Regatul Unit s-a distanțat de Franța și Italia în privința posibilității ca Europa să reia dialogul direct cu președintele rus Vladimir Putin, ministrul britanic de externe Yvette Cooper avertizând că Moscova nu a dat niciun semnal credibil că ar fi interesată de pace, relatează Politico Europe. 

Cooper a respins sugestiile venite din partea unor lideri de la Paris și Roma potrivit cărora aliații europeni ar trebui să ia în calcul o reangajare diplomatică cu Putin, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Cred că avem nevoie de dovezi că Putin își dorește cu adevărat pacea, iar în acest moment nu văd astfel de semnale”, a declarat ea.

Declarațiile vin pe fondul temerilor de la Bruxelles că Uniunea Europeană ar putea fi marginalizată dacă Washingtonul va prelua inițiativa în eventuale negocieri viitoare cu Moscova. Aceste îngrijorări au determinat deja demersuri la nivel european pentru consolidarea influenței UE, inclusiv planuri privind desemnarea unui emisar special al UE pentru Ucraina, care să asigure blocului un loc la masa negocierilor în eventuale discuții viitoare.

Cooper a susținut că, în acest moment, centrul de greutate al demersurilor diplomatice se află în jurul Ucrainei și al celor mai apropiați susținători ai săi.

„Ceea ce am văzut este angajamentul enorm al Ucrainei, alături de SUA și cu sprijinul Europei, de a elabora planuri de pace, inclusiv garanții de securitate. Dar, până în prezent, nu văd dovezi că Putin ar fi dispus să se așeze la masa negocierilor sau să poarte discuții”, a spus ea. 

În lipsa unor asemenea dovezi, a spus ea, presiunea asupra Moscovei trebuie intensificată, nu relaxată, prin sancțiuni și sprijin militar.

„Cred că, în paralel cu această muncă extrem de importantă, trebuie să fim pregătiți să creștem presiunea – presiunea economică, dar și presiunea militară asupra Rusiei, prin sprijinul militar acordat Ucrainei”, a adăugat Cooper.

Membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, s-au reunit săptămâna trecută la Paris într-un format extins, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției.

Într-o declarație comună, participanții au convenit asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.

Guvernul britanic trebuie să „îndrăznească să aibă principii” și să ajute Groenlanda să respingă amenințările lui Donald Trump, a declarat un ministru de rang înalt din guvernul groenlandez în fața parlamentarilor din Londra, informează Politico Europe.

După o ședință cu parlamentarii britanici marți, ministrul afacerilor și energiei din Groenlanda, Naaja Nathanielsen, a declarat: „Dialogul este cu adevărat ceea ce este necesar în acest moment. Și… chiar dacă problemele din această lume [sunt] complexe, acest lucru nu ar trebui să fie un motiv pentru a nu intra în aceste dialoguri complexe. Ele pot fi rezolvate prin dialog, în loc de violență și forță.”

Nathanielsen a avut aceste întâlniri pe fondul presiunilor tot mai mari din partea Casei Albe, unde locatarul său, unde Trump intensifică amenințările de a prelua controlul asupra Groenlandei — un teritoriu semi-autonom, bogat în minerale, aparținând Danemarcei — inclusiv prin forță militară.

Regiunea este esențială pentru asigurarea securității SUA împotriva amenințărilor din partea Rusiei și Chinei, susține Trump. SUA vor prelua Groenlanda „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”, a declarat el săptămâna trecută.

„Ne simțim trădați”, a spus Nathanielsen. „Considerăm că retorica este jignitoare, așa cum am afirmat de multe ori înainte, dar și derutantă, deoarece nu am făcut altceva decât să susținem ideea că Groenlanda reprezintă o parte din interesul național american.”

Nathanielsen a făcut apel la politicienii din Londra după ce Danemarca a avertizat că agresiunea SUA ar paraliza alianța militară NATO. Liderii Danemarcei și Groenlandei afirmă că Groenlanda „nu este de vânzare”.

Întrebată despre mesajul pe care l-a transmis politicienilor britanici și prim-ministrului Keir Starmer, Nathanielsen a răspuns: „Să insistăm asupra dialogului, chiar dacă este dificil, să îndrăznim să avem principii și să credem în dreptul internațional. Cred că toți vom fi întrebați despre asta în următorii doi ani”.

Ea a spus că „ar dori să-și reitereze recunoștința” pentru sprijinul acordat de Starmer Groenlandei și a afirmat că Marea Britanie trebuie „să insiste ca comunitatea internațională să respecte dreptul internațional” și „să sublinieze relevanța NATO ca alianță importantă și relevantă”.

Starmer l-a avertizat pe Trump că viitorul Groenlandei trebuie decis numai de Danemarca și Groenlanda. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat Statelor Unite că nu au niciun drept asupra teritoriului arctic.

Însă liderul britanic este, de asemenea, dornic să nu intre în conflict cu Trump pe prea multe fronturi, într-un moment în care guvernul său încearcă atât să obțină un acord comercial favorabil cu SUA, cât și să influențeze abordarea Casei Albe în ceea ce privește instaurarea păcii între Rusia și Ucraina.

Trump afirmă că asigurarea Groenlandei este esențială pentru consolidarea securității SUA. Însă guvernele nordice au respins afirmațiile sale potrivit cărora nave chineze și rusești operează în apele din apropierea Groenlandei.

Nathanielsen a spus că Groenlanda nu a „detectat o amenințare reală”, dar că este „destul de mulțumită” de monitorizarea sporită în jurul Arcticii.

Liderii din Groenlanda sunt clari că „nu avem intenția de a deveni americani” și că suntem „destul de mulțumiți să facem parte din Regatul Danemarcei”, a subliniat ea. 

„Groenlanda nu vrea ca nimeni să o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA și Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergențe interne, ci pentru a fi uniți”, a declarat premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Președintele american Donald Trump a reiterat duminică ideea ca Statele Unite să achiziționeze Danemarca, motivând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare adecvate pentru o Rusie și o China din ce în ce mai agresive.

Citiți și: SUA trebuie să preia Groenlanda chiar “dacă afectează NATO”, insistă Trump: “Apărarea lor constă în două sănii trase de câini”

„Nu am făcut asta. Groenlanda ar trebui să încheie acordul, deoarece Groenlanda nu dorește să vadă Rusia sau China preluând controlul”, a spus el. „Practic, apărarea lor constă în două sănii trase de câini. Știați asta? Știți care este apărarea lor? Două sănii trase de câini”, a continuat el.

„Între timp, aveți distrugătoare și submarine rusești, precum și distrugătoare și submarine chinezești peste tot. Nu vom permite acest lucru, iar dacă afectează NATO, atunci afectează NATO. Dar, știți, ei au nevoie de noi mai mult decât avem noi nevoie de ei, vă spun asta chiar acum”, a mai adăugat liderul de la Casa Albă.

Încercând să detensioneze situația generată de declarațiile lui Trump, ministrul german de Externe Johann Wadephul a declarat după întâlnirea cu secretarul de stat american Marco Rubio că „SUA sunt de partea Europei și sunt deplin angajate în apărarea legii.”

O discuție cu privire la situația Groenlandei urmează să aibă loc miercuri, la Casa Albă, între miniștrii de Externe ai Danemarcei și insulei daneze și Marco Rubio și J.D. Vance. 

Liderii din Franța, Germania și Regatul Unit au reacționat sâmbătă la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, cerând o tranziție politică pașnică și democratică în Venezuela și subliniind necesitatea respectării dreptului internațional.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Maduro „și-a dus țara la ruină” și a avut „un rol problematic în regiune”, în special prin „implicarea Venezuelei în traficul de droguri”, potrivit EFE și AFP, preluat de Agerpres. El a reiterat că Germania nu recunoaște ultimele alegeri venezuelene, pe care le consideră „falsificate”, și a subliniat că Venezuela are nevoie de un guvern legitimat prin vot.

„Acum nu este momentul să permitem instabilitatea politică în Venezuela. Este necesar să se garanteze o tranziție ordonată către un guvern legitimat la urne”, a afirmat Merz într-un comunicat, adăugând că Berlinul are nevoie de timp pentru a analiza detenția liderului venezuelean. Cancelarul german a calificat justificarea operațiunii americane drept „complexă” și a făcut apel la respectarea dreptului internațional.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la o „tranziție pașnică” și „democratică” în Venezuela, afirmând că poporul venezuelean „nu poate decât să se bucure că a scăpat” de „dictatura lui Maduro” după atacul american care a dus la capturarea acestuia.

„Prin preluarea puterii și călcarea în picioare a libertăților fundamentale, Nicolas Maduro a subminat grav demnitatea propriului popor”, a scris Emmanuel Macron într-un mesaj publicat pe platforma X.

The Venezuelan people are today rid of Nicolás Maduro’s dictatorship and can only rejoice.

By seizing power and trampling on fundamental freedoms, Nicolás Maduro gravely undermined the dignity of his own people.

The upcoming transition…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 3, 2026

Șeful statului francez a pledat pentru o tranziție „care să respecte voința poporului venezuelean” și care să fie asigurată „cât mai curând posibil” de Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024.

Poziția Franței a fost nuanțată anterior de ministrul de externe Jean-Noel Barrot, care a condamnat capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele americane, apreciind că operațiunea a încălcat dreptul internațional și avertizând că „nicio soluție politică durabilă” în Venezuela „nu poate fi impusă din exterior”.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, la rândul său, că Marea Britanie „a susținut de mult timp o tranziție a puterii în Venezuela”.

„L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu ne pare rău pentru sfârșitul regimului său. Am reiterat sprijinul meu pentru dreptul internațional în această dimineață”, a afirmat Starmer într-o postare pe X.

The UK has long supported a transition of power in Venezuela. We regarded Maduro as an illegitimate President and we shed no tears about the end of his regime.

I reiterated my support for international law this morning. The UK government will discuss the evolving situation with…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) January 3, 2026

Premierul britanic a adăugat că guvernul de la Londra va discuta „situația în evoluție cu omologii americani” în zilele următoare și „va urmări o tranziție sigură și pașnică către un guvern legitim care să reflecte voința poporului venezuelean”.

Totodată, Starmer a precizat că ambasada Regatului Unit din Caracas „depune eforturi pentru a se asigura că toți cetățenii britanici din Venezuela beneficiază de sprijin”.

Întrebat anterior dacă va condamna operațiunea militară a SUA în Venezuela, așa cum au făcut mai mulți parlamentari britanici, premierul a răspuns: „Vreau să clarific mai întâi lucrurile. Vreau să vorbesc cu președintele Trump. Vreau să vorbesc cu aliații. Așa cum am spus, pot afirma cu certitudine că nu am fost implicați în asta”.

În acest context, președintele american Donald Trump a declarat anterior că Statele Unite vor „conduce” Venezuela până la realizarea unei tranziții politice „sigure”, fără a-l menționa pe Gonzalez Urrutia. În schimb, lidera opoziției venezuelene și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, a afirmat că acesta ar trebui să preia președinția „imediat”.