Ministrul britanic al Apărării Grant Shapps apreciază că noua ofensivă a Rusiei în Ucraina ar trebui să funcționeze ca un ”apel de trezire la realitate” pentru națiunile care au fost ”distrase” de alte conflicte, în contextul în care situația pe front se înrăutățește ca urmare a succeselor tactice înregistrate de forțele ruse, informează DPA, citat de Agerpres.

În cadrul unei intervenții la Sky News, oficialul britanic și-a arătat convingerea că Rusia nu va reuși să cucerească orașul Harkov,  centrul administrativ al regiunii omonime, atrăgând atenţia că Marea Britanie a prezis că un ”deficit de atenţie din partea ţărilor civilizate” ar face posibilă apariţia unei astfel de situaţii.

”Sper cu adevărat ca acesta să fie un apel de trezire la realitate pe care am încercat să-l transmitem şi care acum se aude şi anume că acesta nu este un război în care îţi poţi permite să fii pe deplin atent şi apoi să te deconectezi sau să te laşi distras de un alt conflict şi apoi să te aştepţi ca nimic să nu se schimbe pe teren”, a declarat Grant Shapps.

Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat vizite în afara țării pe fondul avansării ofensivei ruse în nord-estul țării, informează Politico Europe.

”Volodimir Zelenski a dat instrucțiuni ca toate evenimentele internaționale programate pentru zilele următoare să fie amânate și să fie stabilite noi date. Suntem recunoscători partenerilor pentru înțelegere”, a declarat secretarul de presă al lui Zelenski, Sergii Nykyforov, într-o declarație pe rețelele de socializare. Spania și Portugalia erau pe lista țărilor pe care președintele ucrainean ar fi urmat să le viziteze.

Kievul a fost nevoit să evacueze mii de persoane din regiunea Harkov în contextul înaintării trupelor invadatoare, în vreme ce Zelenski a atras atenția asupra ”luptelor acerbe” care se duc în satele transformate în ”zone de luptă”.

Victoriile înregistrate de Moscova apar și ca urmare a întârzierii ajutorului oferit Ucainei de partenerii occidentali, fapt evidențiat și d oficialul britanic.

”Trebuie să-i susţinem (pe ucraineni) tot timpul, nu doar periodic”, a subliniat ministrul britanic, adăugând că pachetul de ajutor militar aprobat recent de SUA se îndreaptă în prezent spre linia frontului şi va ajuta Ucraina să reziste în faţa ofensivei ruse, dar a remarcat că, ”evident”, a durat prea mult ca această asistenţă să treacă prin Congresul american.

Joe Biden a promulgat la sfârșitul lunii aprilie ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, cu promisiunea că primele livrări de muniții se vor relua de îndată. 

Pentru a-și arăta sprijinul de neclintit, secretarul de stat american Antony Blinken a călătorit la Kiev, de unde  a anunțat un nou pachet militar de 2 miliarde de dolari pentru țara invadată de Putin.

Ministrul britanic de externe David Cameron i-a îndemnat joi pe partenerii din NATO să înceapă să aloce cât mai curând 2,5% din PIB pentru apărare, în cadrul unui discurs important în care a cerut o abordare mai fermă a politicii externe occidentale, relatează dpa, AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Cameron – fost prim-ministru britanic – a declarat că țările trebuie să ia măsuri mai asertive pentru a-și proteja interesele în fața amenințărilor emergente, inclusiv din partea Rusiei și a Iranului.

„Ne aflăm într-o bătălie a voințelor. Cu toții trebuie să dovedim că adversarii noștri se înșală: Marea Britanie, precum și aliații și partenerii noștri din întreaga lume”, a adăugat el.

Cameron a folosit discursul de la Centrul Național de Securitate Cibernetică din Londra pentru a face apel la țările NATO să crească cheltuielile pentru apărare peste ținta de două procente convenită în urmă cu 10 ani. Astfel, el a făcut apel la țările din alianța occidentală de apărare cu 32 de membri să-i “depășească pe adversari în ceea ce privește concurența, cooperarea și inovarea”.

„Următorul summit NATO trebuie să arate că toți aliații sunt pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini angajamentul făcut în Țara Galilor în 2014 de a cheltui doi la sută pentru apărare. Și apoi trebuie să ne mișcăm rapid pentru a stabili că 2,5 la sută este noul punct de referință pentru toți aliații NATO.”

Luna trecută, liderul britanic Rishi Sunak a anunțat, în timpul unei vizite în Polonia, că Londra va crește treptat cheltuielile pentru apărare până la 2,5 la sută din PIB până în 2030. El a indicat „o axă a statelor autoritare”, între care Rusia, Iran, Coreea de Nord și China, ca fiind în spatele creșterii amenințărilor globale.

Șeful diplomației britanice a susținut că Regatul Unit trebuie să investească în alianțe vechi, inclusiv în G7, format din cele mai bogate națiuni din lume, și în rețeaua de schimb de informații Five Eyes cu Statele Unite, Australia, Canada și Noua Zeelandă.

Dar a adăugat că Marea Britanie trebuie, de asemenea, să creeze noi parteneriate, cum ar fi alianța AUKUS cu SUA și Australia, după Brexit.

„Trebuie să adoptăm o atitudine mai dură pentru o lume mai dură. Dacă invazia ilegală a lui Putin ne învață ceva, trebuie să fie faptul că a face prea puțin, prea târziu, nu face decât să stimuleze un agresor”, a afirmat Cameron. „Trebuie să fim mai duri și mai asertivi”, a adăugat el, cerând Marii Britanii și Occidentului să aibă „curajul de a acționa”.

Regatul Unit a anunțat miercuri expulzarea ataşatului militar al ambasadei Rusiei, retragerea statutului diplomatic al unor proprietăţi şi limitarea duratei de valabilitate a vizelor acordate diplomaţilor ruşi, transmit agenţiile Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

”Îl vom expulza pe ataşatul militar rus, care este un ofiţer nedeclarat al informaţiilor militare” ruse, a precizat ministrul britanic de interne James Cleverly, în cadrul unei declarații susținute în fața Parlamentului de la Londra pe tema ”activităților maligne” ale Rusiei.

Acesta a mai anunțat că Regatul Unit va retrage ”statutul diplomatic pentru mai multe proprietăţi asociate Rusiei în Regatul Unit”, va ”impune noi restricţii asupra vizelor diplomatice pentru Rusia, inclusiv limitarea duratei de şedere a diplomaţilor ruşi în Regatul Unit”.

Downing Street amintește într-un comunicat că 5 cetățeni bulgari au fost acuzați de conspirație pentru comiterea de activități de spionaj în Regatul Unit în numele Rusiei. O a șasea persoană a fost acuzată ulterior, iar procedurile legale pentru toți sunt în curs de desfășurare.

Luna trecută, alte 5 persoane au fost primele care au fost inculpate în legătură cu o anchetă privind presupuse infracțiuni în temeiul Legii privind securitatea națională.

Serviciul de urmărire penală al Coroanei a confirmat la momentul respectiv că aceasta se referea la presupuse ”ctivități ostile în Regatul Unit în beneficiul unui stat străin – și anume Rusia”.

Londra și aliații săi au atribuit, de asemenea, Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) o serie de incidente cibernetice maligne ce au avut loc în Regatul Unit în ultimii ani, cum ar fi vizarea parlamentarilor britanici prin campanii de spear-phishing, piratarea și scurgerea de documente comerciale dintre Marea Britanie și SUA și intervenția împotriva unui grup de reflecție britanic care lucrează la apărarea democrației împotriva dezinformării.

În Uniunea Europeană, guvernul rus ar fi planificat activități de sabotaj împotriva ajutorului militar pentru Ucraina în Germania și Polonia și ar fi desfășurat presupuse activități de spionaj în Bulgaria și Italia; activități cibernetice și de dezinformare; încălcări ale spațiului aerian; și bruiaj GPS cu impact asupra aviației civile.  

Citiți și: Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei

După cazul Skripal din 2018, Regatul Unit și aliații săi au luat măsuri fără precedent pentru a face din Europa un mediu de operare mai dificil pentru serviciile de informații rusești. Incidentul din Salisbury s-a soldat atunci cu zeci de diplomați ruși expulzați de țările occidentale, inclusiv de România.