Connect with us

Corina Crețu

Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.

„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.

Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.

Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.

Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.

Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.

Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.

Noul grup Renew Europe a reacționat prompt și a transmis că afilierea Pro România la noul grup politic nu a fost aprobată, care are o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS.

În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a fost desemnată raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții

Published

on

© European Parliament

Corina Crețu (Pro România, S&D) a fost numită raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții, acesta fiind al treilea raport pe care eurodeputatul român îl va coordona la nivelul Parlamentului European.

Documentul PE este intitulat ”Raportul anual pe 2018 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții”.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă finanțări pe termen lung pentru proiecte, garanții și consiliere în vederea promovării obiectivelor Uniunii. Ea sprijină proiecte atât în cadrul UE, cât și în afara UE. Acționari sunt statele membre ale UE. BEI este acționarul majoritar al Fondului european de investiții (FEI) și constituie împreună cu acesta Grupul BEI. În cadrul Planului de investiții pentru Europa propus de Comisie, Grupul BEI face parte dintr-o strategie mai largă menită să acopere deficitul considerabil de investiții, degrevând investitorii de unele dintre riscurile inerente proiectelor.

Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face un apel către statele membre să nu amâne adoptarea bugetului UE 2021-2027: O amânare ar pune în pericol peste o sută de mii de proiecte europene

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a făcut marți un apel către statele membre ale Uniunii Europene să nu amâne adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual, în contextul în care Ungaria a anunțat că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

”Sper ca scenariul amânării adoptării Bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să nu se adeverească, având în vedere eforturile pe care le-am făcut, alăturii de colegii din Comisia Europeană, pentru a realiza un Buget echilibrat, în ciuda provocărilor cu care se confruntă Uniunea”, a scris Crețu, pe pagina sa Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională, care a prezentat anul trecut alocările propuse de Comisia Europeană pentru politica de coeziune a UE 2021-2027, a reamintit că ”România, alături de Italia, Spania, Bulgaria și Grecia, ar beneficia în varianta înaintată de Comisie Parlamentului European și Consiliului European la data de 2 mai 2018 de o suplimentare a bugetului față de perioada 2014-2020”.

Corina Crețu a invocat, de asemenea, principiul “toleranței zero” față de fraudă.

”Nu poți deveni membru al familiei europene și să te bucuri doar de drepturi, fără nicio altă responsabilitate. Principiul “toleranței zero” față de fraudă este cât de poate de firesc, asigurând, în definitiv, o protecție suplimentară contribuțiilor venind dinspre Statele Membre”, a mai spus aceasta.

Eurodeputatul român a mai punctat că ”blocarea adoptării Bugetului UE (Cadrul Financiar Multianual) pentru perioada 2021-2027 este periculoasă pentru că oricum deja s-a întârziat foarte mult, iar neadoptarea acestuia pune sub semnul întrebării 100 de mii de proiecte din toate Statele Membre”.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu solicită reluarea negocierilor pentru viitorul buget european: Peste o sută de mii de proiecte sunt în pericol dacă bugetul UE nu e adoptat până la finalul anului

În prima mea intervenție de anul acesta din plenul Parlamentului European am făcut un apel la urgentarea procedurii de adoptare a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Sper că decidenții politici din toate statele europene sunt conștienți de implicațiile nefaste pe care amânarea adoptării Bugetului UE le-ar putea avea atât asupra Uniunii Europene, cât și chiar asupra țărilor pe care le reprezintă”, a conchis Corina Crețu.

Ungaria va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept, a declarat şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, într-un interviu publicat luni de Reuters.

Conform sursei citate, Gergely Gulyas a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

Reacţia sa survine în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de o asemenea condiţionalitate.

Diviziunile dintre statele membre, obişnuite la fiecare negociere a unui cadru financiar multianual, sunt însă acum mai profunde, având în vedere incertitudinea privind Brexitul împreună cu pierderea contribuţiei britanice la bugetul UE şi respectivele condiţionalităţi politice. Mai mult, cadrul financiar multianual al UE trebuie adoptat cu mult timp înaintea începutului său, întrucât acest buget implică stabilirea unor programe de cheltuieli anuale care la rândul lor necesită negocieri complexe.

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending