Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus un nou model de compromis pentru creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor aliate, care ar satisface insistențele președintelui american Donald Trump privind alocarea a 5% din PIB, fără a necesita implementarea directă a acestei cerințe, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu propunerea, relatează Agerpres.
Planul lui Rutte ar putea permite liderului de la Casa Albă să anunțe o victorie la summitul NATO din iunie de la Haga, fără ca națiunile europene și Canada să fie obligate să își asume un angajament explicit de 5% pentru cheltuielile militare de bază — un obiectiv considerat de mulți lideri ca fiind dificil de susținut politic și economic. În prezent, ținta oficială a NATO este de cel puțin 2% din PIB, prag atins de 22 dintre cei 32 de membri ai Alianței. Tot mai mulți lideri NATO consideră, însă, că acest prag este insuficient în prezent, având în vedere percepția unei amenințări crescute din partea Rusiei după invazia Ucrainei în 2022.
Niciun stat NATO nu atinge în prezent ținta de 5% din PIB propusă de Trump. Conform datelor Alianței, SUA cheltuie aproximativ 3,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Polonia alocă cel mai mare procent din PIB, peste 4%.
Mai multe state europene membre NATO se confruntă cu presiuni pentru a crește cheltuielile militare, în contextul în care Washingtonul a transmis clar că nu va mai avea un rol principal în protejarea continentului. De altfel, Trump a amenințat că nu va veni în ajutorul aliaților NATO care nu au investit suficient în propria apărare.
Definirea categoriilor mai largi de cheltuieli legate de securitate urmează încă să fie stabilită. Conform oficialilor, acestea ar putea include modernizarea infrastructurii (drumuri și poduri capabile să susțină vehicule militare grele), măsuri de apărare civilă și securitate cibernetică.
Întrebată dacă Rutte a înaintat propunerea, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, nu a răspuns direct. Ea a declarat că Rutte a „spus în mod repetat că este nevoie de creșterea cheltuielilor de apărare pentru a îndeplini obiectivele de capabilități pe care aliații le vor conveni în curând și pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a poverii între aliați”.
„Acest lucru va implica probabil nu doar investiții mai mari în apărare, conform definițiilor NATO agreate, ci și investiții suplimentare în domenii conexe, precum infrastructura și reziliența”, a adăugat Hart într-un e-mail. „Secretarul general colaborează îndeaproape cu aliații pentru a pregăti deciziile în vederea summitului nostru de la Haga”, a precizat ea.
Dezbaterea asupra propunerii lui Rutte este încă în faze incipiente și nu este clar dacă aceasta va obține sprijinul tuturor celor 32 de membri ai alianței. „Am fi de acord cu asta, mai ales dacă ar aduce consens”, a afirmat un oficial european de rang înalt.
Totuși, unele guverne sunt reticente în a lărgi definiția cheltuielilor de securitate, temându-se că alți membri ar putea încerca să includă cheltuieli cu legătură slabă cu apărarea în această categorie extinsă.
În 2024, membrii NATO au cheltuit colectiv aproximativ 2,61% din PIB pentru apărare, potrivit estimărilor publicate de Alianță. Totuși, aceste cifre ascund diferențe mari între aliați. Italia, Portugalia, Canada, Slovenia, Luxemburg, Belgia și Spania se situează în partea de jos a clasamentului, toate având alocări de 1,5% sau mai puțin. Liderii unora dintre aceste țări au argumentat că, fiind mai departe de Rusia, contribuția lor la protecția Europei în fața unei invazii este limitată și au solicitat ca investițiile în domenii precum securitatea frontierelor să fie luate în considerare în contribuțiile lor.
