Connect with us

NATO

Conferința de Securitate de la München. Răspunsul NATO pentru cei care pun la îndoială relația transatlantică: ”În 2013, ultima brigadă de luptă americană pleca din Europa. Acum America revine”

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Eforturile europene în materie de securitate și apărare și îndoiala publică care a fost generată față de relația transatlantică după instalarea administrației Trump la Washington nu pun pericol realitatea potrivit căreia ”legătura transatlantică s-a dovedit puternică pentru și europenii și americanii beneficiază de ea”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de Securitate de la München (MSC).

FOTO: Munich Security Conference

Într-un amplu discurs orientat către parteneriatul transatlantic, eforturile UE în domeniul apărării, Stoltenberg a vorbit pe scena MSC 2018 la scurt timp după ce miniștrii Apărării din Germania și din Franța au pledat pentru o autonomie strategică europeană, în timp ce ”europenii rămân și transatlantici”.

În fața noului sediu al NATO există două monumente comemorative – o porțiune a Zidului Berlinului și o bucată din Turnurile Gemene după 11 septembrie. Împreună arată angajamentul NATO pentru apărarea noastră comună. Cel mai mult, simbolizează legătura indestructibilă dintre America de Nord și Europa. (…) Paradoxul este că în istoria noastră oamenii au pus la îndoială parteneriatul transatlantic. De la criza Suezului la războiul din Irak. De la pivotarea Americii spre Asia la percepția lipsei de angajament pentru articolul V și o partajare inechitabilă a responsabilităților. Toate acestea au alimentat o impresie de slăbire a legăturii transatlantice. Realitatea este că legătura transatlantică s-a dovedit a fi puternică pentru că atât Europa, cât și America de Nord beneficiază de pe urma ei. Ceea ce vedem acum sunt nord-americanii venind înapoi spre Europa, în timp ce europenii își măresc contribuția la securitatea comună. Nu doar prin vorbe, ci și prin fapte. După sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite și-au redus prezența în Europa. În toamna lui 2013, ultima brigadă de luptă americană a plecat din Europa. Acum America este înapoi cu o nouă brigadă armată”, a spus secretarul general al NATO.

Mesajul său a survenit și în contextul în care Statele Unite au anunțat că au în plan să suplimenteze contribuția americană pentru apărarea europeană – Inițiativa de Descurajare Europeană –  cu 1.7 miliarde de dolari.

Referitor la eforturile UE în materie de apărare, pe care în mod personal le-a încurajat în pofida vocilor care avertizează că PeSCo ar putea fi transformată într-o alternativă la NATO, Stoltenberg a făcut referire la riscuri.

Secretarul general al NATO: ”Realitatea este că Uniunea Europeană nu poate proteja Europa de una singură

Salut eforturile UE în domeniul apărării. Acestea reprezintă o oportunitate de a consolida în continuare pilonul european al NATO. Și să contribuie la o mai bună repartizare a sarcinilor. Dar cu oportunitatea vine și riscul. Riscul de slăbire a legăturii transatlantice. Riscul de a duplica ceea ce NATO face deja. Și riscul de discriminare față de membrii non-UE ai Alianței Nord-Atlantice. Aceste riscuri trebuie evitate. Realitatea este că Uniunea Europeană nu poate proteja Europa singură”, a adăugat acesta, amintind faptul că 90% dintre cetățenii țărilor UE locuiesc în state membre ale NATO și că după Brexit aproximativ 80% din cheltuielile militare ale NATO și 3 din cele patru batalioane aliate din Polonia și țările baltice vor fi asigurate de țări non-UE.

Jens Stoltenberg a criticat și insistența cu care la nivel public este speculată tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing). Acesta a reluat faptul că țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari.

Secretarul general al NATO a folosit prilejul discursului pentru a aborda și chestiunea dezarmării nucleare și riscul încălcării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 de către SUA și URSS și continuat de Statele Unite și Federația Rusă după sfârșitul Războiului Rece.

”Trebuie să protejăm Tratatul FNI. Facem apel la Rusia să țină cont de îngrijorările aliaților NATO într-o manieră transparentă și verificabilă”, a pus acesta.

”Mesajul meu este că avem responsabilitatea să ne îndepărtăm de marginea prăpastiei și să evităm conflictul” a conchis Stoltenberg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending