Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres. 

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că regretă faptul că întâlnirea sa din Biroul Oval cu președintele Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie a scăpat de sub control, dar a explicat că nerăbdarea sa de a ajunge la „decizii concrete” în timpul războiului a dus la acest conflict, scrie Politico Europe. 

„Pur și simplu nu avem atât de mult timp în viețile noastre. Eu am vrut decizii concrete. Nu am reușit să luăm anumite decizii, decizii extrem de importante. Nu știu dacă America era pregătită sau nu să abordeze aceste probleme. Eu trebuie să rezolv această problemă a războiului. Vedeți, timpul este foarte prețios. Nu timpul meu personal, ci timpul țării mele”, a declarat Zelenski miercuri, într-un interviu acordat la Odesa rețelei Axel Springer Global Reporters, din care face parte și Politico. 

Zelenski a mai spus că i-a plăcut mult mai „mult” întâlnirea tête-à-tête cu Trump, desfășurată două luni mai târziu, în marja funeraliilor Papei Francisc la Vatican. 

„Am putut discuta mult mai multe lucruri decât la cealaltă întâlnire, care mi s-a părut că a durat o eternitate”, a spus Zelenski descriindu-l pe Trump ca fiind „prietenos”.

„Relațiile dintre țările noastre nu sunt pe deplin echilibrate, dar asta ține de trecut”, a declarat Zelenski. „Iar astăzi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru ca următoarea întâlnire din Biroul Oval să fie un succes pentru ambele țări. Viața multor oameni depinde de asta. Iar pacea depinde de asta. Multe țări din Europa depind de existența securității și păcii în Ucraina. Securitatea și stabilitatea multor țări europene depind de acest lucru.”

Având în vedere că Trump ar putea să-și reconsidere abordarea, Zelenski a presat Casa Albă să mențină un sentiment de urgență și să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Este important să impunem sancțiuni. Nu ar trebui să… jucăm după regulile lui Putin. Este important să impunem sancțiuni și să-l forțăm pe Putin să accepte un armistițiu, astfel încât să putem discuta despre încheierea războiului”, a declarat Zelenski.

El va avea ocazia să facă un nou apel direct către Trump săptămâna viitoare, când este programat să participe la summitul liderilor G7 din Canada. 

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia „să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

În interviul de miercuri, Zelenski a declarat că Trump rămâne figura cheie care poate pune capăt războiului și l-a îndemnat pe președintele american să permită avansarea proiectului de lege privind sancțiunile.

„Puterea sancțiunilor, cât de puternic va fi pachetul de sancțiuni, depinde de el”, a spus Zelenski. „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el; nu vedem nicio rezistență din partea senatorilor, de exemplu. Dimpotrivă, majoritatea este în favoarea acestui proiect.”

Statele membre au adoptat joi o decizie prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova echivalența cu cerințele UE în ceea ce privește inspecțiile în câmp și standardele de producție a semințelor, potrivit comunicatului oficial.

În special, decizia acordă echivalența pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova și certificate oficial de autoritățile acesteia, precum și în ceea ce privește inspecțiile în câmp relevante care sunt efectuate.

Echivalența confirmă faptul că procedurile naționale ale celor două țări oferă aceleași garanții pentru caracteristicile semințelor și normele privind examinarea, identificarea și controlul semințelor ca și cele aplicabile semințelor recoltate în UE.

În conformitate cu decizia adoptată joi, semințele din aceste specii produse în Ucraina și în Republica Moldova vor putea intra pe piața UE. Aceasta înseamnă că, la rândul lor, întreprinderile cu sediul în UE vor putea să își diversifice zonele de producție a semințelor. Noile norme vor contribui, de asemenea, la menținerea aprovizionării continue cu semințe de înaltă calitate în UE.

Decizia este o punere în aplicare tehnică a cerințelor existente și modifică Decizia 2003/17/CE, care acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii.

Decizia va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

Semințele recoltate în afara UE pot fi comercializate în UE numai dacă oferă aceleași garanții ca semințele certificate oficial din UE. Țările din afara UE care doresc să exporte către UE trebuie să îndeplinească aceleași criterii pentru caracteristicile, examinarea, identificarea, marcarea, controlul și ambalarea semințelor ca și semințele recoltate și controlate în UE. Certificarea cuprinde inspecții în câmp, eșantionarea și testarea semințelor.

Decizia 2003/17/CE a Consiliului acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii, asigurând o aprovizionare continuă cu semințe de înaltă calitate în UE.

Ucraina este inclusă pe lista acestor țări din 2020 în ceea ce privește semințele de cereale. În 2022, Ucraina a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de sfeclă, de floarea-soarelui și de rapiță să fie, de asemenea, acoperite de echivalență. În 2023, Ucraina a prezentat o cerere suplimentară privind semințele de soia.

Din 2018, Republica Moldova este inclusă printre aceste țări din afara UE în ceea ce privește semințele de cereale, semințele de legume și semințele de plante oleaginoase și de plante pentru fibre. În 2022, Republica Moldova a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de plante furajere să fie și ele acoperite de echivalență.

Laboratoarele de semințe ale țărilor solicitante sunt acreditate de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor. Aceasta oferă o asigurare suplimentară privind calitatea inspecțiilor și a semințelor produse în țările respective și conformitatea acestora cu legislația Uniunii.