii reduse de CO2 de la camioane, Programul Europa Digitală, noi drepturi sociale pentru lucrători, acces la mai multe informații din partea băncilor pentru consumatori, o securitate crescută a cărților de identitate. Promovând coeziunea ca valoare comună europeană și schimburile culturale prin evenimentele organizate, această Președinție subliniază nevoia de unitate în diversitate în construcția viitorului Europei. Urmăriți până la final pentru a vedea un infografic cu celelalte dosare închise pe parcursul acestor 3 luni”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook RO2019EU.

Din cele 87 de dosare 71 au fost complet finalizate, 6 sunt încheiate în baza unui acord provizoriu și 10 reprezintă interpretări comune.

Anterior acestui rezumat, potrivit unui infografic realizat de Consiliul UE săptămâna trecută, dintre primele 80 de dosare negociate de președinția română 60 au fost încheiate, 12 erau finalizate în baza unui acord provizoriu între Parlament și Consiliu și 8 erau interpretări comune.

Citiți și Doar 15 dintre cele 60 de dosare încheiate de România în primele trei luni de Președinție la Consiliul UE sunt de importanță majoră, potrivit unui infografic al instituției privind progresul agendei legislative europene

Dosarele încheiate de Președinția României la Consiliul UE, conform domeniilor și ariilor de politici europene arată astfel:

  • 6 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit;
  • 12 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență);
  • 12 dosare încheiate în privința Pieței Unice Digitale (îndeosebi directiva privind dreptul de autor);
  • 19 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare;
  • 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii;
  • 2 dosare încheiate în domeniul mediului;
  • 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE;
  • 6 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne;
  • 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale);
  • 8 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Reprezentanța Permanentă a României la UE a găzduit o reuniune a Grupului Ambasadorilor Francofoni, cu participarea ministrului afacerilor externe din Tunisia

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE

Reprezentanţa Permanentă a României la UE a găzduit joi Reuniunea Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles cu ministrul afacerilor externe din Tunisia, Khemaies Jhinaoui, a cărui ţară va organiza următorul Summit al Francofoniei, în noiembrie 2020, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej, în calitate de Preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles, ambasadorul Luminiţa Odobescu a salutat prezenţa ministrului afacerilor externe Khemaies Jhinaoui la Bruxelles, menţionând faptul că ”Tunisia este un membru dinamic al familiei francofone”, conform comunicatului difuzat de instituţia diplomatică.

”În calitate de reprezentant al unei ţări care a organizat cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei în anul 2006 şi, recent, Summit-ul de la Sibiu privind viitorul UE, vă pot spune că organizarea unor evenimente de asemenea amploare este una dintre cele mai frumoase provocări – pentru ţările noastre şi pentru noi, ca reprezentanţi ai lor”, a spus Luminiţa Odobescu, la evenimentul organizat împreună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei pe lângă UE.

Ambasadoarea a adăugat faptul că, pentru Uniunea Europeană, Tunisia este un partener cheie în vecinătatea sa, iar relaţiile dintre cele două părţi reprezintă un adevărat exemplu de urmat al potenţialului de cooperare în Marea Mediterană bazat pe valorile comune şi pe respect reciproc. UE sprijină Tunisia în procesul de tranziţie democratică în condiţii economice şi sociale dificile, dar care dă deja roade.

De asemenea, Uniunea Europeană şi Tunisia vor avea ocazia de a face bilanţul relaţiilor lor în timpul celui de-al 15-lea Consiliu de Asociere care va avea loc vineri, 17 mai, la Bruxelles.

Ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, a încheiat asigurând partea tunisiană de susţinerea Grupului ambasadorilor francofoni de la Bruxelles pentru parteneriatul ambiţios cu UE, evidenţiind în acelaşi timp atu-ul pe care îl reprezintă apartenenţa la Francofonie.

Continue Reading

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending