Connect with us

POLITICĂ

Ziua Drapelului Național. Klaus Iohannis: Tricolorul ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea, astăzi, un stat democratic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Drapelul României reprezintă un liant al trecutului, prezentului și viitorului și ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea un stat democratic și pluralist, a afirmat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Drapelului Național.

„Sărbătorim, în această zi, Drapelul Național, care, de peste 170 de ani, reprezintă pentru românii de pretutindeni simbolul identității, independenței, suveranității și unității noastre naționale. Sub faldurile tricolorului s-au desfășurat toate marile evenimente care au marcat existența României moderne, precum și devenirea țării noastre ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii”, a transmis președintele, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

De altfel, cu ocazia Zilei Drapelului, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.

În mesajul său, președintele a mai spus că ”drapelul nostru reprezintă un liant al trecutului, prezentului și viitorului și ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea, astăzi, un stat democratic și pluralist, în care drepturile fundamentale ale omului sunt protejate, iar principiile statului de drept sunt respectate”.

Menționând arborarea tricolorului ca un ”moment emoționant” și în care ”trăim mândria de a aparține națiunii noastre”, Iohannis a mai arătat că identificăm drapelul cu pacea, securitatea și libertatea.

”Nu trebuie să uităm că acesta este, în egală măsură, și un simbol al răspunderii pe care cu toții o avem pentru dezvoltarea societății noastre. Prin celebrarea Zilei Drapelului Național, ne revine datoria morală de a transmite generațiilor tinere, prin exemplul personal, conștiința apartenenței la valorile noastre naționale, precum și a faptului că patriotismul nu înseamnă doar emoția unei sărbători, ci asumarea responsabilității de a contribui la progresul României”, a mai indicat șeful statului.

”Dragi români, suntem toți uniți de un singur pământ, o singură țară și un singur drapel, iar împreună suntem puternici! La mulți ani României și tricolorului nostru!”, a conchis Klaus Iohannis.

Cu ocazia Zilei Drapelului, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

INS anunță cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani: PIB-ul României a scăzut cu 12,3% în ultimele trei luni

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul al doilea din anul 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, informează Agerpres.

Digi24 subliniază că este cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani, pe fondul pandemiei de coronavirus. Însă, fiind primul trimestru de scădere, nu este considerat că economia a intrat în recesiune.

La finalul lunii trecute, Oficiul European de Statistică a anunțat că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cele mai semnificative scăderi din anul 1995 încoace.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

În previziunile sale economice de vară, publicate în luna iulie, Comisia Europeană a afirmat că economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. 

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România lucrează la o legislație specială pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează suspiciuni

Published

on

© Administrația Prezidențială

România lucrează la elaborarea unei legislații speciale privind implementarea tehnologiei 5G pentru a preveni intrarea pe piață a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni, a declarat, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.

Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat care este poziția România în contextul în care ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a spus că singura soluție pentru România este implementarea sistemului 5G cu companii de renume, altele decât companiile chineze.

Poziția României este exact poziția exprimată și în memorandumul care a fost semnat anul trecut, când am fost în vizită la Președintele Trump. Noi ne dorim rețele sigure, rețele care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate și dorim rețele care satisfac nevoia și a firmelor și a cetățenilor din România. Se lucrează pe o legislație specială pe această temă, pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni“, a răspuns Iohannis.

Recent, secretarul de Stat al SUA, care efectuează un turneu diplomatic în Europa, a nominalizat România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending