Guvernul cancelarului german Friedrich Merz a aprobat reforma serviciilor de informații, prin care Serviciul Federal de Informații (BND) și serviciul de informații interne (BfV) vor primi competențe extinse pentru a contracara amenințările cibernetice și hibride, în special cele asociate unor puteri străine precum Rusia. Reforma trebuie să fie aprobată de Parlamentul de la Berlin înainte de a intra în vigoare, relatează Politico Europe și Reuters.
În baza noilor prevederi, serviciile vor putea desfășura operațiuni active împotriva adversarilor, inclusiv să acceseze sisteme informatice, să perturbe infrastructura utilizată în atacuri și să desfășoare operațiuni cibernetice. Reforma va permite, de asemenea, utilizarea mai extinsă a inteligenței artificiale și accesul la volume mai mari de date.
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat că Germania este vizată zilnic de „spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și acțiuni clandestine” ale unor puteri străine și că serviciile trebuie să poată răspunde activ acestor amenințări, mai subliniază Reuters.
Șefa Cancelariei Federale, Nina Warken, a susținut că Germania este prea dependentă de serviciile de informații ale aliaților și trebuie să își dezvolte propriile capacități. „Suntem pur și simplu prea dependenți de sprijinul serviciilor de informații ale altor țări”, a afirmat ea, potrivit Associated Press.
Reforma marchează o schimbare importantă pentru serviciile germane, ale căror atribuții au fost limitate în mod deliberat după cel de-Al Doilea Război Mondial, pe fondul experienței regimului nazist și al preocupărilor privind abuzurile serviciilor de securitate.
Necesitatea extinderii competențelor a devenit mai urgentă în contextul intensificării amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice, spionaj și acte de sabotaj. Descoperirea recentă a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion ucrainean la aeroportul Leipzig-Halle a amplificat aceste preocupări, conform The Guardian.
Noile atribuții au generat însă și preocupări privind protecția vieții private și respectarea statului de drept. Criticii avertizează că extinderea supravegherii și a competențelor operative trebuie însoțită de mecanisme stricte de control.
Reforma prevede și consolidarea mecanismelor de supraveghere a serviciilor, printr-un organism independent de control, în paralel cu controlul parlamentar.
