Connect with us

NATO

Conferința de Securitate de la München. Răspunsul NATO pentru cei care pun la îndoială relația transatlantică: ”În 2013, ultima brigadă de luptă americană pleca din Europa. Acum America revine”

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Eforturile europene în materie de securitate și apărare și îndoiala publică care a fost generată față de relația transatlantică după instalarea administrației Trump la Washington nu pun pericol realitatea potrivit căreia ”legătura transatlantică s-a dovedit puternică pentru și europenii și americanii beneficiază de ea”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de Securitate de la München (MSC).

FOTO: Munich Security Conference

Într-un amplu discurs orientat către parteneriatul transatlantic, eforturile UE în domeniul apărării, Stoltenberg a vorbit pe scena MSC 2018 la scurt timp după ce miniștrii Apărării din Germania și din Franța au pledat pentru o autonomie strategică europeană, în timp ce ”europenii rămân și transatlantici”.

În fața noului sediu al NATO există două monumente comemorative – o porțiune a Zidului Berlinului și o bucată din Turnurile Gemene după 11 septembrie. Împreună arată angajamentul NATO pentru apărarea noastră comună. Cel mai mult, simbolizează legătura indestructibilă dintre America de Nord și Europa. (…) Paradoxul este că în istoria noastră oamenii au pus la îndoială parteneriatul transatlantic. De la criza Suezului la războiul din Irak. De la pivotarea Americii spre Asia la percepția lipsei de angajament pentru articolul V și o partajare inechitabilă a responsabilităților. Toate acestea au alimentat o impresie de slăbire a legăturii transatlantice. Realitatea este că legătura transatlantică s-a dovedit a fi puternică pentru că atât Europa, cât și America de Nord beneficiază de pe urma ei. Ceea ce vedem acum sunt nord-americanii venind înapoi spre Europa, în timp ce europenii își măresc contribuția la securitatea comună. Nu doar prin vorbe, ci și prin fapte. După sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite și-au redus prezența în Europa. În toamna lui 2013, ultima brigadă de luptă americană a plecat din Europa. Acum America este înapoi cu o nouă brigadă armată”, a spus secretarul general al NATO.

Mesajul său a survenit și în contextul în care Statele Unite au anunțat că au în plan să suplimenteze contribuția americană pentru apărarea europeană – Inițiativa de Descurajare Europeană –  cu 1.7 miliarde de dolari.

Referitor la eforturile UE în materie de apărare, pe care în mod personal le-a încurajat în pofida vocilor care avertizează că PeSCo ar putea fi transformată într-o alternativă la NATO, Stoltenberg a făcut referire la riscuri.

Secretarul general al NATO: ”Realitatea este că Uniunea Europeană nu poate proteja Europa de una singură

Salut eforturile UE în domeniul apărării. Acestea reprezintă o oportunitate de a consolida în continuare pilonul european al NATO. Și să contribuie la o mai bună repartizare a sarcinilor. Dar cu oportunitatea vine și riscul. Riscul de slăbire a legăturii transatlantice. Riscul de a duplica ceea ce NATO face deja. Și riscul de discriminare față de membrii non-UE ai Alianței Nord-Atlantice. Aceste riscuri trebuie evitate. Realitatea este că Uniunea Europeană nu poate proteja Europa singură”, a adăugat acesta, amintind faptul că 90% dintre cetățenii țărilor UE locuiesc în state membre ale NATO și că după Brexit aproximativ 80% din cheltuielile militare ale NATO și 3 din cele patru batalioane aliate din Polonia și țările baltice vor fi asigurate de țări non-UE.

Jens Stoltenberg a criticat și insistența cu care la nivel public este speculată tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing). Acesta a reluat faptul că țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari.

Secretarul general al NATO a folosit prilejul discursului pentru a aborda și chestiunea dezarmării nucleare și riscul încălcării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 de către SUA și URSS și continuat de Statele Unite și Federația Rusă după sfârșitul Războiului Rece.

”Trebuie să protejăm Tratatul FNI. Facem apel la Rusia să țină cont de îngrijorările aliaților NATO într-o manieră transparentă și verificabilă”, a pus acesta.

”Mesajul meu este că avem responsabilitatea să ne îndepărtăm de marginea prăpastiei și să evităm conflictul” a conchis Stoltenberg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, discurs cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia: Timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu profesionalism în Afganistan

Published

on

© NATO

Italia se numără printre cei mai mari contribuabili la misiunile și operațiunile Alianței Atlanticului de Nord, a transmis vineri secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia.

„Astăzi marcăm o aniversare importantă în istoria Alianței noastre. În Irak, forțele italiene fac parte din misiunea noastră de instruire. În Kosovo, conduceți eforturile de menținere a păcii ale NATO, construind o mai mare stabilitate în Balcanii de Vest. Trupele dumneavoastră descurajează confruntările și mențin pacea în cadrul desfășurărilor NATO din Letonia și România. Iar avioanele dvs. ajută la securizarea cerului deasupra Islandei și a Muntenegrului chiar în acest moment”, a declarat acesta, potrivit comunicatului oficial. 

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a amintit că timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu curaj și profesionalism în Afganistan. Au luptat împotriva terorismului internațional pentru a împiedica această țară să mai devină vreodată un refugiu sigur pentru teroriști.

„Italia a fost una dintre ultimele țări care au părăsit Afganistanul în luna august. Ați jucat un rol-cheie în evacuarea multor persoane – inclusiv a aproape 5000 de afgani – și în aducerea lor înapoi în siguranță. În acest sens, rolul de coordonare al ambasadorului Stefano Pontecorvo, înaltul reprezentant civil al NATO în Afganistan, a fost esențial”, a mai spus el. 

Mai mult, Mircea Geoană a subliniat că Italia este sediul mai multor organisme NATO, precum Colegiul de Apărare al NATO din Roma. 

„În timp ce sărbătorim această aniversare, privim înapoi către șapte decenii de muncă grea și realizări bine meritate. În același timp, trebuie să privim înainte și să ne pregătim pentru ceea ce ar putea să ne iasă în cale în această lume imprevizibilă. Acesta este motivul pentru care, atunci când s-au întâlnit la Summitul NATO de la Bruxelles din iunie, liderii noștri au convenit asupra NATO 2030 – o agendă ambițioasă pentru securitatea noastră viitoare. Pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările de astăzi și pentru cele de mâine”, a punctat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Mircea Geoană s-a declarat convins că acest comandament de la Napoli va continua să facă Alianța puternică și  să se asigure că rămâne pregătită să mențină oamenii în siguranță și liberi.

„La mulți ani pentru cea de-a 70-a aniversare. Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut”, a secretarul general adjunct al NATO. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”, anunțând în acest sens organizarea unui summit european al apărării împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, întrucât este nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

Prin ideea că Europa trebuie să fie capabilă să facă mai mult, Ursula von der Leyen a vorbit despre trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: faptul că UE trebuie să asigure stabilitatea în vecinătate și în diferite regiuni ale lumii, să se adapteze naturii amenințărilor care evoluează rapid – de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu – și  faptul că UE este un furnizor unic de securitate care se va putea implica în misiuni în care NATO și ONU nu o vor face.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la felîn special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, a declarat marți secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană.

Geoană a prezidat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu reprezentanții a două țări partenere – Ucraina și Georgia -, reprezentate de Oleksadr Lytvynenko, președintele Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, și de Lasha Darsalia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Georgiei.

Cu această ocazie, am purtat o discuție aprofundată cu privire la provocările de securitate din zona Mării Negre și cu privire la coordonarea răspunsului nostru comun“, a subliniat Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

“Securitatea în regiunea Mării Negre este extrem de importantă pe plan strategic pentru Alianță și partenerii săi. Rămânem vigilenți și răspundem în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse. Ca răspuns, am intensificat prezența NATO în regiune, în plan terestru, naval și aerian, dar și prin intensificarea cooperării în domeniul amenințărilor hibride. Vom continuă să acordăm o atenție strategică și politică specială zonei Marii Negre”, a mai adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Declarația Finală a Summitului NATO din 14 iunie 2021 a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre.

În Declarația Finală a Summitului NATO, țările aliate solicită Rusiei să renunțe la consolidarea militară și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre.

De asemenea, documentul face trimitere la sporirea prezenței înaintate adaptate a NATO în regiunea Mării Negre și angajamentul de a o pune în aplicare pe deplin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța13 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA47 mins ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

GALERIE FOTO1 hour ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.2 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI3 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

INTERVIURI3 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending