Connect with us

SECURITATE

RAPORT NATO 2014. Când Rusia anexa Crimeea, europenii tăiau bugetele de apărare

Published

on

Robert Lupițu

natoNATO se află astăzi în fața celei mai mari provocări de securitate după încheierea Războiului Rece. Îngrijorările care vin, în principal, dinspre flancul estic la Alianței plus pesimismul cu care marile puteri euro-atlantice au început să privească riscurile de securitate din regiune, culmea, nu se regăsesc și în ceea ce privește cifrele alocate pentru cheltuieli militare. Până la urmă, securitatea este cu mult mai costisitoare în momente de cumpănă decât în fazele cooperării.

Scepticismul cu care Europa și comunitatea euro-atlantică privesc spre estul Europei, înmărmuriți parcă de defilarea Rusiei nu este palpabil pe de-a întregul său în ciuda eforturilor diplomatice ce ne sunt prezentate cu fiecare oportunitate. Știu că avem argumentul ajutoarelor umanitare trimise acolo, concluziile Summit-ului de la Newport, denunțarea războiului hibrid și ajustarea strategiilor în funcție de acesta, înființarea unor centre de comandă în NATO în partea de Răsărit a Alianței, inclusiv în România și exerciții militare de amploare în Marea Neagră, dar sumele prezentate în raportul de activitate al NATO pentru 2014, semnat de secretarul general Jens Stoltenberg, arată relativ contrariul față de sentimentul de insecuritate care a învăluit Europa.

Foarte pe scurt, documentul NATO se concentrează pe principalele provocări pe care comunitatea euro-atlantică și colaborarea transatlantică le-au întâmpinat: atitudinea agresivă a Rusiei în Est și adaptarea măsurilor de combatere a acesteia, violențele din partea de sud a NATO, Readiness Action Plan (care cuprinde și România), încheierea misiunii ISAF (International Security Assistance Force) în Afganistan și intrarea în era RSM (Resolute Support Mission) sau stabilitatea în Kosovo și combaterea pirateriei.

Eu cred în bunele intenții ale NATO și ale statelor membre de a oferi garanții de securitate colectivă în interiorul Alianței, de a proiecta stabilitate în lume și de a reface sistemul de securitate și status-quo-ul în Ucraina, însă acestea nu sunt sprijinite de investițiile în capabilitățile defensive. Or, cu arme și tehnică militară te aperi de o agresiune, nu?

NATO_raport 2014_investitii militare

Graficul de mai sus se referă strict la investițiile în materie de apărare ce s-au realizat în anul 2014 prin comparație cu anul 2007 și prin intermediul a două repere: cheltuielile militare ale Alianței prin raportare la Produsul Intern Brut și procentele alocate cumpărării de echipamente militare.

România își pavează drumul credibilității în familia euro-atlantică

Spre exemplu, cazul care ne interesează cel mai mult, și anume România a acordat aproape 1.4% din PIB pentru apărare în 2014, procent în scădere față de 1.5% în 2007. Cu toate acestea, la capitolul cheltuielilor pentru echipamente militare România a atins standardul NATO – 20%, cu 5% mai mult față de 2007. Aceste cifre arată îngrijorarea pe care Bucureștiul o manifestă față de instabilitatea din regiune și coroborat cu solicitarea președintelui de a reveni la procentul de 2% din PIB acordat apărării, așa cum solicită standardele Alianței, putem aprecia că drumul credibilității se pavează constant și preocupările pentru securitate sunt sprijine de cifre.

Doar 9 state membre din 28 (de menționat că Islanda nu este în acest top, deoarece ea nu are armată) și-au intensificat cheltuielile în domeniul echipamentelor militare în 2014 prin comparație cu 2007 (Canada, Franța, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Polonia, România, Marea Britanie și Statele Unite). Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează Luxemburgul de la 6% în 2007 la 25% în 2014.

La nivelul Produsului Intern Brut alocat apărării, doar 4 state membre ating sau depășesc pragul de 2% (Grecia 2.5%, Estonia – 2%, Marea Britanie – 2% și Statele Unite – 3.6%). E drept, dacă comparăm PIB-urile statelor membre vom observa că, de fapt, contribuțiile acestora nu se disting prin procente, ci prin sume reale. Cu alte cuvinte, 1.3% din PIB-ul Germaniei acordat apărării este net superior celui de 2.5% al Greciei.

Pe de altă parte, doar patru state europene și-au menținut sau chiar crescut cheltuielile de apărare – Germania, Portugalia, Estonia și Polonia.

Îngrijorare în Est, dar procentele pentru apărare scad

Zona unde într-adevăr aceste procente sunt elocvente, în sensul că nu merg mână în mână cu realitatea declarațiilor politice, cuprinde flancul estic al Alianței, cel mai influențat de comportamentul expansiv rusesc. Cifrele vorbesc de la sine în câteva exemple aleatorii:

Bulgaria – 1.4% din PIB acordat apărării în 2014 (2.2% în 2007); 2% din cheltuielile militare au mers spre echipamente în 2014 (24% în 2007).

Letonia – 0.9% din PIB pentru apărare în 2014 (1.4% în 2007); 8% din cheltuielile militare au fost orientate către echipamente în 2014 (10% în 2007).

Lituania, țara care a reintrodus serviciul militar obligatoriu și a alcătuit un ghid de supraviețuire în cazul unui atac rus – 0.9% din PIB pentru apărare în 2014 (față de 1.1% în 2007); și 14% din cheltuielile militare (18% în 2007).

Dacă aceste cifre s-ar fi regăsit într-un raport de prin 2010, să zicem, atunci poate ar fi fost de înțeles, dar în condițiile în care evoluțiile perturbatoare și oscilante din Ucraina au început de la finele anului 2013. Desigur, există întregi proceduri proceduri legislative, executive ce trebuie realizate pentru a aloca mai mulți bani, dar în condițiile actuale putem vorbi în termenii Războiului Rece: supraviețuire sau anihilare reciprocă.

Reiterez un pasaj din editorialul de ieri, amintit în dese rânduri de președintele Klaus Iohannis: “nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”. Această deviză ar trebui să li se aplice și celorlalte state profund alarmate de valsul rusesc ce vine dinspre Răsărit, dar și marilor puteri europene care deși stau la adăpostul statelor periferice să nu uite un lucru: războiul nu are granițe.

Europa are experiența asta. Să n-o uite…

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
4 Comments

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la felîn special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, a declarat marți secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană.

Geoană a prezidat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu reprezentanții a două țări partenere – Ucraina și Georgia -, reprezentate de Oleksadr Lytvynenko, președintele Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, și de Lasha Darsalia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Georgiei.

Cu această ocazie, am purtat o discuție aprofundată cu privire la provocările de securitate din zona Mării Negre și cu privire la coordonarea răspunsului nostru comun“, a subliniat Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

“Securitatea în regiunea Mării Negre este extrem de importantă pe plan strategic pentru Alianță și partenerii săi. Rămânem vigilenți și răspundem în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse. Ca răspuns, am intensificat prezența NATO în regiune, în plan terestru, naval și aerian, dar și prin intensificarea cooperării în domeniul amenințărilor hibride. Vom continuă să acordăm o atenție strategică și politică specială zonei Marii Negre”, a mai adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Declarația Finală a Summitului NATO din 14 iunie 2021 a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre.

În Declarația Finală a Summitului NATO, țările aliate solicită Rusiei să renunțe la consolidarea militară și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre.

De asemenea, documentul face trimitere la sporirea prezenței înaintate adaptate a NATO în regiunea Mării Negre și angajamentul de a o pune în aplicare pe deplin.

Continue Reading

NATO

11 septembrie 2001⎢Secretarul general al NATO: Lupta împotriva terorismului va continua

Published

on

NATO a comemorat astăzi printr-o ceremonie solemnă, 20 de ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. 

Secretarul general a adus un omagiu celor aproape 3.000 de victime ale atacurilor teroriste: „11 septembrie reprezintă ce este mai rău în umanitate, dar a scos la iveală și ce este mai bun. De la primii care au intrat în acele clădiri, la medicii care au salvat nenumărate vieți și la bărbații și femeile obișnuite care și-au ajutat concetățenii. La 24 de ore de la atac, aliații NATO au invocat pentru prima dată articolul 5, clauza noastră de apărare reciprocă care prevede că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor aliaților. La scurt timp după aceea, avioanele de supraveghere ale NATO patrulau pe cerul american.”

Reamintind că NATO a intrat ulterior în Afganistan pentru a preveni ca acesta să servească drept refugiu pentru teroriști, Stoltenberg a declarat că “în ultimele două decenii, niciun atac terorist împotriva Aliaților NATO nu a fost organizat din Afganistan”. El a adăugat: “lupta împotriva terorismului va continua, iar NATO va continua să își joace rolul, fiind singurul loc în care Europa și America de Nord se reunesc în fiecare zi pentru securitatea noastră comună”. El a subliniat că Aliații trebuie să continue să rămână uniți în cadrul NATO, “pentru că, indiferent ce se întâmplă, suntem mai în siguranță atunci când suntem uniți”.

Astăzi se împlinesc 20 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când prin intermediul a patru atacuri sinucigașe, membrii reţelei teroriste Al-Qaida au şocat Statele Unite şi lumea întreagă. Tot astăzi, liderii din întreaga lume transmit Americii mesaje de susțintere în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul atacurilor.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a făcut în această zi un apel la menținerea unei relații transatlantice puternice și a reiterat importanța existenței NATO în apărarea libertății si a democrației.

În momentul tragediei din 11 septembrie 2001, Mircea Geoană ocupa funcția de ministru de externe al României. Reamintim că în atentatele petrecute acum 20 de ani și-au pierdut viața peste 3.000 de oameni, între care și cinci români: Eugen Gabriel Lazar, Corina Stan, Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean, Ana Fosteris.

Atentatatele teroriste de acum 20 de ani au vizat trei clădiri simbol ale SUA, turnurile gemene World Trade Center din New York şi Pentagonul din Washington. Al patrulea s-a prăbuşit fără a-şi atinge ţinta, Casa Albă, numai datorită curajului echipajului şi călătorilor.

Începând cu acest moment, administraţia de la Washington a decis că violenţei trebuie răspuns tot cu violenţă, iar războiul împotriva terorii începea, atentatele de la 11 septembrie reprezentând și o premieră la nivel NATO: era pentru prima dată când articolul 5 privind apărarea colectivă din interiorul Alianței Nord-Atlantice a fost invocat.

Prăbuşirea turnurilor World Trade Center, un simbol al puterii economice a Statelor Unite, a reprezentat o lovitură fără precedent pentru americani, iar începutul noului mileniu îmbrăca haina luptei împotriva terorismului, 11 septembrie 2001 fiind un moment de cotitură pentru SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CHINA9 mins ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN28 mins ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța29 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța1 hour ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac1 hour ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

MAREA BRITANIE1 hour ago

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia, SUA și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță de securitate pentru contracararea Chinei în regiunea Indo-Pacific

Dragoș Pîslaru19 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D23 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending