Connect with us

INTERNAȚIONAL

Programul FMI pentru Republica Moldova, aprobat în unanimitate. Premierul Pavel Filip: Un moment de start al reformelor profunde și al relansării economice a țării

Published

on

Consiliul director al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat luni cu unanimitate de voturi programul cu Republica Moldova pe o perioadă de trei ani, a anunțat președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, citat de Radio Europa Liberă.

Conform comunicatului emis de Banca Naţională a Republicii Moldova, acordul cu FMI prevede accesul la circa 182,7 milioane dolari.

Foto: gov.md

Foto: gov.md

Decizia de astăzi a Fondului Monetar Internațional va crește credibilitatea noastră în fața investitorilor și partenerilor internaționali. Nivelul ridicat de transparență și evaluarea independentă a progreselor înregistrate în următoarea perioadă va facilita realizarea angajamentelor asumate de autorități în fața propriilor cetățeni. Angajamente care înseamnă până la urma un nivel de trai decent, oportunități de dezvoltare și o viață demnă pentru fiecare locuitor al țării noastre’, se arată în comunicat.

La rândul său, premierul moldovean Pavel Filip a salutat luni seara, într-o postare pe Facebook, acordul cu FMI, subliniind că acesta înseamnă startul unor reforme importante în Republica Moldova. “Aprobarea acordului cu FMI este un moment de start al reformelor profunde, sprijinite de expertiza internațională, un angajament pe care l-am făcut în fața partenerilor externi și pe care îl vom respecta. Un alt efect important al faptului ca avem program cu FMI, este deblocarea finanțărilor externe și relansarea economică a țării“, a subliniat Filip.

Directorul adjunct al FMI, Mitsuhiro Furusawa a declarat, după ședința Consiliului director, că măsurile luate deja pentru a întări sistemul bancar și evita o nouă criză ca cea din 2014, trebuie urmate de „o implementare eficientă și la timp a măsurilor gândite să nu mai permit abuzuri din partea mangerilor sau acționarilor. Un rol cheie în aceste eforturi îl vor juca un sistem judiciar și o bancă centrală eficiente și independente”, conform unui comunicat al instituției. Declarația integrală este disponibilă aici).

Programul FMI pentru Republica Moldova a fost posibil prin încheierea acordului tehnic în luna iulie a acestui an, fapt ce a permis și deblocarea primei tranșe de 60 de milioane de euro a sprijinului financiar rambursabil de 150 milioane de euro venit din partea României.

Noul aranjament financiar ECF/EFF va avea ca scop prioritar ameliorarea rapidă și în avans a situației ce ține de  guvernarea în sectorul financiar și cadrul de supraveghere a acestui sector. Noul program va juca un  rol catalizator în vederea deblocării sprijinului de la donatori și susținerii dezvoltării economice și se va sprijini pe 2 piloni: 

Politici de asigurare a stabilității macroeconomice și financiare. Programul are ca scop abordarea vulnerabilităților infiltrate de mult timp în structura netransparentă a acționarilor băncilor și cadrul slab de supraveghere și de reglementare a sectorului financiar din Republica Moldova. Politica monetară va fi axată în continuare pe menținerea stabilității prețurilor în contextul regimului flexibil al ratei de schimb. Politica fiscală se va concentra pe utilizarea chibzuită a limitelor disponibile de finanțare, în vederea consolidării investițiilor publice și susținerii obiectivelor sociale și de dezvoltare.  

Reforme structurale de facilitare a creșterii economice. Programul autorităților, susținut de aranjamentul ECF/EFF face parte dintr-un cadru mai amplu de dezvoltare care va pune Moldova pe făgașul unei creșteri durabile și incluzive cu suportul celorlalți parteneri internaționali. Reformele structurale vor avea ca scop ameliorarea mediului de afaceri, atragerea investițiilor și sporirea potențialului de creștere economică a Moldovei. Măsurile inițiale vor sprijini eforturile autorităților de luptă împotriva corupției, politica durabilă din sectorul energetic și agenda de reforme bugetar-fiscale, în special ce țin de mobilizarea veniturilor, sporirea eficienței cheltuielilor precum și diminuarea riscurilor bugetar-fiscale.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

Published

on

© Forțele Navale Române

Fregata “Regina Maria” pleacă sâmbătă din portul militar Constanţa pentru a se integra în gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritim Group).

Nava va desfăşura, în perioada 27 octombrie – 7 decembrie, misiuni de supraveghere a traficului naval şi de descurajare a unor potenţiale ameninţări pe flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice, în bazinul estic al Mării Mediterane, informează un comunicat transmis de Forţele Navale Române.

În perioada dislocării în Marea Mediterană, fregata “Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma Naval şi un detaşament de Forţe pentru Operaţii Speciale la bord, va participa la Operaţia NATO “Sea Guardian”, sub conducerea Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum şi la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin “Mavi Balina 20”, organizat de Forţele Navale ale Turciei, în perioada 2 – 9 noiembrie, precizează sursa citată.

Operaţia NATO “Sea Guardian” a fost lansată în anul 2016 ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate, iar România participă la acest efort conjugat al aliaţilor de asigurare a securităţii maritime în Marea Mediterană, anual, din 2017, cu o fregată.

Fregata, cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, este comandată de comandorul Victor Durea şi are planificate escale în porturile Aksaz (Turcia), Souda (Grecia), Alexandria (Egipt), Haifa (Israel), pentru refacerea capacităţii de luptă.

Pregătirea pentru plecarea navei în misiune s-a desfăşurat în conformitate cu măsurile de prevenire a infectării echipajului cu SARS-CoV-2, iar pe parcursul escalelor în porturile menţionate militarii vor rămâne în izolare, la bord. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit a semnat cu Japonia primul mare acord comercial post-Brexit. Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic

Published

on

© Antonia Romeo/ Twitter

Regatul Unit și Japonia au semnat vineri, la Tokyo, primul acord comercial post-Brexit, într-un moment în care negocierile între Londra și Bruxelles au intrat într-o etapă accelerată în încercarea de a evita relații comerciale guvernate de reglementările Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Acordul a fost semnat în cursul unei scurte ceremonii la Tokyo, în prezenţa ministrului britanic pentru comerţul internaţional, Liz Truss, şi a şefului diplomaţiei nipone, Toshimitsu Motegi.

Tratatul comercial, anunţat la 11 septembrie de Guvernul britanic, reproduce în mare parte tratatul UE-Japonia existent, care nu i se va mai aplica Regatului Unit începând de la 1 ianuarie.

Textul a fost prezentat de Londra drept un mijloc de a creşte schimburile comerciale cu Japonia cu 15,2 miliarde de lire sterline (16,8 miliarde de euro).

Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, dată care coincide cu încheierea perioadei de tranziție convenite cu Uniunea Europeană după ieșirea oficială din comunitatea europeană, la 31 ianuarie 2020.

Conform Londrei, acordul le va permite firmelor britanice să evite taxele vamale la 99% din exporturile lor către Japonia.

Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic.

Textul mai necesită ratificarea de către Dieta japoneză, până la finalul anului, pentru a intra ăn vigoare.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Published

on

© US Embassy Bucharest

România deja este pe poziția a doua în topul producătorilor de petrol și gaze din Europa, a declarat miercuri Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România, la Conferința Anuală “Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul securității cibernetice”.

Potrivit acestuia, anul viitor va începe extracția gazelor din Marea Neagră, care ulterior va crește la capacitate maximă, la fel ca și centrala nucleară de la Cernavodă, care va ajunge să lucreze la capacitate maximă. Astfel, România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa, consideră ambasadorul.

“Rezervele sale (n.r. – României) de gaze naturale din platforma Mării Negre sunt foarte însemnate! România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa de îndată ce va începe realmente extracția anul viitor și va crește ulterior la capacitate maximă, iar la Cernavodă se va putea lucra la capacitate maximă! Ce realizare uluitoare!”, a spus Zuckerman, conform discursului său.

Acesta a amintit că la 9 octombrie România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“Proiectul de la Cernavodă reprezintă o paradigmă a viitoarelor colaborări româno-americane pentru construirea marilor proiecte de infrastructură”, a mai afirmat ambasadorul.

În același context, ambasadorul american în România a afirmat că țara noastră va găzdui în curând mai mulți militari americani și că SUA vor investi într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța

Potrivit datelor Comisiei Europene, Olanda este principalul producător de gaze naturale din UE cu circa 33 miliarde metri cubi anual, urmată de România cu 10 miliarde metri cubi, informează Hotnews.ro.

În Marea Neagră s-ar afla zăcăminte de gaze estimate la circa 200 miliarde metri cubi. Americanii de la Black Sea Oil & Gas se pregătesc deja pentru extracție, urmând ca primele cantități de gaze din perimetrul Midia să ajungă în sistemul național de transport undeva pe la mijocul anului viitor. Pentru gazele aflate la mare adâncime, din perimetrul Neptun, deciziile de investiție au întârziat foarte mult din cauza legislației nefavorabile companiilor care dețin licențele. OMV Petrom, care deține licență pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, au amânat de la an la an decizia de investiții. Companiile solicită modificarea Legii Offshore, însă până acum a lipsit voința politică. Actualul Guvern spune că vrea modificare prin Parlament, însă după alegeri, când va fi schimbată actuala configurație politică.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA7 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi10 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO11 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.11 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending