Connect with us

CHINA

2014: Începutul unei noi (dez)ordini internaționale?

Published

on

Robert LUPIȚU

robert-lupituSfârșitul anului 2013 a lăsat scena internațională cu o problemă care își anunța intensificarea: Ucraina și Euromaidanul. Însă ceea ce avea să se întâmple pe parcursul acestui an era dificil de prezis, ținând cont de regulile jocului ordinii internaționale post-Ialta și reiterate după căderea Cortinei de Fier.

Ordinea internațională post-Malta, consfințită o dată cu sfârșitul Războiului Rece și conturată drept momentul de unipolaritate ale Statelor Unite ale Americii a fost puternic clătinată de atacurile de la 11 septembrie 2001, unde securitatea internațională a fost provocată de necunoscut, dar și de evenimentele din ultimul an. Dacă emergența grupărilor teroriste și definirea unor actori non-statali ca factori de risc la adresa securității și ordinii mondiale sunt provocări cu totul noi în dinamica relațiilor internaționale, ceea ce s-a întâmplat în 2014 în Ucraina reflectă comportamente vechi ale actorilor statali, dar îmbrăcate în straiele vremii.

Dar anul 2014 nu înseamnă numai Ucraina, Crimeea, Rusia sau ordinea post-Sevastopol creionată de evoluțiile din zonă. În acest an am asistat la numeroase evenimente care au contribuit cu încă un capitol esențial în domeniul relațiilor internaționale: alegerile europene în contextul unui pronunțat euroscepticism și euro-extremism, continuarea negocierilor comunității internaționale cu Iranul privind non-proliferarea nucleară sau acordul bilateral privind mediul și emisiile de CO2 dintre cei mai mari poluatori mondiali, China și SUA. Nu trebuie să dăm uitării nici apariția Statului Islamic, un grup terorist despre care se consideră că reprezintă un factor de risc mai puternic decât Al-Qaeda, și care contribuie la continuitatea instabilității din Siria și Irak, retragerea NATO din Afganistan sau confruntările dintre israelieni și palestinieni.

Recent am asistat și la alte evenimente notabile. Două în plan economic, unde China a depășit la nivelul PIB Statele Unite, iar devalorizarea rublei ne aduce aminte de default-ul financiar din 1998. Cel de-al treilea reprezintă un imens pas istoric după mai bine de jumătate de secol: reluarea relațiilor diplomatice dintre Washington și Havana.

Totuși, este anul 2014 incipientul unei noi ordini globale? Ce definește, de fapt o ordine internațională și cum o interpretăm? În esență, aceasta este dată de puterea și influența pe care un anumit actori sau mai mulți o exercită asupra sistemului de relații internaționale. Astfel, pentru a putea face referire la o nouă ordine internațională trebuie să asistăm la o schimbare a raporturilor de putere și la intensificarea influenței globale a unui actor în detrimentul altuia.

Cu alte cuvinte, dacă pole-position-ul în domeniile cheie: politic, economic și militar suferă modificări considerabile atunci putem aprecia că avem de-a face cu răsturnarea ordinii internaționale și redefinirea balanței de putere. Or, deși pe arena internațională s-au înregistrat varii evenimente de-a lungul lui 2014, consider că acestea nu au produs schimbarea ordinii internaționale.

Desigur, pentru domeniul de studiu al relațiilor internaționale, pentru numeroși analiști și specialiști sau pur și simplu pentru pasionați, ideea unei noi ordini internaționale, una post-Sevastopol (pentru a marca anexarea Crimeei), este extrem de seducătoare. Nu numai că geopolitica sferelor de influență ar suferi schimbări, dar și leadership-ul global al Americii s-ar disipa.

Dacă privim succint capacitățile marilor puteri mondiale observăm că, Statele Unite, încă, sunt singura putere care își poate asuma poziția de lider în domeniile cheie: politic, economic și militar. La nivelul primului domeniu, statutul de model al democrației ca sistem politic poate fi contestat, dar nicidecum înlocuit cu o altă formă politică care să dețină o mai mare forță de atracție.

La nivel economic avem recentul raport FMI care arată că PIB-ul Chinei, cifrat la 17600 miliarde de dolari l-a depășit pe cel al SUA, aflat la 17400 miliarde dolari. Diferența nu este una colosală, ținând cont de capacitatea economică a celor mai mari două puteri economice mondiale, iar aceasta poate fi oricând surmontată. Și cu atât mai mult nu are sens să speculăm asupra supremației mondiale chineze, atât timp cât nu înregistrează progrese care să amenințe întâietatea SUA în toate domeniile fundamentale.

Nu în ultimul rând, dimensiunea militară nu ne permite prea multă dezbatere. SUA au fost și vor rămâne pentru suficient timp de acum încolo cea mai pregătită forță militară și tehnologică din lume. Țin să precizez un lucru: nu sunt americano-fil, dar țin să simpatizez și să arăt bună-credință față de un actor care a modificat în mod definitoriu modul de interacțiune și de desfășurare al relațiilor internaționale. Să nu uităm că încă avem 70 ani în care nu am asistat la un război clasic pentru supremație și redefinire a influențelor între marile puteri.

Cât despre trezirea la viață a Rusiei și această spectaculoasă (dez)ordine post-Sevastopol: sunt impulsuri și semnale ale unei puteri regionale care încearcă prin metode vechi și noi destabilizarea unei cooperări la care înaintașii săi au contribuit într-o formă sau alta. Moscova nu are forța de a redeveni o putere globală, decalajul creat în anii ’90 fiind unul considerabil. Efectele sancțiunilor vorbesc de la sine.

Tot în acest an, în contextul ordinii mondiale s-a vorbit și despre uni, bi și multipolaritate. Vorba unui specialist militar cu care am avut ocazia să vorbesc: “Avem multipolarități regionale, care aspiră global desigur: UE și Rusia, avem o mare putere economică: China și avem cea mai mare putere planetară: Statele Unite ale Americii”. Cu siguranță, rămâne de dezbătut.

Dar cu ce provocări vine 2015? În curând…

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Published

on

© Kremlin

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Continue Reading

CHINA

Olaf Scholz se declară ”surprins de cât de dependente” au devenit companiile germane de piața chineză: Este nevoie de diversificare

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, și-a exprimat surprinderea față de numărul companiilor germane care au ignorat riscul de a fi prea dependente de piața chineză, completând că este nevoie de diversificare, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Importanţa pieţei chineze nu are nevoie de explicaţii”, dar obiectivul este să nu existe dependenţă de nicio piaţă, a declarat oficialul german într-un interviu acordat revistei Focus.

”Prin urmare, sunt surprins de cât de dependente s-au făcut unele companii de pieţele individuale şi au ignorat complet riscurile”, susţine Scholz.

La mijlocul lunii noiembrie, ministrul economiei, Robert Habeck, semnala că Berlinul dorește să își diversifice afacerile în Asia și să devină mai puțin dependent de China.

”Suntem interesați, desigur, de comerțul cu China, dar nu de un comerț prostesc cu China”, a subliniat oficialul german, completând că invazia rusă din Ucraina a evidențiat pericolul dependenței de o sigură țară.

”Bunurile care provin din sectoare critice precum telecomunicațiile, sectorul energetic, cipurile și semiconductorii trebuie să fie protejate. Acest lucru nu înseamnă că nu există posibilitatea de a face afaceri. Dar trebuie să avem grijă de propria suveranitate în acest domeniu, iar acesta este modul în care acționăm acum”, a mai spus Habeck, adăugând că ar putea exista sectoare în care investițiile Beijingului ar fi ”problematice”.

Declarațiile sale veneu după ce a împiedicat investitorii chinezi să cumpere o fabrică germană de cipuri, precizând că țara sa trebuie să își protejeze industriile cheie de amenințări la adresa securității.

Luna trecută, Berlinul a dat undă verde companiei chineze de stat Cosco pentru achiziționarea unei părți din terminalul portului Hamburg, important din punct de vedere strategic.

Investiția reprezintă o variantă diluată a ceea ce dorea Cosco inițial, dar a aprins spirite în cadrul coaliției de guvernare de la Berlin, Habeck fiind printre cei care s-au împotrivit acestei investiții.

Să nu uităm că Scholz a efectuat la începutul acestei luni primul lider european și din G7 care a fost primit de președintele chinez, Xi Jinping, la Beijing, la scurtă vreme după ce acesta și-a consolidat puterea, fiind reales în fruntea Partidului Comunist.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, urmează să efectueze, de asemenea o vizită în aceeași capitală chineză, fiind așteptate discuții cu Xi Jinping pe marginea ”provocărilor globale” ale unui ”mediu geopolitic și economic tensionat”.

În viziunea Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, este necesară o colaborare cu China, în pofida viziunilor diferite asupra democrației și multilateralismului, dar și mai multă reciprocitate în relațiile economice.

Continue Reading

CHINA

Pe fondul unui ”mediu geopolitic și economic tensionat”, Charles Michel merge pe 1 decembrie în China pentru a discuta cu Xi Jinping despre ”provocările globale”

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, va efectua la 1 decembrie o vizită la Beijing pentru a se întâlni cu președintele Xi Jinping.

Potrivit unui comunicat al instituției, această întâlnire are loc în urma discuției strategice privind relațiile dintre Uniunea Europeană și China, desfășurată cu prilejul întâlnirii șefilor de stat sau de guvern din luna octombrie.

”Pe fondul unui mediu geopolitic și economic tensionat, vizita reprezintă o ocazie oportună pentru UE și China de a se implica. Liderii UE și chinezi vor discuta despre provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”, este precizat în comunicat. 

Vizita oficialului european apare în contextul unei intense dezbateri în capitalele europene cu privire la gestionarea relației cu China, pe fondul unor îngrijorări referitoare la respectarea drepturilor omului sau la faptul că războiul rus din Ucraina ar putea reprezenta un model pentru Beijing în ceea ce privește Taiwanul.

De altfel, China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul declanșat de Putin în Ucraina, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz,  devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

În viziunea Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, este necesară o colaborare cu China, în pofida viziunilor diferite asupra democrației și multilateralismului, dar și mai multă reciprocitate în relațiile economice.

 

Continue Reading

Facebook

CHINA10 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac26 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.57 mins ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO1 hour ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending