Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România este o țară care contează în ecuația geopolitică. Mi-aș dori să se spună despre 2015 că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România

Published

on

Președintele Klaus Iohannis s-a adresat, miercuri, la ora 11.00, Parlamentului, la un an de la preluarea funcției de șef al statului.

Șeful statului a susținut că reconstrucţia clasei politice este tema pe care acesta o propune pentru anul 2016.

klaus-iohannis-pt featpresidency-bb1

CaleaEuropeana.ro a prezentat, în format live text, cele mai importante declarații ale președintelui.

-Am ținut să vin în fața dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului de Președinte al României nu pentru a face un bilanț sec, ci ca gest de normalitate democratică.
-Am vorbit atunci, de la aceeași tribună, despre direcțiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică, în relația cu instituțiile și cu cetățenii. Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei națiuni pot fi împlinite doar dacă se sprijină pe un fundament alcătuit din valori și norme de politică asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstrucție.

– Am dorit ca 2015 să fie anul recâștigării normalității în interior și exterior

-În plan intern, prima mea promisiune a fost un alt fel de a face politică în România, fără scandal, cu respect și seriozitate. Am considerat că acest lucru începe și cu Președintele, al cărui rol este să fie generator nu de tensiune, ci de echilibru.

-Recâștigarea normalității în interior pornește de la lucruri foarte simple: redescoperirea dialogului cu și între partidele politice, deschiderea către societatea civilă, relații instituționale corecte, indiferent de preferințe sau antipatii personale și, nu în ultimul rând, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golită de sens într-una reală, cu efecte concrete. În doar un an a devenit deja un lucru firesc să avem consultări, să ne așezăm la masa dezbaterii – Președinte, partide, societate civilă.

-De-a lungul acestui an, unii s-au întrebat de ce nu reacționez la orice subiect, de ce nu răspund la atacuri cu aceeași monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel am dat răspuns și acestor întrebări.

-Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg, pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc România și, mai ales, că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie sau la nivel declarativ. Prima acțiune a anului a fost semnarea de către toate formațiunile politice a Acordului privind creșterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017.

-Prin acest gest, România și-a arătat angajamentul de a fi un furnizor de securitate în regiune, un stat responsabil în raport cu cetățenii săi și un partener corect și proactiv în raport cu aliații. Bugetul pentru anul 2016 prevede o primă etapă de creștere, astfel încât în 2017 acest Acord să fie respectat.

-Tot de o largă majoritate s-a bucurat și Strategia Națională de Apărare, care este astăzi un document fundamental ce definește obiectivele majore ale țării noastre, nu doar în materie de Apărare, ci de Securitate națională în înțelesul său extins. Pentru prima dată am inclus la acest capitol aspecte și direcții de acțiune care țin de educație și sănătate, de păstrarea identității naționale sau protejarea patrimoniului. „România puternică în Europa și în lume”, așa cum o definim în Strategia Națională de Apărare, este mai mult decât un deziderat. Este un proiect național pe care îl construim deja.

-România puternică în Europa și în lume este mai mult decât un deziderat, este un proiect național pe care îl construim deja

-Restabilirea normalității în politica externă a reprezentat un alt tip de abordare față de Constituție și legi

-Două lucruri fundamentale încă lipsesc: dezbaterea și rigoarea.

-Legi importante au intrat în atenția publică abia după adoptarea lor,ceea ce nu servește nici Parlamentului, nici publicului. Consultarea este o responsabilitatea de la care Parlamentul nu se poate deroga.

-Am avut câteva obiective clare: consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea parteneriatelor strategice sau a relațiilor privilegiate cu state membre ale Uniunii Europene și NATO – ţări precum Franța, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, şi Turcia, consolidarea raporturilor cu țările din vecinătate, precum Ucraina, Bulgaria sau Serbia. În același timp, relația privilegiată cu Republica Moldova și susținerea parcursului european al acesteia a fost și va rămâne o constantă a politicii noastre externe.

-Din diverse motive pe care nu doresc să le comentez aici, România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii anteriori. Am dorit să schimbăm cu totul aceasta stare de fapt în 2015, ceea ce explică și dinamica mai mare din acest an în activitatea de politică externă.

România este o țară respectată în NATO și în Uniunea Europeană, care contează în ecuația geopolitică și geostrategică și care este gata să asume responsabilități.
În luna noiembrie am găzduit la București Reuniunea la nivel înalt a Statelor din Europa Centrală și de Est, care a prefigurat Summitul NATO ce va avea loc la Varșovia în vara anului 2016.

-Nu în ultimul rând, recâștigarea normalității a privit și pe românii din diaspora. Sunt bucuros de faptul că promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondență a fost respectată și am speranța că autoritățile vor asigura întreg cadrul necesar pentru ca votul românilor de peste graniță să se desfășoare în cele mai bune și sigure condiții în anul ce vine.

-Nu este o lege perfectă, probabil că vor fi lucruri de îmbunătățit în acest mecanism, dar esențial este faptul că există, a venit la timp și a rezultat din voința clasei politice care și-a respectat promisiunea făcută cetățenilor.

-Nu trebuie să uităm de lecțiile oferite de anul 2015 și la ce lipsește pentru ca România să fie cu adevărat puternică și prosperă. Cea mai tragică lecție se numește Colectiv. Evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă a scos la iveală problemele a multor sisteme. Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării. Cea mai dură concluzie este aceea că pur şi simplu corupţia ucide că se pot pierde vieţi nevinovate dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi ca societate închidem ochii la respectarea lor.

-O a doua lecție din 2015 este lecția schimbării- o schimbare profundă a politicului, care să fie pe măsura așteptărilor din societate.

-Se împlinesc 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunist, schimbarea a început la Timișoara. Democrația s-a câștigat prin jertfă de sânge, se cuvine să nu uităm și să prețuim acest lucru, nu doar o dată pe an, în decembrie, nu doar la ocazii speciale. Suntem în servicul cetățenilor noștri. Astăzi, cel mai bun mod de a onora acest sacrificiu este să reconstruim încrederea şi să facem altfel de politică. Reconstrucţia clasei politice este tema pe care o propun pentru anul 2016.

-Greul acestei misiuni revine partidelor. Tocmai înnoirea în materie de idei, practici şi oameni este şansa de a restabili echilibrul politic. Cred într-un sistem în care stânga şi dreapta sunt bine reprezentate.

– Îmi doresc ca românii să perceapă politica ca pe un spaţiu al reprezentării, în care este onorabil şi onorant să participi.

-Anul 2016 va aduce și alte tipuri de provocări decât competiția electorală și reformarea politicii.

-Aștept de la noul cabinet o guvernare responsabilă.  Acest guvern se află în fața unei importante provocări și a unei mari șanse de a arăta că se pot lua decizii.

-Îmi doresc o creștere economică care să se reflecte în nivelul de trai al fiecărui român.

-O Românie puternică știe să investească, să creeze valoare adaugată, să atragă bani europeni și să genereze locuri de muncă.

-Îmi propun ca în 2016 sa am în vedere domenii cruciale pentru viitorul națiunii, precum educația și sănătatea.

-Am lansat în acest an o dezbatere largă dedicată educației.

-Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore.

-Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care sa îl asumăm.

– Ceea ce mi-aş dori eu să se spună despre 2015 este că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România şi începutul înnoirii clasei politice. Este timpul schimbării. Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii. Vă invit să fim împreuină în acest demers.

Luni, Birourile Permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis ca discursul lui Iohannis să fie susținut înaintea dezbaterilor privind bugetul pe 2016, conform anunțului făcut de șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

În 11 decembrie, șeful statului a transmis o scrisoare conducerii Parlamentului prin care solicita sa adreseze Legislativului un mesaj cu ocazia implinirii unui an de mandat. Klaus Iohannis si-a preluat mandatul de presedinte al Romaniei pe 21 decembrie 2014.

Discursul de miercuri va fi al patrulea pe care preşedintele îl va susţine în faţa Parlamentului, de la depunerea jurământului şi preluarea mandatului.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale în 16 noiembrie 2014, iar în 21 decembrie el a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.

.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Europa se confruntă cu pericolul antisemitismului. Încurajez Guvernul să adopte Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, într-un mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru adoptarea cât mai curând a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, afirmând totodată că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore precum “extremismul, populismul, antisemitismul”.

“Pe 27 ianuarie 1945, puţinii supravieţuitori ai Holocaustului trăiau miracolul eliberării din iadul lagărelor de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Pentru alte aproximativ 6 milioane de copii, bătrâni, femei şi bărbaţi, din nefericire, acest moment nu a mai venit. Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanţ din istorie şi a deschis o rană care nu se va vindeca niciodată. Încărcaţi de povara grea că şi România are partea sa de responsabilitate pentru vina teribilă de a-şi fi asasinat proprii cetăţeni evrei şi romi, aducem astăzi un pios omagiu tuturor celor care au pierit cunoscând infernul pe pământ, alimentat de ură, dar şi puţinilor supravieţuitori care, cu neclintită verticalitate în faţa morţii, motivaţi de speranţa în ziua eliberării, au reuşit să rămână în viaţă ca să transmită lecţiile dureroase din lagărele de concentrare. Cu acest prilej, reafirmăm angajamentul de a le onora memoria şi de a nu uita. Amintirea tuturor celor cărora li s-a răpit, injust, dreptul de a exista, printre care foarte mulţi copii, bătrâni şi femei, este ţesută pentru eternitate în fibra istoriei noastre”, subliniază şeful statului într-un mesaj remis de Administrația Prezidențială.

El mai afirmă că “aducerea-aminte nu doar ne retrezeşte durerea, ci, în acelaşi timp, are rolul esenţial de a ne învăţa să ne ferim de capcanele inerente generate de ştergerea memoriei”.

“Generaţiile viitoare trebuie să cunoască adevărul ca să înţeleagă dimensiunea atrocităţilor petrecute în acei ani. Uitarea şi dezinteresul faţă de cunoaşterea exactă a faptelor istorice aruncă tragismul acelor vremuri într-un malaxor menit să dilueze suferinţele victimelor, să atenueze vinovăţia criminalilor, să relativizeze calvarul. La fel ca atunci, ura se răspândeşte şi în prezent cu repeziciune, iar semnele nedreptăţii, ale intoleranţei radicale şi ale discriminării ajung să nu mai fie recunoscute sau să fie cunoscute prea târziu”, spune Iohannis, în mesajul remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit șefului statului, societăţile se confruntă cu tendinţe în creştere de radicalizare şi antagonizare.

“Prea adesea lipsiţi de morală, unii dintre actorii vieţii noastre publice modelează maliţios elementele sensibile şi vulnerabile, învrăjbesc, cultivă şi îngrijesc seminţele urii, intoleranţei şi minciunii, ignoră Holocaustul, îi glorifică pe criminali, minimizează suferinţa victimelor. Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este prezent mai mult decât ieri. De aceea, cu toţii trebuie să fim alarmaţi de aceste tendinţe şi să stăm, mai mult ca oricând, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, să luptăm energic şi ferm împotriva tuturor încercărilor de a face din neîncredere şi deznădejde sentimente cotidiene, care duc la culpabilizarea şi persecutarea altora. Indiferenţa alimentează uitarea şi face ca amintirea milioanelor de victime să se şteargă încetul cu încetul. De aceea trebuie să rămânem vigilenţi şi să conştientizăm că pericolul urii reînnoite încă pândeşte perfid şi îşi croieşte, subtil, dar sigur, drum în societăţile noastre”, precizează Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis afirmă că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore – extremismul, populismul, antisemitismul – şi arată că România a dezvoltat, în ultimele decenii, o serie de politici şi instrumente pentru combaterea unor astfel de manifestări.

“Să nu facem greşeala să credem că, dacă alegem să asistăm pasivi la dezvoltarea acestor tendinţe toxice pentru sănătatea democraţiei, acestea nu ne vor afecta şi pe noi. Să nu trăim cu iluzia că răul ne poate ocoli. Pentru a stopa aceste porniri, avem nevoie de măsuri concrete şi de un efort comun, al cetăţenilor, al autorităţilor statului, al societăţii civile. Nimeni nu poate lupta cu răul de unul singur. Drepturile şi libertăţile fundamentale, valorile democratice, statul de drept se fragilizează cu fiecare întârziere a condamnării discursului negaţionist, cu fiecare teorie a conspiraţiei permisă a se rostogoli în spaţiul public, cu fiecare abdicare în faţa avalanşei de curente extremiste. În ultimele decenii, România a dezvoltat o serie de politici şi instrumente vitale pentru a câştiga această luptă. An de an, elitele româneşti sunt chemate să vorbească şi să respingă orice caz de intoleranţă şi distorsionare a adevărului istoric. Însă instituţiile publice au nevoie de ghidaj şi coordonare”, expune, detaliat, Iohannis.

Astfel, șeful statului încurajează Guvernul să adopte cât mai curând Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

“În aceste vremuri dificile pe care le traversăm, să ne amintim de Elie Wiesel şi de idealul său moral: ‘Întotdeauna trebuie să luăm partea cuiva. Neutralitatea ajută pe opresor, niciodată pe victime. Tăcerea îl încurajează pe torţionar, niciodată pe cel chinuit’. Cu mintea şi sufletul la această călăuză, îndemn toţi actorii politici responsabili să acţioneze cu mai multă hotărâre în direcţia prezervării memoriei Holocaustului, ocrotirii amintirii victimelor şi, nu în ultimul rând, să promoveze cunoaşterea adevărului despre acest genocid prin educaţie, ca instrument fundamental pentru combaterea minciunii, ignoranţei şi distorsiunii”, conchide Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor Române. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Prin unitate şi solidaritate vom învinge pandemia

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că este convins că românii vor reuşi în acest an, prin unitate şi solidaritate, să depăşească obstacolul provocat de pandemia de coronavirus, afirmaţie făcută, duminică, într-un mesaj de Ziua Principatelor.

“Acum 162 de ani se puneau bazele statului român modern prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, un moment istoric pe care avem datoria să îl onorăm cu mândrie în fiecare an. La fel ca şi acum, de-a lungul timpului am traversat momente dificile, dar mereu am demonstrat că uniţi putem depăşi orice obstacole şi putem să ne creăm un viitor mai bun împreună. Prin unitate şi solidaritate suntem cu toţii mai puternici, de aceea sunt convins că anul acesta vom reuşi să învingem definitiv pandemia şi să trecem peste toate provocările prilejuite de aceasta! La mulţi ani, români!!!”, a scris el, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Published

on

© Ioana Constantin

Ziua Unirii Principatelor Române amintește de temelia României Moderne și de momentul în care țara noastră devenea o națiune unită, recunoscută în Europa, a declarat duminică Ioana Constantin, secretarul general adjunct al Partidului Mișcarea Populară.

“La mulți ani, români de pretutindeni, de Ziua Unirii Principatelor! Avem nevoie azi de caractere în politica românească, de valorile care în urmă cu 162 de ani făceau posibilă Unirea Principatelor. Avem nevoie azi de oameni politici curajoși, demni, responsabili și care-și iubesc Țara. La 24 ianuarie 1859 deveneam o națiune unită, recunoscută în Europa. Această zi de sărbătoare ne amintește de temelia României Moderne, de cei cu viziune și pricepere, de loialitatea față de idealuri și că avem responsablitatea să ducem mai departe moștenirea primită. Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte. Națiunile puternice au idealuri înalte. Dumnezeu să Binecuvânteze România!”, a scris ea, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending