Japonia nu are nicio intenție de a încheia un acord comercial cu administrația președintelui american Donald Trump, atâta timp cât toate noile tarife impuse de Washington nu sunt revizuite, a declarat sâmbătă principalul negociator nipon, Ryosei Akazawa, la întoarcerea în țară, după a doua rundă de discuții la nivel ministerial desfășurată la Washington, transmite EFE, preluat de Agerpres.

„Am insistat ca Statele Unite să reanalizeze seria de tarife și nu putem ajunge la un acord dacă acest lucru nu este tratat corespunzător ca parte a unui pachet”, a declarat Akazawa, care este și ministrul japonez pentru revitalizare economică.

Potrivit unor surse guvernamentale japoneze, Statele Unite au fost reticente în a acorda scutiri sau tratamente preferențiale Japoniei în privința măsurilor tarifare, sugerând că noile taxe vamale de 25% impuse asupra automobilelor — o problemă sensibilă pentru Japonia, unul dintre cei mai mari exportatori de mașini către SUA — ar putea să nu fie negociabile.

Lovitura a fost dublată de intrarea în vigoare, tot sâmbătă, a unei taxe de 25% pe piese auto, determinându-l pe premierul japonez Shigeru Ishiba să își exprime profunda dezamăgire.

„Japonia va continua să solicite reconsiderarea măsurilor tarifare ale Statelor Unite”, a declarat Ishiba reporterilor.

El a subliniat că Japonia negociază cu Statele Unite pe tema „tuturor” tarifelor americane, inclusiv cele aplicate automobilelor, oțelului și aluminiului.

După revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, președintele Trump a impus taxe vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu și tarife de 25% pentru automobilele produse în afara Statelor Unite.

De asemenea, Trump a anunțat introducerea unor așa-numite tarife „reciproce”pentru majoritatea țărilor, care pentru Japonia ajung la 24%, incluzând o taxă de bază de 10%. Taxarea suplimentară a fost momentan suspendată pentru 90 de zile, pe măsură ce negocierile continuă.

Premierul Canadei, Mark Carney, a anunțat, vineri, că se va întâlni cu președintele american Donald Trump, marți, 6 mai, la Casa Albă, fiind prima întrevedere față în față între cei doi lideri de la preluarea mandatului de către liderul canadian, pe 14 martie. Vizita are loc înainte ca noul prim-ministru să-și numească oficial cabinetul, după victoria sa în alegerile federale de pe 28 aprilie, relatează Politico.

Întâlnirea va viza în principal disputa comercială dintre SUA și Canada, precum și posibilele negocieri pentru un nou acord comercial și de securitate între cele două țări. Carney a precizat că se așteaptă la „discuții dificile, dar constructive”, adăugând: „Merg la această întâlnire bine pregătit, înțelegând obiectivele omologului meu și acționând întotdeauna în interesul Canadei”.

Trump a justificat impunerea tarifelor asupra Canadei invocând, printre altele, fluxul transfrontalier de fentanil, deși autoritățile americane au raportat capturi minime de astfel de substanțe la granița nordică. „Tarifele legate de fentanil – nu înțelegem de ce sunt încă în vigoare”, a declarat Carney în limba franceză. De asemenea, Trump a invocat în mod repetat deficitul comercial cu Canada ca motiv pentru impunerea tarifelor, susținând în mod fals că SUA „subvenționează” Canada cu 200 miliarde de dolari anual. Conform datelor oficiale americane, deficitul comercial real a fost de 63,3 miliarde de dolari în 2024, o scădere de 1,4% față de 2023.

Carney, care a făcut campanie promovând ideea că este cel mai potrivit lider pentru a gestiona presiunile economice ale administrației Trump, a afirmat că va lupta pentru „cea mai bună înțelegere pentru Canada” și că negocierile „nu vor fi line, ci vor avea suișuri și coborâșuri”. Totodată, a subliniat că nu trebuie așteptate rezultate imediate: „Nu vă așteptați la fum alb după această întâlnire”.

Controversele recente au fost alimentate de declarațiile repetate ale lui Trump despre posibila anexare a Canadei ca al 51-lea stat american. În timpul campaniei electorale din Canada, Trump a alternat între un ton conciliant – numindu-l pe Carney „un gentleman foarte agreabil” – și reafirmarea ideii de a transforma Canada într-un stat american „prețuit”.

Carney a confirmat că în convorbirea telefonică avută pe 29 aprilie cu Trump, subiectul anexării nu a fost menționat. „Poporul canadian a afirmat clar, aproape fără excepție, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată”, a declarat Carney, adăugând: „Este întotdeauna important să distingem între dorințe și realitate”.

Pentru a sublinia suveranitatea Canadei, Carney a anunțat că l-a invitat pe regele Charles al Regatului Unit al Mării Britanii să susțină personal discursul de pe Tronul Canadei pe 27 mai. „Este un mesaj foarte clar transmis altor țări din lume. Și este o onoare pentru noi”, a spus Carney în franceză. Invitația adresată monarhului, șeful statului canadian, este considerată o demonstrație de fermitate în fața insultelor și amenințărilor repetate din partea lui Trump.

La scurt timp după anunțul premierului, Palatul Buckingham a confirmat vizita de două zile a regelui Charles și a reginei Camilla la Ottawa la finalul lunii. Carney s-a întâlnit în privat cu regele în martie, la Londra, într-o vizită care a inclus și Parisul, menită să reafirme alianțele tradiționale ale Canadei ca contrapondere la presiunile economice americane.

Președintele SUA, Donald Trump, a prezentat, vineri, o propunere de buget care prevede reducerea cu 22% a cheltuielilor discreționare non-militare în anul fiscal 2026, concomitent cu o majorare semnificativă a bugetului apărării, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul Biroului pentru Management și Buget (OMB) și informațiilor transmise de Casa Albă, relatează CNN.

Propunerea bugetară a președintelui ar reduce cu 163 miliarde de dolari cheltuielile discreționare non-militare față de nivelul actual, în timp ce bugetul apărării ar depăși, pentru prima dată, pragul de 1.000 miliarde de dolari. Potrivit oficialului, planul bugetar al Casei Albe, împreună cu demersurile administrației Trump și ale republicanilor din Congres de a retrage fonduri federale deja autorizate, ar consolida reducerile promovate de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală al Casei Albe (DOGE).

„Aceasta este o inițiativă cu adevărat istorică de a gestiona birocrația împotriva căreia administrația noastră a acționat constant prin DOGE, pentru a reduce o structură pe care o considerăm consolidată de-a lungul anilor împotriva intereselor poporului american”, a declarat oficialul OMB într-o conferință telefonică cu jurnaliștii, sub protecția anonimatului.

Bugetul propus ar stabili nivelul total al cheltuielilor discreționare la 1,7 trilioane de dolari, în scădere de la 1,83 trilioane de dolari în anul fiscal curent, în timp ce cheltuielile de apărare ar crește cu 13%. Oficialul a precizat că planul ar aduce cel mai scăzut nivel al cheltuielilor non-militare din 2017, sau, ajustat cu inflația, cel mai mic nivel din anul 2000.

Documentul prezentat vineri conturează viziunea președintelui Donald Trump și oferă recomandări Congresului privind cheltuielile pentru anul fiscal 2026, însă legiuitorii nu sunt obligați să urmeze aceste propuneri. Proiectul publicat este o schiță preliminară, cunoscută și sub denumirea de „skinny budget”, urmând ca în săptămânile următoare să fie lansat un plan mai detaliat.

Casa Albă nu a publicat încă proiecțiile privind deficitul sau veniturile. Propunerea președintelui urmează să fie analizată de Congresul controlat de republicani, care are responsabilitatea de a elabora și adopta bugetul.

În medie, agențiile federale ar urma să înregistreze reduceri de aproximativ 35%, deși unele instituții, precum Departamentul pentru Securitate Internă, ar primi finanțări suplimentare. Departamentele de Stat și cel al Sănătății și Serviciilor Umane s-ar confrunta cu reduceri considerabile.

Oficialul OMB a precizat că propunerea de buget include „o reducere enormă a ajutorului extern, dar care păstrează totuși o prezență substanțială” pentru a furniza ajutor „țintit” atunci când acesta servește intereselor Statelor Unite.

Cheltuielile pentru programe precum Social Security, Medicare și Medicaid continuă, însă, să fie cei mai mari factori ai deficitului federal și ai datoriei naționale, iar aceste programe, împreună cu plata dobânzii la datorie, ocupă o pondere tot mai mare din bugetul federal.

Un alt oficial de rang înalt din administrație a subliniat implicarea directă a președintelui Trump în elaborarea planului: „Evident, la acest buget al președintelui, el a fost foarte, foarte implicat pe tot parcursul procesului”, a declarat oficialul, sub anonimat. „Am avut patru ani de bugete pe care să le folosim ca bază. Am intrat în funcție, am văzut pagubele pe care administrația Biden le-a provocat finanțelor noastre și am actualizat propunerea, integrând multe dintre modificările identificate de DOGE pentru a vă prezenta acest plan.”