Pentru tineri, Europa unită reprezintă un viitor al egalității, educației și inovării, a afirmat vineri președintele interimar Ilie Bolojan, în deschiderea unui eveniment găzduit de Administrația Prezidențială cu ocazia Zilei Europei.

“Astăzi, de Ziua Europei, reflectăm la ceea ce au însemnat pentru țara noastră cei 18 ani de apartenență a României la UE: oportunități mai mari, infrastructură mai bună și șansa de a prospera într-o Europă unită. Pentru tineri, este mai mult decât o simplă mișcare – este vorba despre conturarea unui viitor al egalității, educației și inovării. Europa nu este doar un loc; este o promisiune de valori comune și posibilități nelimitate. Să continuăm să construim acest viitor, împreună”, a scris Bolojan, pe X.

Today, on #EuropeDay, we reflect on what Romania’s 18 years of EU membership have meant for our country: greater opportunities, better infrastructure, and the chance to thrive in a united Europe. For the youth, it’s more than just movement—it’s about shaping a future of equality,… pic.twitter.com/vv4ocQPulY

— Ilie Bolojan (@Bolojan) May 9, 2025

Cu prilejul Zilei Europei, vineri, 9 mai 2025, a avut în Sala Unirii, Palatul Cotroceni, dezbaterea „ÎmprEUnă – România și Europa noastră: prezent și viitor”, un eveniment dedicat reflecției asupra parcursului european al României și al valorilor comune împărtășite în cadrul Uniunii Europene.

Citiți și Ziua Europei. Bolojan face apel la români și la tineri ca România să continue pe drumul european: “Europa nu este ceva abstract. Europa suntem noi”

Evenimentul a reunit aproximativ 200 de invitați, printre care 150 de studenți și elevi, ambasadori ai țărilor membre ale Uniunii Europene acreditați în România, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Banca Europeană de Investiții și Centrul European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică.

Moderatorul dezbaterii a fost Luminița Odobescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene, printre vorbitorii principali numărându-se:

• Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire;
• Daniel David, ministrul Educației și Cercetării;
• Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România;
• Mădălina Beatrice Mihalache, Șefa Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Evenimentul a inclus și o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri, în care tinerii a putut dialoga direct cu reprezentanții instituțiilor europene.

Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu a afirmat miercuri că PNRR este un obiectiv prioritar pe agenda Guvernului și a cerut ministrului interimar al investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, să accelereze discuțiile tehnice și negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, prioritare fiind finalizarea procesului de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), depunerea cererii de plată numărul 4 imediat după aprobarea modificărilor PNRR, stadiul elaborării reformei fiscale, subiect aflat în atenția Comisiei Europene.  

“Deși lucrăm în condiții de interimat, PNRR este un obiectiv prioritar pe agenda Guvernului. Cer ministrului Boloș și miniștrilor de linie implicați în PNRR să accelereze discuțiile tehnice și negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene. După runda de discuții pe care ministrul Boloș o va avea la Bruxelles săptămâna următoare, Guvernul interimar va comunica public stadiul programului și rezultatul acestor discuții. Statutul de interimat limitează capacitatea Guvernului interimar de a interveni direct cu ordonanțe de urgență și proiecte de lege pentru luarea unor măsuri de accelerare”, a afirmat prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a afirmat de asemenea că Executivul interimar va “cere cooperarea și implicarea Parlamentului prin adoptarea unor eventuale necesare acte normative, în funcție de rezultatul discuțiilor cu Comisia Europeană, inclusiv în zona de reforme fiscale”.

“PNRR este un obiectiv național, este firesc ca și Parlamentul să fie cooptat în acest efort. În calitate de prim-ministru interimar, voi coopera cu Parlamentul, așa cum am făcut-o deseori în atingerea unor obiective de țară, precum a fost ridicarea MCV în domeniul Justiției în 2022”, a mai afirmat premierul interimar.

Afirmațiile vin în contextul în miercuri, la Palatul Victoria, a avut loc o reuniune de lucru coordonată de prim-ministrul interimar al României, Cătălin Predoiu, cu participarea viceprim-ministrului Marian Neacșu și a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.

În cadrul întâlnirii, ministrul Boloș a prezentat stadiul PNRR defalcat pe ministere, precum și stadiul discuțiilor purtate la nivel tehnic și ministerial cu reprezentanții Comisiei Europene în perspectiva modificării PNRR. Acestea au privit aspecte precum finalizarea procesului de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR); depunerea Cererii de Plată nr. 4 imediat după aprobarea modificărilor PNRR și stadiul elaborării reformei fiscale, subiect aflat în atenția Comisiei Europene.

În continuare acestei întâlniri, în cursul zilei au avut loc, de asemenea, discuții tehnice online între reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), ai ministerelor responsabile de reforme și investiții și reprezentanții Comisiei Europene, conform calendarului stabilit anterior. Discuțiile vor continua, iar ministrul Marcel Boloș va efectua o vizită de lucru la Bruxelles pentru a discuta, la nivel ministerial, principiile modificării PNRR.

Potrivit sursei citate, problematica modificării PNRR și a reformelor aferente, inclusiv a reformei fiscal-bugetare, a fost discutată și din perspectiva statutului interimar al guvernului și a constrângerilor constituționale care derivă din acesta, în ceea ce privește limitarea capacității juridice a guvernului la acte de gestiune curentă, excluzând reforme și politici noi, aspect adus în discuție de prim-ministrul interimar.

George Simion și Nicușor Dan, candidații care se duelează pentru funcția de președinte al României, se vor confrunta miercuri pentru prima dată după calificarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la Congresul Blocului Național Sindical, care va servi drept “o platformă de dialog” pentru cei doi candidați, a declarat Dumitru Costin, președintele BNS, pentru CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul va fi transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro, miercuri, de la ora 16:00.

“Nu știam că se va suprapune campania electorală cu al XIII-lea Congres BNS, dar am considerat că organizarea acestui congres este o oportunitate. Va fi o platformă de dialog pentru candidații la președinție. I-am invitat să îi ascultăm, iar noi le vom prezenta o listă clară de subiecte și provocări – să ofere soluții în calitate de viitor președinte”, a precizat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, fiecare dintre cei doi candidați vor avea la dispoziție câte 20 de minute pentru a-și expune viziunea.

Dumitru Costin a explicat și formatul cum se va desfășura acest dialog.

“Este o premieră: până acum, candidații se întâlneau cu mediul de afaceri sau investitori; este pentru prima dată când vin în fața salariaților din sectorul privat – 40% din participanți –, companiilor de stat – 30% –, și bugetarilor – 30%. În total, reprezentăm 300.000 de salariați, iar temele de discuție, care vor fi zece, sunt sociale, economice și politice”, a spus el.

“România este ca un bolnav ținut pe aparate, cu zece crize simultane”, a avertizat liderul BNS.

Blocul Național Sindical (BNS) organizează, în perioada 07 – 08 mai 2025, cel de-al 13-lea Congres al confederației, un eveniment de amploare ce reunește peste 500 de delegați și invitați, reprezentanți ai organizațiilor sindicale membre, dar și ai instituțiilor și organizațiilor cu care BNS colaborează în calitate de partener social reprezentativ la nivel national și european. Într-un context marcat de transformări profunde – de la avansul tehnologic accelerat, la instabilitatea mediului internațional – BNS reafirmă rolul său de apărător al drepturilor și libertăților fundamentale ale lucrătorilor și de actor activ în consolidarea dialogului social din România.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO.

Potrivit rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, după numărarea a 100% din voturi, George Simion a obținut 3,86 milioane de voturi, reprezentând 40,96% din voturi, iar Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Dan a obținut peste 1,98 milioane de voturi, reprezentând 20,99% din voturi. El a afirmat că turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi despre direcție pro-occidentală sau anti-occidentală pentru România.

PNL și UDMR, partide afiliate la PPE, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.

Românii au avut duminică o nouă întâlnire cu democrația în cel mai delicat moment din istoria democratică a națiunii, având de ales între un viitor pro-european și alunecarea spre extremism. Într-o premieră, peste 18 milioane de români au fost chemați la urne la mai puțin de șase luni distanță la un scrutin prezidențial anulat pe fondul ingerințelor externe și a unui proces electoral viciat, după cum au constatat instituțiilor statului și a decis Curtea Constituțională.

Au votat peste 9,5 milioane de cetățeni, reprezentând 53,21% din electorat.

Desfășurate sub semnul unei campanii prezidențiale care a polarizat din nou societatea, rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025 va marca o serie de premiere: primul președinte provenit dintr-un partid care se poziționează a fi anti-sistem și cu o abordare îndoielnică privind Uniunea Europeană și NATO sau prima alegere a unui președinte independent din afara partidelor mari.