Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

CORESPONDENȚĂ din KIEV. Klaus Iohannis: Vom sprijini Ucraina spre integrarea în UE și NATO. Îi vom sprijini spre calea europeană

Published

on

Corespondență de la Kiev, Robert Lupițu

Președintele României Klaus Iohannis a plecat, în dimineața zilei de marți, 17 martie 2015 la Kiev, pentru prima sa vizită în Ucraina de la preluarea mandatului și a doua în afara granițelor Uniunii Europene, după vizita din Republica Moldova. Șeful statului are o întrevedere cu omologul său, Petro Poroșenko, cu care va discuta despre relațiile bilaterale și situația tensionată din estul țării. Totodată, Klaus Iohannis va discuta și cu președintele Radei Supreme, Volodimir Groisman și va avea o întrevedere și cu premierul Arseni Iațeniuk.

Petro Poroshenko: Klaus are dreptate: suntem aleși să rezolvăm lucruri, nu să facem spectacol

Klaus Iohannis și Petro Poroșenko au susţinut o declaraţie comună de presă.

Președintele român a reiterat sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei și a declarat că România susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru a condamna ferm anexarea Crimeei.

“Am subliniat în cadrul discuției importanța aplicării rapide și necondiționate a pachetului de înțelegeri de la Minsk din 12 februarie 2015. Pachetul trebuie implementat integral, neîntârziat și necondiționat. Poziția României este favorabilă menținerii regimului de sancțiuni al UE la adresa Federației Ruse, atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului sau dacă situația din teren continuă să se degradeze”, a spus Iohannis, după întâlnirea cu Petro Poroșenko.

iohannis porosenko decl

Vom sprijini Ucraina spre integrarea în UE și NATO. Îi vom sprijini spre calea europeană” a declarat șeful statului în cadrul intervenției sale și a făcut apel la implementarea acordului de la Minsk.

“Am convenit că trebuie să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România și Ucraina. Ele trebuie să devină un liant și un pod în relațiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să-și reia activitatea și să abordeze aspecte de actualitate”, a spus șeful statului.

Omologul ucrainean, Petro Poroșenko a fost întrebat dacă a discutat cu președintele Iohannis despre posibilitatea ca România să vândă armament defensiv Ucrainei. Acesta a precizat că Ucraina ”are contract cu 11 state europene pentru livrare de tehnica militară”, fără a face nominalizări.

“Ieri la Berlin și astăzi cu domnul președinte Iohannis am căzut de acord pentru acordarea de tratament medical soldaților ucraineni atât în Germania, cât și România. Astăzi am primit un grup de reprezentanți ai Germaniei pentru anumiți soldați de-ai noștri care necesită tratament și am căzut de acord că în viitorul apropiat vom primi o astfel de delegație și din partea României”, a spus Poroșenko, în conferința comună cu președintele Klaus Iohannis.

Referindu-se la președintele român, Poroșenko este de părere că ”Klaus are dreptate: suntem aleși să rezolvăm lucruri, nu să facem spectacol”.

“Am discutat referitor la situația de securitate din bazinul Mării Negre și situația din Republica Moldova, în speță, regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Am convenit să facem tot ce ne stă în putere (…) ca în viitor regiunea transnistreană să fie reintegrată în statul moldovenesc”, a mai spus Poroșenko în cadrul conferinței de presă.

UPDATE:

Președintele Klaus Iohannis a vizitat Monumentul Victimelor Holodomorului unde a aprins o lumânare şi a tras un clopot ritualic în memoria milioanelor de ucraineni morți în marea foamete din 1932-1933.

Klaus Iohannis a vizitat Piața Independenței (Maidan), loc simbolic pentru mişcărea proeuropeană de contestare din Ucraina.

foto: caleaeuropeana.ro

foto: caleaeuropeana.ro

foto: caleaeuropeana.ro

foto: caleaeuropeana.ro

Preşedintele României a fost primit la sediul Administraţiei Prezidenţiale, unde a avut convorbiri tête-à-tête cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko.

Urmăriți aici VIDEO cu cele mai importante momente ale acestei vizite.

Foto: caleaeuropeana.ro

Foto: caleaeuropeana.ro

În jurul orei 13.10, cei doi oficiali vor susţine o declaraţie comună de presă ce va fi transmisă LIVE de caleaeuropeana.ro, urmată apoi de un dejun oficial.

—-

Înainte de decolarea spre Kiev, președintele României a oferit declarații de presă din Salonul Oficial al Aeroportului Internațional Otopeni – ”Henri Coandă”. CaleaEuropeana.ro a transmis LIVE VIDEO aceste declarații.

Preluarea materialului se va face doar cu menționarea sursei – CaleaEuropeana.ro

Doresc sa exprim sprijinul constant pentru Ucraina si parcursul sau european. Vizita va debuta cu intalnire cu Presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, urmata de o intalnire cu primul ministru Iateniuk si presedintele Radei, domnul Groisman. Pe agenda discutiilor se vor afla evolutiile din  usd estil ucrainei, context in care   voi exprima inca o data sustinerea Romaniei pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei. Romania isi doreste sa fie un factor activ in gasirea unor solutii politice pentru situatia din Ucraina. Suntem interesati in avea un stat vecin angajat pe calea europeanizarii. Romania are disponibilitate deplina in intarirea cooperarii si dialogului. Am convingerea ca putem construi o agenda de cooperare bazata de pragmatism si incredere. Vom discuta de sprijinirea etnicilor romani din Ucraina si a celor ucraineni din Romania“, a declarat Presedintele Klaus Iohannis, inainte de plecarea la Kiev.

klaus iohannis cotroceni cale

Presa romana a relatat in ultimele saptamani situatia in care se afla mai multi etnici romani din Ucraina, obligati sa se inroleze in armata si sa mearga la lupta impotriva separatistilor.

Ce a discutat Klaus Iohannis cu Petro Poroșenko, la prima lor întâlnire

Aceasta nu este prima întrevedere între Klaus Iohannis și Petro Poroșenko, cei doi șefi de stat având o reuniune bilaterală înaintea Consiliului European din februarie, la solicitarea liderului de la Kiev. Momentul în care cei doi lideri se întâlneau venea la câteva ore de la încheierea negocierilor Minsk II. Atunci Iohannis și Poroșenko au discutat despre vizita președintelui român în Ucraina precum și despre amenințarea pe care Rusia o reprezintă în prezent la adresa securității regionale, președintele ucrainean mulțumindu-i omologului său român pentru ”poziția fermă de susținere a Ucrainei”.

Deplasarea lui Klaus Iohannis la Kiev vine înaintea unui alt moment important: Consiliul European din 19-20 martie 2015, acolo unde liderii UE vor discuta înăsprirea sancțiunilor față de Federația Rusă ca urmare a escaladării conflictului din estul Ucrainei.

Programul vizitei oficiale a președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

aprox. ora 8.45, Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni, Salonul oficial – declaraţie de presă;

• ora 11.00, Kiev (Ucraina), Monumentul Victimelor Holodomorului – vizitarea Monumentului Victimelor Holodomorului;

• ora 11.15, Kiev (Ucraina), Piața Independenței (Maidan) – moment solemn;

• ora 11.25, Kiev (Ucraina), sediul Administrației Prezidențiale – ceremonia primirii oficiale;

• ora 11.40, Kiev (Ucraina), sediul Administrației Prezidențiale – convorbiri tête-à-tête cu Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko;

• ora 12.10, Kiev (Ucraina), sediul Administrației Prezidențiale – convorbiri oficiale cu participarea membrilor celor două delegații;

• ora 13.10, Kiev (Ucraina), sediul Administrației Prezidențiale – declarație de presă comună cu Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko;

• ora 13.40, Kiev (Ucraina), sediul Administrației Prezidențiale – dejun oficial oferit de Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko, în onoarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis;

• ora 15.25, Kiev (Ucraina), Rada Supremă a Ucrainei – convorbiri cu Președintele Radei Supreme a Ucrainei, domnul Volodimir Groisman;

• ora 16.00, Kiev (Ucraina), Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei – convorbiri cu Prim-ministrul Ucrainei, domnul Arseni Iaţeniuk.

Relatiile Romania-Ucraina

Relațiile statele dintre România și Ucraina, stabilite în 1992 au cunoscut în ultimii ani o perioadă mai dificilă marcată de procesul privind delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor, dar și de legăturile deloc amicale dintre foștii președinți Traian Băsescu și Viktor Ianukovici, cei doi nevizitându-se în timpul mandatelor lor. Cu toate acestea, România a condamnat ferm acțiunile de destabilizare a Ucrainei inițiate de Federația Rusă prin anexarea Crimeei și prin susținerea separatiștilor în estul statului ucrainean.

Totodată, raporturile dintre București și Kiev sunt importante prin prisma minorităților românești din Ucraina (151.000 persoane, potrivit MAE) dar și prin cooperarea economică. Aproximativ 1, 7 miliarde de dolari este volumul schimburilor comerciale dintre cele două state, din care 1,15 miliarde sunt exporturi românești.

Toate informațiile cu privire la vizita oficială a președintelui României în capitala Ucrainei vor fi transmise prin intermediul corespondenței CaleaEuropeana.ro de la Kiev.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending