Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat sâmbătă, în cadrul Summitului “Coaliției de Voință”, că este în interesul României să se ajungă cât mai rapid la o pace durabilă și justă în Ucraina.

“Astăzi, la Summitul Coaliției de Voință’, am subliniat că este în interesul României să se ajungă cât mai rapid la o pace durabilă și justă în Ucraina. Acest lucru presupune continuarea sprijinului și garanții solide de securitate pentru această țară. Am convingerea că România va continua să contribuie activ la atingerea obiectivului nostru comun”, a afirmat Ilie Bolojan, într-o postare pe pagina sa de Facebook, după participarea în regim de videoconferință la Summitul ‘Coaliției de Voință’ desfășurat la Kiev.

Acesta a precizat că toți liderii participanți la reuniune “au susținut propunerea instituirii unui armistițiu total și necondiționat, pentru o perioadă de 30 de zile, în Ucraina, precum și necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni, în cazul nerespectării încetării focului“.

De asemenea, a adăugat Bolojan, a fost subliniat “rolul esențial al SUA și cooperarea strânsă cu acest aliat strategic”.

“A fost o onoare pentru mine să particip la aceste întâlniri importante, alături de partenerii noștri”, a conchis președintele interimar. 

Ucraina și aliații săi europeni care s-au deplasat sâmbătă la Kiev propun Rusiei instaurarea unui armistițiu “complet și necondiționat” de 30 de zile începând de luni.

Citiți și În drum spre Kiev, Macron, Merz, Starmer și Tusk cer Rusiei să accepte un armistițiu de 30 de zile: Vom intensifica presiunea asupra mașinăriei de război ruse

Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk au sosit sâmbătă dimineața la Kiev, pentru a-și arăta sprijinul pentru Ucraina și a cere Moscovei, în mod concertat cu SUA, un “armistițiu complet” de 30 de zile.

Citiți și Unitate europeană în Piața Independenței din Kiev. Macron, Merz, Starmer și Tusk au comemorat soldații ucraineni pieriți în război

Această vizită a liderilor francez, german, britanic și polonez răspunde simbolic festivităților organizate cu mare pompă cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste care au avut loc vineri în Piața Roșie de la Moscova, în jurul președintelui rus Vladimir Putin și a circa 20 de lideri străini, printre care președintele chinez Xi Jinping.

„Le suntem recunoscători înaintașilor noștri pentru inteligența politică, simțul istoric cu care au orientat națiunea spre Europa, curajul și sacrificiul arătate în lupta pentru independență, libertate, democrație și europenism”, a transmis premierul interimar, Cătălin Predoiu, cu prilejul Zilei Independenței Naționale a României.

Potrivit șefului Executivului, „construcția europeană nu mai este doar un dar al înaintașilor, ci este un bun de preț care trebuie apărat pentru binele tuturor națiunilor care fac parte din ea”: „România de astăzi este parte integrantă a Uniunii Europene și a comunității euroatlantice, un stat care își asumă cu fermitate locul în rândul democrațiilor consolidate. Independența câștigată în 1877 ne obligă și în prezent să rămânem consecvenți valorilor care stau la temelia apartenenței noastre: libertate, stat de drept, solidaritate, respect pentru demnitatea umană și angajament pentru pace.”

„Patriotismul înseamnă astăzi competență, onestitate și loialitate față de valorile democratice și euroatlantice. Să păstrăm viu idealul de independență și să fim la înălțimea celor care au făcut posibilă România de azi”, a mai adăugat acesta.

Agenția de rating S&P Global a avertizat că elaborarea politicilor va deveni mai fragmentată și mai puțin stabilă în următoarele câteva luni în țara noastră, indiferent de rezultatul alegerilor din 18 mai, și se vor traduce într-o „o creștere economică, rezultate fiscale și externe mai slabe decât previziunile deja negative”, relatează Reuters.

România are în prezent ratingul BBB- atât din partea Agenției S&P, cât și din partea Fitch, și un rating echivalent Baa3 din partea Moody’s. Toate trei au o perspectivă „negativă”. Acestea sunt cele mai scăzute ratinguri din categoria investment grade, ceea ce înseamnă că orice retrogradare va duce la o scădere în așa-numita categorie „junk”.

Acest lucru tinde să descurajeze investitorii internaționali conservatori și, prin urmare, să crească costurile de împrumut.

În ianuarie, S&P a subliniat că politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.

„Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran ‘BBB-/A-3’ pentru România”, menționa S&P în ianuarie.