În capitala Letoniei, Riga, a început joi Summitul Parteneriatului Estic, programul Uniunii Europene de cooperare cu şase republici foste sovietice.
Reprezentanții Uniunii Europene se întâlnesc cu liderii din Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina. Întâlnirile au loc pe fondul tensiunilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia, după anexarea Crimeei de către Moscova.
Precedentul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Vilnius în 2013, generând actuala criză cu Ucraina, după ce fostul preşedinte al ţării, Viktor Ianukovici, a abandonat un acord ce prevedea legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
La reuniune participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Foto: presidency.ro
UPDATE:
Președintele Klaus Iohannis a ajuns, în cursul zilei de joi, 21 mai, la Riga, unde s-a întâlnit cu liderii europeni prezenți la summit.
FOTO (Administrația Prezidențială):
21 MAI: Principalele declarații ale președintelui, înainte de plecarea spre Letonia:
– Ne dorim ca acest summit să marcheze un moment important pentru consolidarea relației UE cu statele din est, ma refer aici la R.Moldova, Georgia și Ucraina. De parcursul lor european, România este direct interesată.
– Summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius din 2013. Pe de altă parte, ne aflăm într-o perioadă de revizuire a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene. Vom face o evaluare a progreselor obţinute de parteneri de la ultimul Summit şi până în prezent. Este de așteptat ca această evaluare să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatul Estic, ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare.
-Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat. Pentru stabilirea obiectivelor și direcțiilor viitoare de acțiune se va ține cont şi de nivelul la care a avansat în relaţia cu UE fiecare din cei şase parteneri. De aceea, la Riga voi susține principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre Uniunea Europeană.
-România s-a implicat în mod constant în susţinerea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor din vecinătatea estică. Reafirmarea angajamentului UE faţă de aceste state este necesară în continuare. Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită, din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să țină seama inclusiv de faptul că Acordurile de Asociere, respectiv Acordurile de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător nu reprezintă obiectivul final al cooperării lor cu UE.
-De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să-şi menţină o ofertă angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită. Summitul de la Riga se va încheia cu o Declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru Uniunea Europeană şi statele partenere pentru perioada următoare. Îmi exprim speranţa că Declarația va conține mesaje clare de sprijin pentru aceste state, astfel încât să se asigure într-o măsură mai mare ancorarea lor pe calea proeuropeană.
Întrebări din partea presei:
– Surse diplomatice indică așteptări modeste pentru Moldova, la summitul de la Riga
Klaus Iohannis: De asta ne întâlnim, să negociem puncte de vedere. Cunoașteți conținutul draftului de declarație, nu vreau să fac acum remarci despre ce ar putea fi sau nu. Trebuie să ținem cont că suntem mai mulți acolo și declarația trebuie să reprezinte un punct de vedere acceptat de toată lumea.
—
Presedintele Klaus Iohannis va fi intampinat la Riga de catre presedintele Republicii Letonia, Andris Berzins, iar seara va participa la dineul de lucru oferit de omologul sau leton. Ulterior, Iohannis va avea o intrevedere cu presedintele Partidului Popular European, Joseph Daul.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, vineri, seful statului roman va participa la sesiunea plenara a Summitului Parteneriatului Estic de la Riga. In cursul dupa-amiezii de vineri, Klaus Iohannis va reveni in tara si va sustine, la sosire, o declaratie de presa la Aeroportul International “Henri Coanda” din Otopeni.
Ministerul Sănătății a semnat, zilele trecute, o comandă de încă 9 milioane de vaccinuri împotriva COVID-19 de la compania germană CureVac, a anunțat miercuri, la Guvern, ministrul Vlad Voiculescu, potrivit Agerpres.
”Premierul şi-a exprimat deja disponibilitatea pentru a aloca resursele necesare pentru procurarea tuturor vaccinurilor care sunt disponibile. Ministerul Sănătăţii a semnat, zilele trecute, o comandă pentru încă 9 milioane de vaccinuri CureVac, unul dintre produsele care încă nu a fost aprobat, dar există încă o înţelegere clară că dacă procesul va merge mai departe, dacă vaccinul va fi aprobat, va ajunge în cantităţi rezonabile – cum spuneam, vorbesc de 9 milioane de doze – şi în România”, a spus ministrul.
România are în prezent un deficit de 117.000 de doze de vaccin anti-Covid, aşa că, începând cu 28 ianuarie, se decalează cu zece zile toate persoanele programate pentru prima doză, care deservesc activități esențiale.
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar urma să recomande la 29 ianuarie utilizarea serului produs de AstraZeneca/ Oxford, care ar fi mai ușor de transportat decât cele produse de Pfizer-BioNTech și Moderna, vaccinurile autorizate deja.
Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).
Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului
Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a transmis miercuri un îndemn în favoarea unei inițiative ce își propunere realizarea unui ”monument digital” în memoria victimelor regimului nazist.
”În această zi de comemorare a Holocaustului, vă îndemn să donaţi o parte din timpul liber în beneficiul unei acţiuni deosebit de importantă pentru memoria istoriei #everynamecounts. <<Fiecare nume contează>> este iniţiativa Arhivelor Arolsen din Germania, de digitalizare a numelor şi poveştilor de viaţă ale victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului”, a precizat diplomatul într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a ambasadei.
Acesta a explicat că scopul este acela de ”a ridica un monument digital în cinstea celor persecutați de național-socialism”.
”Vă rog aşadar, dragi prieteni, să deveniţi parteneri ai acestei iniţiative”, a transmis Cord Meier-Klodt. Mai multe detalii despre această iniţiativă se găsesc online, pe arolsen-archives.org.
Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR.
Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.
În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.
Premierul Florin Cîțu transmite un mesaj în memoria victimelor Holocaustului, la 76 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau.
„27 ianuarie reprezintă o zi cu o deosebită semnificație simbolică, de comemorare și de omagiere a victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a Guvernului.
Potrivit prim-ministrului, nu este sufiecient doar să cinstim în memoria victimelor Holocaustului: „În perioada pe care o traversăm, marcată de o proliferare a teoriilor conspiraționiste, a antisemitismului și a intoleranței, este cu atât mai mult necesar să transmitem un apel la acțiune. România susține cu tărie combaterea tuturor formelor de discriminare și a tuturor modalităților de propagare a acestora, a discursului instigator la ură și a antisemitismului.”
Exercitarea Președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, adoptarea, în 2018, a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, pregătirea unei Strategii naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură „reprezintă doar o parte a preocupărilor semnificative ale țării noastre pentru ocrotirea valorilor unei societăți democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecăruia dintre noi”, a mai adăugat acesta.
„Să nu uităm niciodată să ne exprimăm cu tărie și cu fermitate împotriva intoleranței și a discriminării, ori de câte ori și oriunde ar apărea acestea”, a conchis premierul în mesajul său.
Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro