Președintele SUA, Joe Biden, a subliniat eforturile administrației sale de a plasa americani de culoare în cele mai înalte eșaloane ale puterii politice în timpul discursului de duminică de la Morehouse College, recunoscând în același timp angoasa care mocnește în rândul tinerilor din SUA din cauza crizei umanitare din Gaza, relatează CNN. 

Președintele, care s-a adresat absolvenților unui colegiu preeminent pentru bărbați de culoare, a făcut un apel puternic la încetarea focului între Israel și Hamas în Gaza, însoțit de eliberarea ostaticilor israelieni, îndemnând în același timp la o soluție politică pe termen lung la această criză.

Tune in as I deliver Morehouse College’s 2024 Spring Commencement Address. https://t.co/tY7w3LzLCh

— President Biden (@POTUS) May 19, 2024

„Ceea ce se întâmplă în Gaza și în Israel este sfâșietor: atacul vicios al Hamas asupra Israelului, care ucide vieți nevinovate și ține oameni ostatici; palestinieni nevinovați prinși în mijlocul a toate acestea – bărbați, femei și copii uciși sau strămutați și care au nevoie disperată de apă, alimente și medicamente”, a declarat șeful de la Casa Albă.

Biden s-a confruntat cu un moment de echilibru delicat înainte de discursul său de la Morehouse, unde unii studenți și membri ai facultății s-au opus prezenței președintelui în campus din cauza sprijinului său ferm pentru campania Israelului împotriva Hamas. Casa Albă a lucrat săptămâni întregi pentru a calma aceste preocupări și a sperat că discursul îi va oferi președintelui ocazia de a se conecta mai bine cu tinerii de culoare, un grup care se îndepărtează din ce în ce mai mult de președinte, potrivit unor sondaje recente.

Biden și echipa sa de campanie sunt conștienți că sprijinul americanilor de culoare va fi esențial pentru șansele sale de a reveni la Casa Albă – în special în state precum Georgia, unde președintele a ținut discursul de absolvire de la Morehouse, și Michigan, unde l-a catalogat pe fostul președinte Donald Trump drept „dereglat” în timpul remarcilor făcute la un dineu al NAACP în cursul zilei de duminică.

Înainte de discursul lui Biden, șeful de promoție al Colegiului a invocat în discursul său numele unuia dintre cei mai faimoși absolvenți ai școlii, reverendul Martin Luther King Jr. pentru a face apel la încetarea violențelor din Gaza.

De asemenea, în timp ce președintele a început să vorbească, unii absolvenți au luat parte la un protest tăcut; unul dintre ei a desfășurat un steag palestinian, în timp ce alții i-au întors spatele președintelui. Cu toate acestea, Biden și-a ținut discursul fără nicio întrerupere vizibilă.

Acesta a recunoscut frustrările tinerilor americani cu privire la criza din Orientul Mijlociu și a spus că problema afectează profund.

„Este una dintre cele mai dificile și mai complicate probleme din lume și nu este nimic ușor în legătură cu ea – știu că îi înfurie și îi frustrează pe mulți dintre voi, inclusiv familia mea”, a spus Biden. CNN a relatat anterior că prima doamnă Jill Biden și-a exprimat în privat îngrijorarea cu privire la numărul de victime umanitare din Gaza. El a adăugat: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”.

Candidații prezidențiali democrați s-au bucurat de sprijinul americanilor de culoare încă din timpul Mișcării pentru Drepturi Civile, iar istoria lui Biden cu această comunitate este profundă. Cu toate acestea, sondajele de opinie au arătat o erodare a sprijinului pentru președinte din partea alegătorilor de culoare nemulțumiți de modul în care acesta gestionează economia și de sprijinul său pentru Israel.

Consilierul pentru securitate națională al SUA Jake Sullivan a solicitat din nou duminică Israelului să înainteze o strategie politică privind operațiunilor militare în Gaza pentru ”înfrângerea durabilă a Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor și un viitor mai bun pentru Gaza” , anunță DPA, citat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, acesta s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele Isaac Herzog, consilierul pentru securitate națională Tzachi Hanegbi și cu ministrul pentru afaceri strategice Ron Dermer în cadrul unei reuniuni modificate a Grupului consultativ strategic SUA-Israel (SCG) pentru a discuta despre războiul din Gaza, inclusiv despre diplomația în curs de desfășurare pentru a asigura eliberarea tuturor ostaticilor și despre obiectivul comun de înfrângere durabilă a Hamas.

Sullivan a sosit în Israel de la Dammam, Arabia Saudită, unde a avut întâlniri constructive cu prințul moștenitor și prim-ministru al Arabiei Saudite, Mohamed bin Salman, care ”s-au concentrat pe o viziune cuprinzătoare pentru o regiune integrată a Orientului Mijlociu”.

Sullivan i-a informat pe prim-ministrul Netanyahu și echipa sa cu privire la aceste întâlniri și la potențialul care ar putea fi disponibil acum pentru Israel, precum și pentru poporul palestinian.

Consilierul pentru securitate națională al SUA ”a propus o serie de măsuri concrete pentru a asigura un flux mai mare de ajutor în Gaza, inclusiv prin toate punctele de trecere disponibile și prin coridorul maritim umanitar multinațional”.

Sullivan și partenerii SUA au discutat, de asemenea, despre măsurile de construire a unui mecanism de reducere a riscului ”mai eficient pentru a se asigura că lucrătorii umanitari pot livra în siguranță ajutorul celor care au nevoie și pentru a stabili coridoare fixe în interiorul Gaza pentru a se asigura că ajutorul poate ajunge la toți cei care au nevoie”.

De cealaltă parte, biroul lui Netanyahu a precizat că discuțiile s-au axat pe operațiunea militară israeliană de la Rafah, pe ajutorul umanitar și pe ostaticii deținuți în Gaza, conform Deutsche Welle. 

Netanyahu se opune creării unui stat palestinian, afirmând că Israelul va menține un control de securitate pe termen nelimitat asupra Gaza, ceea ce s-a transformat într-un punct de dispută cu membrii cabinetului său de război.

Agenția saudită de știri de stat a relatat că Sullivan a vorbit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman despre necesitatea de a găsi o “cale credibilă pentru realizarea soluției celor două state” pentru israelieni și palestinieni.

Funcționarii responsabili de promovarea legii georgiene de inspirație rusească privind “agenții străini” ar putea fi supuși înghețării activelor și interdicțiilor de călătorie, conform unui nou proiect de lege care urmează să fie prezentat Congresului SUA și consultat de Politico Europe.

Proiectul avertizează că partidul de guvernământ Visul georgian “a îmbrățișat din ce în ce mai mult și în mod regretabil o politică de acomodare cu Federația Rusă”, ca parte a unei “turnuri din ce în ce mai iliberale”.

Proiectul de lege adaugă că Tbilisi “a atacat în mod deschis SUA și alte organizații occidentale de promovare a democrației, precum și societatea civilă locală și internațională, în timp ce a îmbrățișat legături sporite cu Rusia în special, precum și cu China”.

Reprezentantul republican din Carolina de Sud, Joe Wilson, va prezenta proiectul de lege chiar luni.

Legea ar obliga înalții oficiali americani să informeze Congresul cu privire la aspecte de “influență politică necorespunzătoare, cleptocrație și corupție de elită în Georgia”, precum și cu privire la activele suspecte ale serviciilor de informații rusești și chinezești care operează în țara din Caucazul de Sud.

Sancțiunile ar viza, de asemenea, forțele de ordine georgiene și serviciile de securitate, care au reprimat protestele împotriva proiectului de lege privind agenții străini.

Cu ocazia unei vizite în Georgia săptămâna trecută, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, a avertizat că, dacă Georgia va adopta legea privind agenții străini, “vom vedea restricții venite din partea Statelor Unite” care vor afecta finanțele sau călătoriile celor care se află în spatele acesteia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că intrarea în vigoare a legislației privind agenții străini „ne va obliga să ne reevaluăm în mod fundamental relația cu Georgia”.

Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ”agenților străini”, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz, însă veto-ul său este mai mult simbolic, partidul de guvernământ putând relua aprobarea acestui proiect de lege în Parlament fără ca președintele să se mai poată opune.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească, deși NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Președintele Consiliului European Charles Michel a cerut politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”, în timp ce avertismente au venit și din partea președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Olaf Scholz.