Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de propriile angajamente privind o politică comercială fundamentată pe democrație și drepturile omului, arată o analiză recentă publicată pe blogul oficial al Băncii Centrale Europene (BCE). Potrivit raportului semnat de economiștii Claudia Marchini și Alexander Popov, în ultimele patru decenii, profilul democratic al partenerilor comerciali ai UE a urmat o traiectorie descendentă, atingând în 2022 cel mai scăzut nivel istoric. face tot mai mult comerț cu regimuri autoritare, în ciuda angajamentelor pentru o politică comercială bazată pe valori

„În ciuda angajamentelor explicite, UE face comerț tot mai intens cu autocrați și dictatori”, subliniază autorii.

Pentru a evalua evoluția relațiilor comerciale din perspectiva valorilor democratice, cercetătorii au construit un „indice al comerțului ponderat democratic” (DWTI – Democracy-Weighted Trade Index), aplicat celor 15 state membre ale UE din perioada de dinaintea extinderii din 2004. Alegerea acestui grup – denumit UE-15 – este motivată de faptul că majoritatea țărilor care au aderat ulterior erau ele însele regimuri nedemocratice până la sfârșitul anilor 1980.

Componența UE-15 include: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Perioada analizată se întinde între 1985 și 2023.

Acest indice corelează datele privind importurile cu scorurile obținute de fiecare partener comercial în Liberal Democracy Index – un indicator care măsoară respectarea libertăților civile și a statului de drept.

Potrivit acestuia, între 1985 și 1999, calitatea democratică a comerțului european a crescut considerabil, atingând un vârf de 0,59 în 1999 – un scor echivalent cu situația ipotetică în care toate importurile ar proveni de la o democrație consolidată precum India. Însă, între 1999 și 2022, scorul DWTI a scăzut treptat la 0,41 – un nivel comparabil cu situația în care doar jumătate din importuri ar proveni din Canada, cealaltă jumătate venind dintr-o țară cu regim democratic erodat, precum Turcia.

China, doar o parte a ecuației

În ciuda ponderii uriașe pe care China o are în comerțul UE – aproximativ o cincime din totalul importurilor – și a scorului extrem de scăzut în indexul democrației (locul 172 din 179 de țări), autorii arată că deteriorarea profilului democratic al comerțului nu poate fi explicată doar prin creșterea importurilor din China. Chiar și fără a lua în calcul China, indicele DWTI înregistrează o scădere semnificativă în ultimii 25 de ani.

„Datele sugerează că UE-15 a reorientat treptat importurile către țări mai puțin democratice și că, în același timp, calitatea guvernanței democratice a partenerilor comerciali a scăzut”, se arată în raport.

Mai mult, analiza respinge ipoteza unui declin global al democrației ca explicație principală. Dimpotrivă, datele sugerează că media globală a calității democrației a crescut în afara UE-15 în ultimele decenii.

Trei riscuri majore pentru UE

Raportul BCE identifică trei riscuri majore generate de această tendință. În primul rând, este vorba despre compromiterea credibilității Uniunii ca entitate care promovează o politică comercială bazată pe valori. În al doilea rând, comerțul cu regimuri autoritare contribuie indirect la consolidarea unor regimuri cu agende expansioniste și militariste, ceea ce amplifică riscurile geopolitice. În al treilea rând, tranziția ecologică – în special producția de baterii electrice – depinde de metale rare precum cobaltul, litiul sau nichelul, importate în mare parte din țări nedemocratice, unele implicate în abuzuri grave ale drepturilor omului, cum ar fi China, Rusia și Republica Democratică Congo. Abuzurile practicate în cadrul extracției acestor materii prime, sub forma muncii forțate a deținuților și a copiilor, au fost bine documentate.

„Există riscul ca, încercând să rezolvăm o problemă – emisiile de carbon – să o agravăm pe alta – abuzurile asupra drepturilor omului”, avertizează autorii.

Totuși, raportul oferă și o notă de optimism. În 2023, indicele DWTI a încetat să mai scadă, ca urmare a sancțiunilor comerciale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. „Valorile par să conteze – cel puțin atunci când sunt aplicate cu hotărâre”, conchid Marchini și Popov.

Rata anuală a inflației în zona euro a atins în iunie obiectivul pe termen mediu al Băncii Centrale Europene (BCE), marcând finalul perioadei de scădere a prețurilor, în contextul unei economii afectate de volatilitatea generată de tensiunile comerciale, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

Potrivit datelor publicate marți de Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a urcat în iunie până la 2%, de la un nivel de 1,9% în mai. Cifra anunțată de Eurostat este în linie cu estimărilor analiștilor intervievați de Reuters.

Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, s-a menținut la 2,3% în iunie, de asemenea în linie cu estimărilor analiștilor. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Potrivit Eurostat, prețurile la energie în zona euro au înregistrat o scădere de 2,7% în ritm anual, în iunie. În schimb, prețurile la servicii au crescut cu 3,3%, iar prețurile la alimente, băuturi alcoolice și țigări au înregistrat un avans de 3,1%.

Estimarea publicată marți de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă și datele privind inflația în Uniunea Europeană, să fie dată publicității în data de 17 iulie.

Anticipând scăderea prețurilor, din iunie 2024 BCE a redus de opt ori dobânzile, pentru a sprijini redresarea zonei euro, dar a indicat o pauză în relaxarea politicii monetare la ședința din iulie, iar piețele se așteaptă acum doar la o reducere a ratei dobânzii, posibil la finalul anului.

Dar perspectiva este complicată de evoluțiile disputei comerciale dintre UE și SUA. Până acum, conflictul a redus presiunile asupra prețurilor, deoarece a afectat încrederea în economie, și a provocat aprecierea euro. 

Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.

Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump. 

„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Citiți și: De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”

Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.