Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Decizia Franței de a invita Rusia să participe la cea de-a 80-a aniversare a debarcărilor din Normandia, cunoscute drept Ziua Z/ D-Day, a alimentat tensiunile cu națiunile aliate, în special SUA și Marea Britanie, în timp ce liderii se pregătesc să se adune pe plajele din Normandia pe 6 iunie.

Luna trecută, Parisul a luat prin surprindere țările occidentale atunci când organizatorii Zilei Z au anunțat că adresează o invitație Moscovei, chiar în momentul în care Rusia lansează o nouă ofensivă asupra Ucrainei, relatează Politico Europe.

Oficiali din Marea Britanie, Statele Unite și alți doi aliați din cel de-al Doilea Război Mondial și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această mișcare, ridicând întrebări care variază de la natura simbolică a ocaziei, probleme de protocol și întrebări despre angajamentul diplomatic cu reprezentanții ruși.

Casa Albă nu este încântată de această mișcare, au declarat doi oficiali ai administrației pentru Politico, dar a indicat faptul că SUA se vor supune deciziei guvernului Franței, care organizează comemorarea în Normandia. “Poate că acest lucru le va reaminti rușilor că ei chiar au luptat odată cu naziști reali, nu cu cei imaginari din Ucraina”, au transmis oficialii. 

De altfel, Normandia este și numele formatului din care făceau parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru a aplana tensiunile dintre ultimele două, create de revanșismul rusesc.

Un oficial guvernamental britanic a declarat că acțiunile Franței – nu doar invitația la Ziua Z, ci și găzduirea președintelui chinez Xi Jinping în această lună și trimiterea unui reprezentant la învestirea președintelui rus Vladimir Putin – au fost “îngrijorătoare”.

Un diplomat dintr-o altă națiune europeană a declarat că Parisul “a luat pe toată lumea prin surprindere” cu invitația adresată Rusiei. Același diplomat și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa de comunicare de la anunț, având în vedere nivelul ridicat de reprezentare din partea mai multor țări. Sunt așteptați să participe președintele american Joe Biden, regele Charles al Marii Britanii și cancelarul german Olaf Scholz.

Organizatorul comemorării Zilei Z, Mission Libération, care este condus de fostul ambasador al Franței la Washington Philippe Etienne, a declarat luna trecută că reprezentanții ruși vor fi invitați, deși Putin este persona non grata la ceremonie.

“Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”, a declarat Mission Libération într-o declarație.

Mission Libération nu a confirmat ce oficiali ruși au fost incluși ca invitați și nici dacă Rusia a acceptat invitația. Palatul Élysée a refuzat să comenteze această situație

Prezența Rusiei la ceremonia de Ziua Z nu ar fi o premieră. Putin a participat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Z și la cea de-a 70-a aniversare, care a avut loc la câteva luni după ce Rusia a anexat teritoriul ucrainean Crimeea în 2014.

Operațiunea Neptun, cunoscută și ca Debarcările din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de Aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste.

Preşedinta Maia Sandu a confirmat vineri la Berlin relatările din mass-media conform cărora Republica Moldova negociază un acord de securitate cu UE, relatează EFE, conform Agerpres.

“Acest acord de securitate va fi un fel de umbrelă pentru activităţi deja existente şi sperăm că, de asemenea, pentru altele noi”, a afirmat ea la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.

Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, a relatat Financial Times, care a precizat că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova beneficiază deja de o misiune civilă europeană creată anul trecut şi la care participă mai multe state membre ale UE, precum şi de diferite forme de cooperare în domeniul securităţii cu UE cum ar fi de pildă securitatea cibernetică.

Întrebat despre posibilitatea semnării unui acord de securitate bilateral cu Republica Moldova, cum a făcut Franţa, Scholz a răspuns că cooperarea în chestiuni de securitate şi armament s-a intensificat în ultima perioadă şi va continua să avanseze pe această cale.

În scurta declaraţie de presă, cancelarul german a reafirmat sprijinul Berlinului faţă de Chişinău în procesul integrării europene, precum şi solidaritatea Germaniei în faţa consecinţelor invaziei ruse în Ucraina şi a ceea ce a descris drept încercările de destabilizare din partea Moscovei.

“Avem cunoştinţă de actori ruşi care încearcă să destabilizeze (Republica) Moldova, dar (Republica) Moldova şi-a demonstrat mereu în mod admirabil capacitatea de rezistenţă”, a mai spus Scholz, care a lăudat în plus “programul ambiţios” al guvernului Maiei Sandu de a moderniza ţara şi de a “o adapta provocărilor viitorului”.

Aflată la Berlin, președinta Republicii Moldova s-a întâlnit cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz, președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene.