U.E.
Manifestația pro-UE din Piața Victoriei, replicată de marșul a zeci de mii de oameni din Germania care au demonstrat unitatea europeană împotriva naționalismului și extremei drepte în contextul alegerilor pentru PE
Published
5 years agoon
Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, zeci de mii de persoane au ieșit duminică în stradă în Germania pentru a-și exprima sprijinul pentru Europa și pentru a trimite un mesaj împotriva naționalismului și a extremei-dreapta, relatează Deutsche Welle.
Marșurile au fost planificate în șapte orașe importante din Germania, printre care Berlin, Frankfurt, Hamburg, Köln, Leipzig, München și Stuttgart.
Potrivit organizatorilor, 45 000 de persoane au participat la marșul de la Köln au participat 45 000 de persoane – depășind cu mult cele 25.000 de persoane care așteptate, spune sursa citată.
Președintele social-democraților din Germania, Andrea Nahles, și principalul candidat al partidului la alegerile pentru Parlamentul European, ministrul german de justiție, Katharina Barley, au participat la mitingul de la Köln.
,,O Europă pentru toată lumea nu este o Europă a statelor națiune în care ne luptăm unul cu celălalt”, a scris Nahles pe Twitter. ,,O Europă pentru toată lumea este, mai presus de toate, o Europă socială care se reunește – mai ales împotriva dreptei. Pentru asta protestîm astăzi și este ceea ce susținem în aceste alegeri”, a adăugat ea.
#1EuropaFürAlle ist kein Europa der Nationalstaaten, in dem jeder gegen jeden kämpft. Das hatten wir schon, das Ergebnis ist bekannt. Ein Europa für alle ist ein soziales Europa, das zusammenhält. Gerade gegen Rechts. Dafür demonstrieren wir heute, dafür stehen wir bei der Wahl. pic.twitter.com/w57vOERZn6
— Andrea Nahles (@AndreaNahlesSPD) May 19, 2019
Cu toate că oamenii ieșiți la marșuri sprijină Europa, mulți spun că UE trebuie să treacă prin niște schimbări majore pentru a avea în continuare succes în viitor.
Combaterea extremei-dreapte, primul pas spre schimbare
Marșurile germane au avut loc sub steagul ,,O Europă pentru Toți: Vocea ta împotriva naționalismului”, cu peste 100 de organizații ale societății civile și partide politice venind în sprijinul cetățenilor ieșiți în stradă.
Over 100 civil society organizations and political parties are supporting the #1EuropaFürAlle protest in Cologne – including Germany’s Greens, the Social Democrats and the Left party.
Also lots of groups supporting refugee rescue missions in the Mediterranean. pic.twitter.com/KpVtMtwOmJ
— Rebecca Staudenmaier (@restaudenmaier) May 19, 2019
Deși demonstranții au ieșit în stradă în sprijinul UE, organizatorii au cerut, de asemenea, schimbări ale construcției europene.
,,UE trebuie să se schimbe pentru a avea un viitor”, au scris organizatorii pe site-ul de internet dedicat marșurilor. Aceștia au cerut schimbări pentru a promova diversitatea și pentru a garanta justiția socială, precum și pentru a apăra drepturile omului – în special pentru solicitanții de azil și cei care au nevoie de salvare din apele Mării Mediterane.
Marșurile din Germania nu au fost singurele manifestații civice organizate în UE. Alte evenimente pro-UE au avut loc în orașele din Polonia, România, Ungaria, Suedia, Austria, Spania, Italia, Franța, Olanda, Danemarca, Marea Britanie și Bulgaria.
Mulți dintre protestatari sunt îngrijorați de faptul că partidele eurosceptice și de extremă dreaptă ar putea înregistra victorii majore în alegerile din 23-26 mai, în special pe fondul ratei de participare scăzute a alegătorilor la alegerile pentru PE pe întreg teritoriul UE.
În acest context, mii de oameni s-au strâns duminică seară în Piaţa Victoriei, în cadrul manifestației „Toţi pentru Europa” şi i-au îndemnat pe români să meargă la vot. Pe scenă au urcat actori şi muzicieni care i-au rugat pe cei prezenţi să nu stea în case pe 26 mai. În timpul evenimentului, oamenii veniţi în faţa Guvernului au transmis un mesaj către Uniunea Europeană, formând o inimă chiar în centrul Pieţei.
,,Ieşim pentru a le spune celor ce încă nu s-au decis să participe la alegeri că de votul lor depinde nu doar viitorul României, ci şi al Europei. Manifestăm pentru a încuraja tinerii să iasă la vot. Nu dăm culoare politică manifestaţiei, însă îi dăm spirit european”, a declarat Tudor Brădăţan,directorul executiv al Declic, comunitatea civică care a organizat evenimentul.
Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de acţiuni care au avut loc duminică în 49 de oraşe europene din 13 ţări. În România, acţiunea s-a desfăşurat simultan în şapte oraşe, iar românii din diaspora au organizat propriile evenimente la Madrid, Milano, Barcelona, Londra, Paris şi Zurich, relatează Digi24.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
NATO
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
Published
17 hours agoon
May 3, 2024Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.
„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.
„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.
Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).
În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.
„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.
În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.
Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.
Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.
În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.
„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”
COMISIA EUROPEANA
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Published
18 hours agoon
May 3, 2024Cu ocazia Zilei mondiale a Libertății Presei, Comisia își reiterează angajamentul de a sprijini libertatea și pluralismul presei, în UE și în afara acesteia, subliniind că jurnaliștii ar trebui să poată lucra liber și în siguranță, un lucru care se află în centrul valorilor și al democrațiilor UE.
„Astăzi aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media care ne informează, uneori cu riscul vieții lor. Este de datoria democrațiilor să îi protejeze. În UE, am adoptat legi fără precedent, prin Legea privind libertatea presei și o directivă pentru combaterea litigiilor abuzive împotriva jurnaliștilor. Solicităm statelor membre să pună în aplicare aceste norme cât mai curând posibil. Comisia își va continua eforturile pentru a contribui la soluționarea provocărilor cu care se confruntă mass-media, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea economică a sectorului media”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.
„Garantarea faptului că jurnaliștii își pot desfășura activitatea într-un peisaj mediatic sănătos este vitală pentru democrațiile noastre. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind libertatea presei săptămâna viitoare, în această Zi mondială a libertății presei, UE este mai bine echipată ca niciodată cu un set impresionant de instrumente pentru a susține independența și pluralismul mass-media”, a adăugat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.
În ultimii ani, jurnaliștii s-au confruntat cu un număr tot mai mare de atacuri. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a luat măsuri concrete și a făcut din protecția jurnaliștilor unul dintre elementele-cheie ale legislației noastre privind mass-media, unele dintre acestea intrând deja în vigoare săptămâna viitoare.
Luni, 6 mai, vor intra în vigoare noile norme privind procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), care le oferă jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului instrumentele necesare pentru a lupta împotriva procedurilor judiciare abuzive. Marți, 7 mai, va intra în vigoare și Actul european privind libertatea presei, care aduce garanții suplimentare privind independența editorială, pluralismul mediatic, transparența și corectitudinea, precum și o mai bună cooperare a autorităților media prin intermediul unui nou Consiliu european pentru mass-media. Aceste inițiative fac parte dintr-o strategie europeană cuprinzătoare pentru mass-media, care se bazează pe Planul de acțiune european pentru democrație și pe Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual (MAAP). În plus, Comisia a publicat astăzi un studiu care prezintă progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor.
U.E.
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Published
19 hours agoon
May 3, 2024Germania a declarat că are dovezi că hackerii sponsorizați de statul rus s-au aflat în spatele unui atac cibernetic „intolerabil” de anul trecut, în care mai multe site-uri web au fost deconectate, aparent ca răspuns la decizia Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina, relatează The Guardian.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că o anchetă a guvernului federal privind atacul cibernetic din 2023 asupra Partidului Social-Democrat (SPD) – parte a coaliției de guvernare din Germania și partidul cancelarului Olaf Scholz – tocmai s-a încheiat.
„Astăzi putem spune fără ambiguitate [că] putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciul de informații militare al Rusiei”, a declarat ea într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Australia. „Cu alte cuvinte, a fost un atac cibernetic rusesc sponsorizat de stat împotriva Germaniei, iar acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”.
Grupul APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear sau Pawn Storm, a fost acuzat de zeci de atacuri cibernetice în țări din întreaga lume. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a descris unitatea ca fiind „un actor experimentat în materie de amenințări” care „a folosit instrumente precum X-Tunnel, X-Agent și CompuTrace pentru a pătrunde în rețelele țintă”.
Baerbock nu a oferit mai multe detalii despre atacul cibernetic împotriva SPD. Anul trecut, unitatea de răspuns în materie de securitate informatică a UE, CERT-EU, a luat act de un raport al presei germane potrivit căruia un cadru executiv al SPD ar fi fost ținta unui atac cibernetic în ianuarie 2023 „care a dus la o posibilă expunere a datelor”. Aceasta a declarat că ar fi existat „semne concrete” că ar fi fost de origine rusă.
În același timp, Berlinul a declarat că hackeri activiști ruși au scos din funcțiune mai multe site-uri germane ca răspuns la decizia sa de a trimite tancuri în Ucraina, deși cu puține efecte tangibile.
În ianuarie 2023, Germania se apropia de decizia de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 pe linia frontului, după ce Ucraina a apelat la o flotă de 300 de tancuri din Europa.
Grupul de hackeri pro-Rusia Killnet și-a asumat la vremea respectivă creditul pentru atac, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat: „Nu suntem la curent cu ceea ce este [Killnet]. Sincer, ne întrebăm de ce un grup de hackeri este asociat cu Rusia și nu cu o altă țară europeană”.
Comentariile lui Baerbock survin la două luni după ce presa rusă a publicat o înregistrare audio a unei reuniuni a unor înalți oficiali militari germani, după ce unul dintre participanți a intrat în legătură prin intermediul unei „conexiuni neautorizate”, ceea ce a dus la scurgerea de informații.
Atacurile cibernetice sunt considerate oficial de liderii europeni ca făcând parte din războiul „hibrid” al Rusiei împotriva Ucrainei și a UE. Dezinformarea pe rețelele de socializare și site-urile de știri false sau de tip doppelganger, care arată aproape exact ca mass-media legitime, fac parte din arsenalul desfășurat de Kremlin, cu peste 17.000 de unități de dezinformare identificate de UE de la începutul războiului.
Concrete & Design Solutions
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE5 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor