Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a participat ieri la audierea Comitetului special pentru intervenția străină în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (INGE), iar cu acest prilej a reamintit pericolul produs de rețelele sociale cu privire la dezinformare și incitare la ură.

„Social Media ne-a schimbat intens lumea în ultimii 20 de ani: începând ca un produs de nișă cu puțini utilizatori, platformele de social media s-au extins rapid și sunt utilizate de miliarde de utilizatori în zilele noastre. Astăzi aproape toată lumea care are acces la internet folosește social media într-o formă sau alta”, a transmis deputatul european.

Cu toate acestea, Cristian Bușoi susține că există și o parte întunecată: „De rețelele sociale, viteza tot mai mare a internetului și transmiterea instantanee a mesajelor profită astăzi și grupurile care incită la ură și violență, care promovează știri false, care încearcă să intervină și să schimbe cursul alegerilor din întreaga lume. Chiar acum ne confruntăm când ar trebui să fim mai uniți decât oricând în jurul cercetării și al științei pentru a opri pandemia, ne confruntăm peste tot în lume cu campanii agresive de fake news și fake science, care profită de temerile oamenilor și răspândesc neîncrederea și teama. Răspândirea dezinformării despre vaccinuri este o problemă masivă de sănătate publică, care a prins rădăcini în urmă cu câțiva ani.”

„În Comisia ITRE pe care o conduc în Parlamentul European ne-am asumat misiunea de a găsi răspuns la doua întrebări esențiale. Cât din responsabilitate aparține furnizorilor de servicii digitale? și La ce nivel trebuie să stabilim decizii politice? În ITRE lucrăm deja intens la Legea serviciilor digitale și vom coopera intens cu Comisia pentru Piață Internă, IMCO, care va conduce acest dosar”, se mai arată în mesajul europarlamentarului.

În finalul intervenției sale, Cristian Bușoi, a conchis că este necesară o lege echilibrată, „care să nu pună în pericol dreptul la liberă exprimare, dar care în același timp să sancționeze dezinformările și manipularea.”

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a făcut apel la solidaritatea care ”ne dă curaj, ne inspiră și ne întărește” pentru a scrie ”mai departe un capitol curajos despre o Europă liberă, democratică, sănătoasă, care respectă democrația și drepturile omului”.

”Libertate, solidaritate și democrație, deschidere pentru inovare și oportunitate. Aceasta este Europa. Iar România independentă, astăzi parte din Europa unită, ne oferă garanția stabilității și a prosperității. (…) Europa unește oameni pentru oameni. Rămânem uniți și lucrăm împreună. Pentru democrație, pentru pace, pentru prosperitate, pentru sănătate și un viitor mai bun. Ducem mai departe crezul lui Robert Schuman, care ne-a propus acum mai bine de 70 de ani un gest de solidaritate. Solidaritatea ne dă curaj, ne inspiră și ne întărește”, a precizat Bușoi într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Europei.

Europarlamentarul român a amintit și de eforturile ”tehnologice, financiare și de cunoaștere fără precedet” pentru a găsi un vaccin ”pentru a învinge virusul care a dat peste cap întraga planetă”.

”În lupta cu pandemia am demonstrat că suntem toți pentru unul și unul pentru toți. Printr-un efort tehnologic, financiar și de cunoaștere fără precedent, am luptat împreună să găsim un vaccin pentru a învinge virusul care a dat peste cap întreaga planetă și, am reușit. Suntem deja pe drumul care ne face învingători în lupta cu boala. Dacă am fi lucrat separat, rezultatele nu ar fi fost aceleași”, a transmis Cristian Bușoi.

La 71 de ani de la momentul în care ministrul francez de externe de la acea vreme, Robert Schuman, rostea declarația care îi poartă numele, ce a devenit stâlpul de susținere al construcției europene de astăzi, liderii europeni marchează acest moment prin scrierea unei noi file de istorie, lansând tot în Franța, la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei, prin care invită cetățenii să își lase amprenta asupra viitorului Europei și politicilor sale. 

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat joi că ”10 mii de cercetători excepționali din Europa și din lume au primit granturi de la Comisia Europeană pentru a-și pune în practică ideile inovatoare, care transformă lumea, prin Consiliul European de Cercetare (ERC)”.

Acesta a participat la un eveniment la care a luat parte și  președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, comisarul European pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, președintele ERC, Jean-Pierre Bourguignon, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, Manuel Heitor și alți lideri europeni care prin inițiativele și acțiunile lor sprijină cercetarea și inovarea la nivel european.

”Viitorului Europei, fie că vorbim de cel economic, social sau de sănătate depinde de inovare. Mă bucur că în UE am reușit să alocam Programului de Cercetare și Inovare, Horizon Europe, și datorită eforturilor Comisiei ITRE pe care o conduc, cel mai mare buget din lume, un record pentru Uniunea Europeană, 100 de miliarde euro”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Avem astfel dovada că ne pasă de viitorul Uniunii Europene, pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. Și generația care urmează și generația noastră au nevoie de un impuls puternic pentru a câștiga lupta cu provocările vremurilor pe care le traversăm”, a completat eurodeputatul român.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

• Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
• Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
• Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.