Corina Crețu
Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European
Published
5 years agoon
Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.
„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.
Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.
Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.
Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.
Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.
Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.
În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.
În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
PSD, cel mai bine reprezentat partid din România în Parlamentul European, anunță Victor Negrescu. Ce poziții cheie au obținut eurodeputații social-democrați
Alegeri europene și locale. Mihai Tudose a votat ”cu încredere pentru opțiunea europeană a României”
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Mihai Tudose, după ce alianța PSD-PNL a depus lista la europarlamentare: Sper ca această echipă să influențeze deciziile importante la nivelul UE, în acord cu necesitățile românilor
Corina Crețu
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Published
8 months agoon
April 24, 2024By
Teodora IonEurodeputatul Corina Crețu salută revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea consolidării liberei circulații în Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul European în ultima sesiune plenară înainte de alegerile europene din iunie.
”În contextul aderării României la Spațiul Schengen aerian și maritim, salut modificarea regulilor care guvernează cadrul Schengen, deoarece este mai important ca oricând să întărim Spațiul de liberă circulație și să nu mai permitem ca anumite State Membre să utilizeze pretexte pentru încălcarea dreptului la liberă circulație”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a amintit în ce context vine această revizuire, și anume că în ultimii ani ”mai multe state membre s-au folosit de pretexte nejustificate pentru a reintroduce controale la frontiere, periclitând astfel spațiul de liberă circulație”, una dintre cele mai mari reușite ale UE care permite circulația a peste 400 de milioane de persoane.
Noile modificări ale Codului Schengen vizează în principal întărirea Spațiului de liberă circulație în fața crizelor excepționale – cum a fost cazul în timpul pandemiei.
În egală măsură, va fi obligatoriu pentru statele membre să introducă controale la frontiere doar în situații excepționale, justificate de motive clare.
Sunt introduse perioade si termene clare în ceea ce privește controalele la frontierele interne, cât și criteriile pe care statele membre trebuie să le urmeze în cazul în care doresc să reintroducă controale. De asemenea, sunt introduse proceduri armonizate care să fie aplicate la frontierele externe în caz de pandemii viitoare.
Statele membre pot reintroduce controalele ca o excepție atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau securității interne.
Corina Crețu mai amintește că această decizie va fi luată evaluând necesitatea și proporționalitatea măsurii, dar și dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative care să nu pună în pericol libertatea de circulație.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Published
8 months agoon
April 20, 2024By
REDACTIAÎn cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.
„Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite. În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie”, a scris Corina Crețu pe Facebook.
Mai mult, eurodeputatul a amintit că România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-se într-un grad de 32% de încasare.
Aceasta a precizat că, în anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
„În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025”, a mai spus Corina Crețu.
Eurodeputatul a explicat că a făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestiona fondurile europene în calitate de Comisar, cunoștea lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care și România.
„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a conchis Corina Crețu.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE: Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă
Published
8 months agoon
April 4, 2024By
Teodora IonEurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.
”Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ea și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în fiecare an, ”populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori”.
Crețu a semnalat că ”reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung”.
În acest context, europarlamentarul a explicat că ”centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală”.
În egală măsură, centrul ”ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE”, consideră Corina Crețu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia
Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE
Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa
Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public
Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu
Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins
Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială
ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică
Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- POLITICĂ1 week ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- NATO1 week ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu