U.E.
Alegeri prezidențiale în Franța. Mass-media franceză, asaltată de știri false promovate de presa rusă de stat
Published
7 years agoon
By
Violeta DanUn nou studiu relevă faptul că unul din patru link-uri despre alegerile prezidențiale ce sunt distribuite de francezi pe site-urile de socializare sunt știri false asociate unor site-uri cu influențe rusești și care favorizează candidații anti-UE, relatează EU Observer.
Studiul, efectuat de către firma Bakamo, a fost publicat pe 19 aprilie după ce a studiat conținutul a 800 de site-uri și a contorizat aproape 8 milioane de link-uri distribuite între 1 noiembrie 2016 și 4 aprilie 2017.
Astfel, 19% din conținutul de pe acesle site-uri „nu respectă standardele jurnalistice” și „exprimă opinii radicale pentru a crea o narațiune distructivă”, în ceea ce aceștia numesc o „repunere în context”.
Același studiu arată că 5% din conținutul știrilor monitorizate era „de natură mitică, aproape teologică”, fiind puse în discuție „teorii conspiraționiste” în cadrul secțiunilor „alternative”.
Potrivit studiului, aceste surse erau mai degrabă înclinate să îi promoveze pe candidații cu o viziune anti-europeană, atât de extremă dreapta, dar și de extrema stânga: Marine Le Pen, Jean-Luc Melenchon, Francois Asselineau, și Philippe Poutou. Mai mult, aceste site-uri îl favorizau și pe Francois Fillon, candidat care s-a arătat prietenos față de Rusia.
Bakamo a mai arătat că una din cinci surse din cadrul secțiunii de repunere în context erau expuse la influența mass-mediei rusești controlate de către stat, cunoscută pentru dezinformări și distribuirea de informații false despre UE.
Principalele teme abordate de către aceste site-uri de știri false făceau referire la identitatea franceză și atacau islamul.
Franța se pregătește de alegeri prezidențiale, pe 23 aprilie urmând a avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, iar pe 7 mai cel de-al doilea tur.
La alegerile prezidențiale din primăvara acestui an din Franța vor lua parte François Fillon, candidatul dreptei, Marine Le Pen, candidatul extremist al Frontului Național, radicalul socialist Jean-Luc Melenchon, fostul ministru al Economiei, Emmanuel Macron și Benoit Hamon, candidatul stângii franceze.
Emmanuel Macron este considerat de liderii pro-europeni de la nivelul Uniunii Europene, dar și de pro-europenii francezi drept principala speranță pentru menținerea Franței ca o forță a integrării europene și nu în pragul ieșirii sale din zona euro și din UE, așa cum dorește principala contrancandidată a lui Macron, eurodeputatul extremist Marine Le Pen. Mai mult, în calitatea sa de candidat la președinția Franței, Macron a avut întrevederi cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel și cu premierul britanic, Theresa May, în timp ce Marine Le Pen a avut o întâlnire la Moscova cu Vladimir Putin.
–
You may like
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
Război în Ucraina: Intră în vigoare noi norme ale UE care incriminează încălcarea sancțiunilor europene
Noi persoane și companii implicate în facilitarea transferului de arme nord-coreene către Rusia, incluse de SUA pe lista sancțiunilor
De la Beijing, Xi Jinping și Vladimir Putin evocă “parteneriatul strategic” și faptul că Rusia și China vor “apăra dreptatea în lume”
Biden semnează un proiect de lege care interzice importurile de uraniu rusesc în SUA
Macron le explică francezilor condițiile în care Franța “va merge la război”: Sper că nu va trebui, dar Rusia trebuie descurajată
ALEGERI EUROPENE 2024
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
Published
17 hours agoon
May 17, 2024Scurtul documentar, care subliniază importanța votului și a protejării democrației, a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori de la lansarea sa pe 29 aprilie, informează Parlamentul European într-un comunicat.
Filmul este un element principal al acțiunilor de informare ale Parlamentului privind alegerile și prezintă mărturii ale unor cetățeni în vârstă din diferite țări ale UE care transmit generațiilor viitoare poveștile lor despre democrație și subliniază faptul că democrația și votul nu pot fi considerate un dat.
Pe lângă cele 190 de milioane de vizualizări (înregistrate până pe 12 mai) pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil, filmul (în diferite formate pentru televiziune și platforme de comunicare socială) a fost difuzat până în prezent de peste 63 de canale TV din 21 de țări și va continua să fie difuzat de mai multe canale în săptămânile următoare.
Cu sloganul „Folosește-ți votul. Sau alții vor decide pentru tine”, această a doua fază a campaniei instituționale pentru alegeri subliniază importanța democrației.
Mai precis, videoclipul central al campaniei explorează istoria prețioasă a multor țări europene și importanța protejării valorilor și principiilor democrației.
Între 6 şi 9 iunie 2024, peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate să voteze la alegerile europene.
Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.
În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.
De asemenea, 64% dintre tinerii europeni intenționează să voteze în cadrul alegerilor europarlamentare care vor avea loc în perioada 6-9 iunie, relevă și cel mai recent Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat de Comisia Europeană, care arată că tinerii din România (78%) sunt cei mai dornici să-și exercite dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin european.
Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European (1979), s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,66%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,20 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni.
Tot pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană (50,66%) și peste 50%.
De asemenea, în România, prezența la vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.
România a fost al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană.
REPUBLICA MOLDOVA
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
Published
17 hours agoon
May 17, 2024Preşedinta Maia Sandu a confirmat vineri la Berlin relatările din mass-media conform cărora Republica Moldova negociază un acord de securitate cu UE, relatează EFE, conform Agerpres.
“Acest acord de securitate va fi un fel de umbrelă pentru activităţi deja existente şi sperăm că, de asemenea, pentru altele noi”, a afirmat ea la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.
Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, a relatat Financial Times, care a precizat că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.
Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova beneficiază deja de o misiune civilă europeană creată anul trecut şi la care participă mai multe state membre ale UE, precum şi de diferite forme de cooperare în domeniul securităţii cu UE cum ar fi de pildă securitatea cibernetică.
Întrebat despre posibilitatea semnării unui acord de securitate bilateral cu Republica Moldova, cum a făcut Franţa, Scholz a răspuns că cooperarea în chestiuni de securitate şi armament s-a intensificat în ultima perioadă şi va continua să avanseze pe această cale.
În scurta declaraţie de presă, cancelarul german a reafirmat sprijinul Berlinului faţă de Chişinău în procesul integrării europene, precum şi solidaritatea Germaniei în faţa consecinţelor invaziei ruse în Ucraina şi a ceea ce a descris drept încercările de destabilizare din partea Moscovei.
“Avem cunoştinţă de actori ruşi care încearcă să destabilizeze (Republica) Moldova, dar (Republica) Moldova şi-a demonstrat mereu în mod admirabil capacitatea de rezistenţă”, a mai spus Scholz, care a lăudat în plus “programul ambiţios” al guvernului Maiei Sandu de a moderniza ţara şi de a “o adapta provocărilor viitorului”.
Aflată la Berlin, președinta Republicii Moldova s-a întâlnit cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz, președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene.
U.E.
Război în Ucraina: Intră în vigoare noi norme ale UE care incriminează încălcarea sancțiunilor europene
Published
20 hours agoon
May 17, 2024Începând cu 19 mai, în contextul războiului Rusiei în Ucraina, intră în vigoare noi norme de armonizare a infracțiunilor și a sancțiunilor penale pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE, anunță Comisia Europeană. Noile norme vor garanta că astfel de încălcări pot fi investigate și urmărite penal în toate statele membre.
Acestea includ o listă de infracțiuni penale legate de încălcarea și eludarea sancțiunilor UE, cum ar fi, de exemplu: omisiunea de a îngheța activele, încălcarea interdicțiilor de călătorie și a embargourilor asupra armelor, furnizarea de servicii economice și financiare interzise sau restricționate, transferul de fonduri care ar trebui să fie înghețate către o terță parte sau furnizarea de informații false pentru a ascunde fonduri care ar trebui înghețate.
Noile norme stabilesc, de asemenea, standarde de bază comune pentru sancțiunile aplicate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice din toate statele membre, eliminând astfel lacunele juridice existente și sporind efectul disuasiv al încălcării sancțiunilor UE în primul rând. De asemenea, acestea vor include norme consolidate privind înghețarea și confiscarea produselor și activelor care fac obiectul sancțiunilor UE. În plus, noile norme vor consolida cooperarea și comunicarea între autoritățile competente dintr-un stat membru și între statele membre din Uniune.
,,În contextul în care Putin își continuă agresiunea ilegală împotriva Ucrainei, este extrem de important ca sancțiunile UE să fie puse în aplicare pe deplin, iar încălcarea acestor măsuri să fie pedepsită. În plus, noile norme vor facilita, de asemenea, confiscarea de către statele membre a unora dintre activele înghețate ale persoanelor și companiilor care sprijină războiul. Statele membre ar trebui acum să transpună rapid noile norme și să le pună în practică”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.
În mai 2022, Comisia a propus adăugarea încălcării măsurilor restrictive ale UE pe lista infracțiunilor UE. În același timp, Comisia a propus noi norme consolidate privind recuperarea și confiscarea activelor, care vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Prin consolidarea capacităților autorităților de aplicare a legii de a identifica și confisca bunurile ilegale, directiva va limita capacitatea infractorilor de a-și menține și extinde activitățile infracționale pentru a corupe autoritățile și a se infiltra în economie. Cele două inițiative sunt legate de activitățile grupului operativ “Înghețare și confiscare”, înființat de Comisie în martie 2022, și vor contribui la aplicarea sancțiunilor UE.
Statele membre au la dispoziție până la 20 mai 2025 pentru a transpune directiva în legislația națională.
Concrete & Design Solutions
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional care urmărește respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației în utilizarea inteligenței artificiale
Război în Ucraina: Intră în vigoare noi norme ale UE care incriminează încălcarea sancțiunilor europene
UE demarează o nouă investigație în relație cu China, de data aceasta cu privire la importurile de produsele de oțel ce provin din a doua economie a lumii
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA5 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Bogdan Ivan reliefează importanța sectorului IT pentru economia românească: Înseamnă peste 8% din PIB, fiind una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată din ţara noastră
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic