Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa lunea viitoare la o reuniune tripartită la Paris cu preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi chinez, Xi Jinping, a anunţat luni pe platforma X purtătorul de cuvânt al executivului european, Eric Mamer.

Această reuniune va avea loc în prima zi a turneului european pe care preşedintele chinez îl va începe cu Franţa şi-l va continua cu vizite în Serbia şi Ungaria, prima vizită de stat pe care Xi Jinping o efectuează în Europa în ultimii cinci ani.

“Președinta Ursula von der Leyen se va deplasa luni, 6 mai, la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, pentru o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping”, a anunțat Mamer.

Acest anunț apare la câteva zile după ce presa a speculat că președintele francez caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

De altfel, Ursula von der Leyen l-a însoțit în aprilie anul trecut pe Emmanuel Macron în cadrul vizitei de stat a liderului francez în China, ea participând la o întrevedere trilaterală cu Macron și Xi. 

President @vonderleyen will travel to Paris on Monday 6 May at the invitation of President @EmmanuelMacron for a trilateral meeting with Chinese President Xi Jinping.

— Eric Mamer (@MamerEric) April 29, 2024

Vizita de atunci, criticată din cauza participării lui von der Leyen, a fost precedată de un discurs al președintei Comisiei Europene privind relațiile UE-China, în care a precizat că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, punctând totodată că relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin.

Reuniunea de atunci a provocat rumoare pentru că Macron, refuzând “să intre într-o logică bloc contra bloc”, a îndemnat Europa să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului și a adoptat o declarație comună cu Xi Jinping în care nu au menționat Rusia, nu au condamnat explicit războiul Rusiei în Ucraina și au pledat pentru “restabilirea păcii”.

Acum, potrivit preşedinţiei franceze, printre temele de pe agenda discuţiilor cu preşedintele chinez se vor afla războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, cooperarea economică şi schimbările climatice, subliniază Agerpres.

După Franţa, Xi Jinping va sosi la Belgrad exact în ziua când se împlinesc 25 de ani de când aviaţia americană a bombardat ambasada chineză la Belgrad în timpul campaniei NATO de bombardamente asupra Serbiei. Atacul asupra ambasadei Chinei, soldat cu moartea a trei jurnalişti chinezi, a fost atunci descris de NATO drept un accident.

Turneul lui Xi Jinping în Europa se va încheia în Ungaria, ţară care, la fel ca Serbia, s-a alăturat iniţiativei chineze “O centură, un drum” (“Belt and Road”), iniţiativă cunoscută de asemenea ca “Noul drum al mătăsii” şi al cărei obiectiv este deschiderea de noi conexiuni comerciale pentru companiile chineze şi se bazează în special pe realizarea unor mari proiecte de infrastructură.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu care a discutat despre organizarea cât mai rapidă a primei Conferințe interguvernamentale între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în vederea lansării oficiale a negocierilor de aderare.

“Am discutat despre procesul de aderare a Moldovei la UE, despre securitatea regională și viziunea noastră comună pentru o Europă unită, stabilă și prosperă. Uniunea Europeană a fost și este o comunitate a păcii”, a transmis Maia Sandu, după întrevedere, pe pagina sa de Facebook.

Ea a precizat că în cadrul întrevederii a evidențiat “importanța organizării cât mai rapide a primei Conferințe interguvernamentale între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în vederea lansării oficiale a negocierilor de aderare”.

La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că “Republica Moldova se află pe o cale istorică spre familia Uniunii Europene“.

Cu acest prilej, Michel i-a reafirmat lui Sandu sprijinul deplin și a apreciat reformele “impresionante” pe care le întreprinde Moldova.

“Suntem alături de dumneavoastră în lupta împotriva acțiunilor hibride destabilizatoare ale Rusiei și a campaniilor de dezinformare pentru a inversa parcursul european al țării”, a mai spus președintele Consiliului European, la câteva zile după ce UE a prelungit cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

“Viitorul Moldovei este în UE și vă vom fi alături în acest demers”, a conchis Charles Michel.

Moldova is on a historic path towards the EU family. I reaffirmed to President @sandumaiamd our full support and I commend the impressive reforms Moldova is pursuing.

We are also at your side in the fight against Russia’s destabilising hybrid actions and disinformation campaigns… pic.twitter.com/wITfI1YpiD

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024

Amintim că, în concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări.

Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE. “Sunt optimist”, a spus el.

2004 marked the reunification of a divided continent as we welcomed ten new EU member states.

20 years on, war is back in Europe.

The next wave of enlargement is once again a date with history, a geopolitical imperative. https://t.co/NXa1rxFwoD

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024

“Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.