CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: Unitatea în interiorul NATO în privința Rusiei este mai puternică decât niciodată
Published
7 years agoon
Corespondență de la Bruxelles – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Unitatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice cu privire la relațiile cu Rusia este mai puternică decât niciodată, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,
”Unitatea noastră în interiorul NATO în privința abordării relațiilor cu Rusia este mai puternică decât niciodată. La summitul de la Varșovia, în special, am putut să stabilim o înțelegere comună și încredere în abordarea noastră. Un sprijin atât de puternic pentru o abordare unitară nu am mai văzut de mult timp. Mesajul este același: avem nevoie de descurajare credibilă și dialog”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări adresate de CaleaEuropeana.ro.
”Livrăm o descurajare credibilă prin cea mai mare consolidare a apărării noastre colective la sfârșitul Războiului Rece, în timp ce simultan ne angajăm în dialog politic cu Rusia”, a mai completat înaltul oficial aliat.
Declarația secretarului general al NATO a venit astfel în completarea a ceea ce președintele României, Klaus Iohannis, declara la începutul reuniunii liderilor euro-atlantici: ”Noi ne dorim să avem o abordare unitară, nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia”.
Cei 28 de lideri euro-atlantici și-au reafirmat angajamentul pentru securitatea transatlantică și au luat decizii importante cu privire la împărțirea echitabilă a responsabilităților în privința cheltuielilor militare și sporirea rolului NATO în lupta împotriva terorismului.
Cu privire la relațiile cu Rusia, aliații au atins un consens: menținerea politicii NATO privind Rusia, și anume faptul că Alianța continuă să se bazeze pe descurajare și apărare puternice, precum și pe disponibilitatea dialogului.
În cadrul reuniunii s-a decis dezvoltarea unor planuri naționale, pe 3 componente, pentru fiecare țară membră în parte, ceea va permite, pe baza unor raportări anuale, o monitorizare riguroasă a pașilor fiecărui stat membru pentru atingerea acestui obiectiv. Cele trei componente sunt: Angajamente de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare; Angajamente de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO; Angajamente privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități.
Totodată, aliații au convenit că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului și au decis ca Alianța să devină membru al Coaliției anti-Daesh, acordarea unei susțineri mai consistente Coaliției prin intermediul capabilităților AWACS ale aliaților, sprijin suplimentar pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din vecinătatea sudică a NATO, precum și alte măsuri incluse într-un plan de acțiune foarte consistent.
Citiți și NATO a decis să adere oficial la Coaliția Globală împotriva grupării Statul Islamic
Vedeți și FOTO Klaus Iohannis și Donald Trump, primul schimb de opinii la summitul NATO
Vedeți și Galerie FOTO – Cu ce lideri NATO a discutat Klaus Iohannis la reuniunea de la Bruxelles
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis și vicepreședintele Turciei au discutat consolidarea apărării NATO pe flancul estic și agenda NATO în pregătirea summitului de la Washington
Blinken îi reiterează lui Xi Jinping că SUA s-au angajat „să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China
În lumina viitoarelor alegeri, SUA și R. Moldova reafirmă angajamentul de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova
Marcel Ciolacu: Am încredere că vom reuși să creștem schimburile comerciale între România și Turcia la 15 miliarde de dolari
SUA încurajează Germania să trimită rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei
Întâlnirea Blinken – Wang Yi de la Beijing, influențată de dilema “stabilității sau a spiralei descendente în relațiile China-SUA”. Blinken avertizează împotriva calculelor greșite
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest
Published
4 years agoon
November 18, 2019By
REDACTIADan Cărbunaru
Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.
Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.
Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.
Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.
ALEGERI EUROPENE 2019
Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia
Published
5 years agoon
May 26, 2019By
Diana ZaimCorespondență din Bruxelles
Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.
Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri. Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.
UPDATE 26 mai, ora 14:55
Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.
Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.
În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.
Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez
Published
5 years agoon
April 10, 2019Corespondență Bruxelles
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.
,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert.
De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.
De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.
Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european.
Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.
În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie.
Concrete & Design Solutions
Premierul italian Giorgia Meloni va candida la alegerile europene din iunie
Mii de spanioli ies în stradă pentru a-l îndemna pe Pedro Sanchez să nu renunțe la funcția de premier
Șeful diplomației poloneze îl îndeamnă pe Scholz să trimită rachete de croazieră Ucrainei
Ministrul german al Finanțelor: Germania are nevoie de o redresare economică pentru a-și asigura poziția geopolitică
UE critică Rusia pentru măsurile luate împotriva filialelor unor companii europene: Reprezintă încă o dovadă a disprețului față de normele și legislația internațională
ICI București a participat la a Treia Sesiune a Comitetului Mixt de Cooperare lnterguvernamentală România-Emiratele Arabe Unite
UE alocă încă 68 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru palestinienii din Gaza
Sorin Cîmpeanu a condus delegația Senatului la Conferința Președinților Parlamentelor UE, încheiată cu adoptarea unui Carte privind rolul parlamentelor în democrație
Marian Preda, rectorul Universității din București, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova
Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Trending
- NATO4 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ4 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.3 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- SCHENGEN1 week ago
Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor