Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Majoritatea statelor membre ale UE nu sunt în grafic pentru a reduce până în 2030 poluarea atmosferică și impactul acesteia asupra sănătății

Published

on

Majoritatea statelor membre, printre care și România, riscă să nu își respecte angajamentele de reducere a emisiilor asumate pentru 2020 sau 2030, arată primul raport al Comisiei Europene de evaluare a punere în aplicare a Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), dat publicității vineri, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un comunicat.

© ec.europa.eu

În cadrul acestui raport, Comisia Europeană atrage atenția că România și Grecia nu au prezentat încă un draft sau o variantă finală a programului național de control al poluării atmosferice, în pofida faptului că în luna februarie a acestui an Comisia Europeană a inițiat primul pas din procedura de infringement împotriva României, Greciei și Maltei tocmai din cauza acestui motiv, Malta înaintând în cele din urmă programul național de control al poluării atmosferice.

În același timp, Executivul european semnalează că 18 state membre, printre care și România, au încălcat principiul transparenței,unul dintre cele cinci principii privind prognozele naționale de emisii, care, potrivit Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), trebuie să fie ”transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele: identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări; descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire”.

”Marea majoritate a statelor membre, 18 la număr, au eșuat în a furniza suficiente detalii legate de metodologie, parametrii și ipotezele folosite în vederea realizării prognozei”, menționează Comisia Europeană în raport.

De asemenea, România se numără printre cele zece state membre care nu au furnizat informații exacte cu privire la poluarea atmosferică.

Citiți și: 
România, condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru poluarea din București

Așadar, deși unele state membre aplică bune practici care ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru celelalte state membre, raportul evidențiază necesitatea unor măsuri suplimentare de reducere a poluării atmosferice.

Executivul european semnalează în documentul amintit mai sus că punerea în aplicare efectivă a legislației privind aerul curat reprezintă o contribuție esențială la ”un obiectiv ambițios de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice”, anunțat de Comisie în Pactul Ecologic European și în inițiativele conexe.

Așadar, este nevoie de consolidarea și evaluarea în continuare a singergiilor e cu politicile din domeniul climei și al energiei, inclusiv în conformitate cu abordarea din cadrul Pactului verde european.

În acest context, Comisia va continua să monitorizeze și să susțină eforturile naționale în acest sens, prin intermediul unor instrumente financiare și nefinanciare. Sunt necesare eforturi în special în domeniul agriculturii pentru a reduce emisiile de amoniac, care reprezintă problema de punere în aplicare cea mai frecventă și cea mai gravă în întreaga UE.

Pe lângă acest raport privind punerea în aplicare, Comisia a publicat joi și analiza realizată de consultanți cu privire la programele naționale de control al poluării atmosferice și la proiecțiile de emisii ale fiecărui stat membru, precum și un raport orizontal la nivelul UE în care sunt reunite aceste informații.

Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor, care a intrat în vigoare la 31 decembrie 2016, este principalul instrument legislativ de realizare a obiectivelor pentru 2030 ale programului „Aer curat pentru Europa”. Odată ce va fi pusă în aplicare pe deplin, directiva ar reduce cu aproape 50 % impactul negativ asupra sănătății al poluării atmosferice până în 2030 și ar aduce beneficii substanțiale pentru mediu și climă.

Directiva stabilește angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029, precum și angajamente mai ambițioase pentru perioada de după 2030 în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici importanți: oxizii de azot (NOx), compușii organici volatili nemetanici (COVnm), dioxidul de sulf (SO2), amoniacul (NH3) și particulele fine (PM2.5).

Respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2020 va fi verificată în 2022, atunci când vor fi disponibile inventarele emisiilor pentru 2020.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi la Praga că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, relatează agenţia EFE.

“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen la postul ceh CT24, potrivit Agerpres.

Aflată deja în campanie pentru un nou mandat, von der Leyen se află la Praga în ajunul împlinirii a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, când zece state din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud au aderat la Uniunea Europeană.

Abordarea reconfirmată a lui von der Leyen privind crearea unui portofoliu de comisar european pentru apărare nu pare una întâmplătoare ținând cont de rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru înainte de alegerile europene, unde cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial.

Poziția sa vine la o zi distanță după ce și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”.

Ea a participat alături de candidații celorlalte familii politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene la o dezbatere la Maastricht.

Deși este candidatul oficial al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene, candidatură pentru care a fost aleasă în cadrul Congresului PPE de la București, Ursula von der Leyen nu este sigură de faptul că va obține un nou mandat.

Sondajele premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie sugerează că formaţiunile politice naționale ce fac parte Partidul Popular European vor câştiga împreună scrutinul, fără a obţine şi majoritatea, ceea ce ar permite totuși ca PPE să propună preşedintele Comisiei.

Însă, Bloomberg a relatat recent că președintele francez Emmanuel Macron caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

Materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți, 30 aprilie, că a început oficial procedurile de evaluare pentru a determina dacă Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale.

Acest demers survine în urma unor preocupări legate de politici și practici ale Meta referitoare la publicitatea înșelătoare, conținutul politic, disponibilitatea discursului civic în timp real și instrumentele eficiente de monitorizare a alegerilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat angajamentul Comisiei pentru protejaprea cetățenilor europeni împotriva dezinformării și manipulărilor, mai ales în timpul alegerilor democratice. Aceasta a menționat că platformele digitale mari precum Meta trebuie să își asume responsabilitatea și să aloce suficiente resurse pentru a respecta normele, subliniind că protejarea democrațiilor este o luptă comună.

Comisia suspectează că Meta ar fi încălcat mai multe prevederi ale Actului legislativ privind serviciile digitale, inclusiv în ceea ce privește reclamele înșelătoare și dezinformarea, vizibilitatea conținutului politic, disponibilitatea discursului civic în timp real și mecanismele de semnalare a conținutului ilegal. Se așteaptă ca Meta să coopereze cu Comisia și să ia măsuri imediate pentru a asigura conformitatea cu regulile.

Comisia a subliniat că deschiderea acestei proceduri oficiale nu exclude inițierea altor proceduri în viitor legate de alte posibile încălcări ale Actului legislativ privind serviciile digitale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat marți, 30 aprilie, două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale (DSA), respectiv în temeiul Actului privind piețele digitale (DMA), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. Aceste instrumente vor permite părților interesate să furnizeze, fără teamă de represalii, informații pentru a identifica și expune practicile dăunătoare ale platformelor online foarte mari (VLOP) sau ale motoarelor de căutare (VLOSE) desemnate în temeiul DSA, sau orice încălcare a obligațiilor care le revin operatorilor de acces în temeiul DMA.

Avertizorii vor putea furniza informații relevante în mod anonim sau nu, în orice limbă oficială a UE și în orice format relevant (de exemplu, rapoarte, memo-uri, schimburi de e-mailuri, măsurători de date, cercetări interne, decizii sau orice alt document relevant).

Instrumentele de alertă vor oferi un mijloc sigur de raportare a acestor informații. Toate datele vor fi criptate, asigurând o protecție solidă și conformitatea cu cadrele juridice standard. Instrumentele au fost certificate de o terță parte independentă, care va garanta confidențialitatea totală a avertizorului în toate comunicările cu Comisia.

Persoanele care se confruntă cu practici dăunătoare din partea VLOP sau VLOSE în cadrul DMA vor putea, de asemenea, să depună plângeri la coordonatorul lor național de servicii digitale. Orice caz de nerespectare a DMA de către controlorii de acces poate fi raportat la punctul de contact specific al Comisiei sau la autoritățile naționale de concurență din statul membru în care este stabilit reclamantul. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei privind instrumentele de alertă DSA și DMA.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA8 hours ago

România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

ROMÂNIA14 hours ago

România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august

JAPONIA15 hours ago

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza

SUA18 hours ago

Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending