Connect with us

ONU

74 de ani de la înființarea ONU. MAE: ”România a adăugat patrimoniului de valori al ONU opțiunea sa fermă pentru valorile democrației”

Published

on

© Permanent Mission of Romania to the United Nations

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei intrării în vigoare a Cartei Națiunilor Unite, 24 octombrie 1945, moment de la care Organizația Națiunilor Unite (ONU) a acționat pentru asigurarea păcii și a securității internaționale, a dezvoltării durabile și a drepturilor omului, cei trei piloni de bază ai activității organizației mondiale, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În cei 64 de ani care au trecut de la admiterea României în cadrul ONU, România a adăugat patrimoniului de valori al ONU dorința de cooperare pe plan internațional, opțiunea sa fermă pentru valorile democrației și respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, se arată în comunicatul citat.

România susține importanța acțiunilor concrete pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin adoptarea de către statele membre ONU a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Transformarea către o societate durabilă și rezilientă necesită adaptarea continuă a politicilor statelor membre ONU, resurse financiare și acomodarea nevoilor comunităților, începând cu cei mai vulnerabili, femei, copii, bătrâni, tineri și persoane cu dizabilități.

România își concentrează eforturile pentru îmbunătățirea accesului la educație, formare profesională și sănătate, fiind în continuare dedicată parteneriatelor cu sectorul privat și comunitățile locale, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă.

România rămâne un susținător activ și un apărător al realizărilor diplomației multilaterale și va continua să se implice, prin parteneriate multilaterale inclusiv în identificarea răspunsurilor la provocările globale care vizează domenii din sfera tehnologiei, digitalizării și a inteligenței artificiale. Tehnologia digitală a informațiilor și comunicațiilor este esențială pentru a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Ursula von der Leyen, nemulțumită de rezultatele COP27: ”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră”

Published

on

© captură video/ EBS - European Commission

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele Conferinței anuale a ONU privind combaterii schimbărilor climatice, apreciind că ”marchează un mic pas către justiția climatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.

”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră. Mă bucur că COP27 a deschis un nou capitol privind finanțarea pierderilor și pagubelor și a pus bazele unei noi metode de solidaritate între cei care au nevoie și cei care sunt în măsură să ajute. Reconstruim încrederea. Acest lucru este esențial pentru a merge mai departe, deoarece nu poate exista nicio acțiune durabilă împotriva schimbărilor climatice fără justiție climatică. Uniunea Europeană este deja principalul contribuabil la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională pentru climă și sunt mulțumită că ne-am confirmat angajamentul de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili printr-o primă contribuție”, a reacționat von der Leyen la finalul reuniunii COP27, desfășurată la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Aceasta a deplâns faptul că angajamentul de a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius ”nu s-a materializat în angajamentul principalilor emițători mondiali de a elimina treptat combustibilii fosili și nici în noi angajamente privind atenuarea schimbărilor climatice”.

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Continue Reading

ONU

După negocieri lungi și dificile, COP27 s-a încheiat în Egipt cu un acord pentru sprijinirea țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții pentru reducerea emisiilor

Published

on

© COP27/ Twitter

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.

După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.

”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.

”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Continue Reading

ONU

Acordul privind exportul de cereale ucrainene, prelungit până în luna martie a anului viitor, anunță ONU și Zelenski

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană

Acordul privind exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost prelungit cu aproximativ patru luni (120 de zile), a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

La rândul său, într-o declarație, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, salutat acceptul ”tuturor părților” de a reînnoi înțelegerea, informează Politico Europe.

O persoană familiarizată cu negocierile a declarat că acordul va fi reînnoit exact în aceleași condiții care au fost convenite în iulie. Miercuri, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat încrederea că acordul va continua.

Ucraina a făcut presiuni pentru a extinde domeniul și durata de aplicare a înțelegerii, în timp ce Rusia a făcut presiuni pentru mai multă flexibilitate pentru propriile sale exporturi de alimente și îngrășăminte.

În declarația sa, Guterres a spus că ”Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente și îngrășăminte din Federația Rusă”.

Acordul de deblocare a porturilor ucrainene, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă în această țară, a fost negociat de ONU și Turcia în cursul verii. Inițiativa – formată, din punct de vedere tehnic, din două acorduri, fiecare sprijinind exporturile de alimente ale Ucrainei și Rusiei – urma să expire sâmbătă, iar Rusia a amenințat în repetate rânduri că ieși din această înțelegere, suspendând chiar participarea sa pentru câteva zile la începutul acestei luni.

Prelungirea cu patru luni a acordului este o veste bună pentru cele mai sărace țări din lume, multe dintre acestea depinzând de fluxurile neîngrădite de cereale din Ucraina, dar aceasta fixează un nou termen politic în martie, anul viitor, pentru a-l extinde din nou.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE12 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA16 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending