Connect with us

Corina Crețu

Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.

„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.

Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.

Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.

Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.

Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.

Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.

Noul grup Renew Europe a reacționat prompt și a transmis că afilierea Pro România la noul grup politic nu a fost aprobată, care are o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS.

În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în Estonia un proiect de comunicare pentru tineri: ”Scopul principal este de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și participanți”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în perioada 18-26 ianuarie, în Estonia, proiectul “Letz’ discuss”. În candrul evenimentului vor fi prezenți tineri din diferite state membre și vor lua parte la un dialog strucuturat.

Fostul comisar european se declară convinsă că, participând în acest proiect, tinerii vor deprinde abilitățile care le vor permite să comunice eficient prioritățile lor – inclusiv cei pentru care exprimarea propriei opinii reprezintă, încă, o provocare.

Corina Crețu definește tânăra generație drept ”forța motrice în dezvoltarea oricărei societăți”. 

”Scopul principal al acestei întâlniri este acela de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și tinerii participanți la acest seminar, influențând astfel procesul de elaborare a politicilor și făcând vocea tinerilor auzită, în special a celor defavorizați, precum și reprezentarea nevoilor acestora”, mai menționează aceasta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Mai multe informații despre proiectele KA3 Erasmus+,  aici.

Continue Reading

Corina Crețu

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, în Parlamentul European. Eurodeputatul Corina Crețu: Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre

Published

on

Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre, iar parteneriatul durabil dintre cele două părți este nu numai în beneficiul celor implicați, ci a întregii regiuni și a tuturor statelor care militează pentru pace, a precizat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) într-o postare pe Facebook.

Reacția sa vine în contextul în care Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit pentru prima dată în acest an la Strasbourg, în care a subliniat importanța păcii în Orientul Mijlociu.

Eurodeputatul român a subliniat importanța unei strânse colabărări, care este ”cheia preîntâmpinării escaladării conflictelor din regiune și a aplanării tensiunilor care, din păcate, au produs atât de multe victime.”

Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea a punctat în discursul său importanța stabilității în Orientul Mijlociu, vorbind, în același timp, și despre potențialele ramificări grave ale conflictului în regiune. ”Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu se face simțit peste tot în lume”, a atras atenția regele Iordaniei, aflat la cea de-a șasea sa vizită la Parlamentul European, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Acesta a menționat conflictul palestiniano-israelian, tensiunile recente dintre Iran și SUA, criza siriană și situația din Libia, precum și importanța oferirii de oportunități și speranță tinerilor din regiune.

”Tatăl meu, regretatul Rege Hussein, m-a învățat că pacea este întotdeauna calea cea mai grea, dar este calea cea mai bună. Și un drum dificil este parcurs cel mai bine alături de prietenii noștri. Prieteni ca voi și cetățenii Europei, astfel încât împreună să ajungem la viitorul la care aspiră popoarele noastre și pe care îl merită întreaga lume”, a spus Regele Iordaniei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că ”evenimentele din prima parte a acestui an subliniază importanța muncii pe care o mai avem, încă, de făcut, împreună”.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

Miercuri, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu explică votul Parlamentului European privind Pactul Ecologic European: Toate politicile UE vor trebui puse în acord cu acest pact

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Votul de încredere dat de Parlamentul European pentru Pactul ecologic european este un moment de răscruce, susține eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), afirmând că ”de acum înainte, toate politicile Uniunii Europene vor trebui puse în acord cu acest pact”.

”Obiectivul Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050 nu este un moft, ci o necesitate. Iar votul covârșitor din Parlament (482 voturi pentru, 136 împotrivă și 95 abțineri) reprezintă un semnal cât se poate de clar că acest subiect trebuie tratat cu toată responsabilitatea. Sunt convinsă că, prin susținerea acestui plan, Uniunea Europeană demonstrează că poate deveni cu adevărat un lider mondial în privința protejării mediului și a calității vieții în general”, precizează Crețu, potrivit unei postări de pe pagina sa socializare.

Fost comisar european pentru politică regională care a lansat inițiativa ”Regiuni carbonifere în tranziție” pentru a sprijini zone precum Valea Jiului, Crețu a avut și o întrevedere cu Elisa Ferreira, actual comisar european pentru coeziune și reforme, în care i-a solicitat ca regiunile monoindustriale – cum este și Valea Jiului – să fie ajutate corespunzător.

”În acest sens, am primit asigurări că Fondul pentru Tranziție Justă (care va funcţiona sub umbrela politicii de coeziune) va sprijini regiunile şi angajații cei mai afectați de tranziția spre neutralitatea climatică. Iar fondurile vor fi alocate proporțional, astfel încât cei care resimt cel mai puternic efectele acestui pact să fie și cei care primesc ajutor mai mare. Este un motiv în plus pentru care adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 reprezintă o urgență. Iar suma alocată României va depinde direct de modul în care Guvernul va negocia Programele Operaționale pentru următorul exercițiu multianual de șapte ani. Sper ca românii din Valea Jiului să beneficieze de aceste fonduri, având în vedere faptul că au atât de multă nevoie de redresare economică și de sprijin social. Cred că trebuie să înțelegem și să găsim, cu toată responsabilitatea, soluții pentru dramele prin care trec cei care locuiesc în această zonă a României. Orice alte discursuri politice rămân fără sens atât timp cât nu înțelegem să îi ajutăm pe cei care au cel mai mult nevoie de sprijin”, conchide Crețu.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050
Citiți și Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending