Articol semnat de Carolina Bogatiuc, expertă afaceri europene în cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova. Carolina Bogatiuc a fost șefa de cabinet a ministrului afacerilor externe și integrării europene din R. Moldova, Nicu Popescu.

Republica Moldova, în calitate de stat candidat la UE începând din iunie 2022, devine tot mai activă pe scena internațională și în cadrul familiei europene. Pe măsură ce ne apropiem de aderare, țara noastră este invitată la întâlniri care pot influența efectiv direcția de dezvoltare și restructurare a Uniunii Europene, într-un context al unei posibile extinderi, asemănătoare celei din 2004. Moldova nu este doar o țară care raportează despre reforme, ci contribuie și la consolidarea securității și prosperității în regiune. Mulți s-ar întreba cum contribuie Moldova și prin ce mijloace? Da, nu avem o armată puternică, nu dispunem de echipamente militare de ultimă generație, și nu avem politici clare definite în acest sens, suntem un stat neutru. Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu forțele oligarhice care, timp de peste trei decenii, au condus țara într-o izolare fără precedent. Prin intermediul unor figuri marionete, aceste forțe încă se agață de speranța de a reveni la putere. Deghizați sub eticheta de pro-europeni, cu interese ascunse și finanțare din Rusia, aceștia pun sub semnul întrebării progresul realizat de Moldova până acum.

Totuși, este important să subliniem faptul că Moldova nu mai poate amâna unele reforme importante. Este crucial ca țara să facă eforturi maxime pentru a numi un Procuror General, pentru a livra planul de creștere economică – cel mai eficient instrument pentru a scoate țara din stagnare și pentru a atrage investiții, ceea ce ar asigura o redresare economică mai rapidă. Termenele stabilite de Bruxelles nu sunt doar imperativul unui termen limită, ci reflectă și încrederea pe care o inspiri prin respectarea lor. În caz contrar, există riscul să fim excluși de la masa discuțiilor cu liderii europeni.

Moldova trebuie să-și facă vocea auzită, și să susțină parcursul său european, alături de statele lumii care sunt libere și împărtășesc valorile democratice. Lucrurile avansează, reformele își urmează cursul, iar justiția, deși încă nu a dat roadele așteptate și unele chestiuni rămân în proces, totuși nimeni nu poate nega că Moldova nu poate începe negocierile de aderare la UE. Bruxelles-ul înțelege eforturile depuse, le vede și le va susține să avanseze. Așa cum este în orice stat, justiția rămâne cel mai complicat sector, dar s-au realizat progrese, iar Moldova nu ar trebui să fie lăsată în colț sau în așteptare, ci să primească sprijin, un sprijin rapid, acum, în prezent. A fost ratată o perioadă de 20 de ani pe partea noastră, mult prea mult ca să mai fim pe ușa externă a UE.

Orice investiție în țara noastră, sau în vecinii noștri din Ucraina, reprezintă o investiție în viitor, o extindere a spațiului de pace, unde forțele destabilizatoare și agresorii nu își au locul. Prin investiții deliberat plasate și strategic orientate în țările candidate, UE nu numai că sprijină aceste națiuni, dar își întărește și propriile frontiere și securitate. În acest sens, Președinta Sandu a evidențiat necesitatea unui buget al UE care să depășească paradigma tradițională de cheltuieli și să se concentreze pe un plan strategic de investiții în pace. Bugetarea este și învățare, asta afirma comisarul european Johannes Hahn. Prin urmare, acum este momentul să adoptăm o abordare bugetară care să se deosebească cât mai mult de procedurile interne actuale ale UE, care uneori încetinesc progresul. Moldova nu poate dicta cum să-și cheltuie banii Uniunea Europeană, lucru susținut de președinta Sandu, dar poate contribui la construirea unui buget flexibil, curajos și orientat spre viitor.

Pentru a reconstrui și a consolida democratic și economic națiunile care aspiră la valorile și standardele UE, blocul comunitar se află în fața ideii unui Plan Marshall, care ar putea fi soluția și promisiunea de pace a Europei. Ideea Planului Marshall a fost, de fapt, un aspect al discursului Președintei Sandu la conferința anuală a bugetului UE. Acest plan nu se referă doar la asistență financiară, ci la investiții în infrastructuri critice, reforme guvernamentale, combaterea corupției și a justiției, elemente esențiale pentru consolidarea statului de drept și a democrației.

Un punct abordat și susținut în capitala europenilor a fost despre birocrație și procedurile lente ale UE, care pot întârzia proiectele vitale pentru securitatea și stabilitatea regiunii. Acest aspect este crucial într-un context în care timpul joacă un rol decisiv. Reformarea modului în care UE gestionează și distribuie fondurile ar putea accelera progresele și ar oferi răspunsuri mai rapide la crizele emergente.

Este un moment crucial pentru Europa, în care deciziile de astăzi vor contura peisajul de mâine. O alocare inteligentă și vizionară a resurselor financiare ale UE ar putea nu doar să consolideze blocul, ci și să modeleze un viitor mai sigur pentru toate națiunile care împărtășesc un vis comun de unitate, libertate și prosperitate.

După impulsul dat la Bruxelles și sentimentul pozitiv lăsat oficialilor europeni, Moldova are o responsabilitate enormă: de a livra cele solicitate în timpul prestabilit și de a nu derapa de la obiectivul aderării la UE – reforma justiției rămâne principalul punct pe agendă. Moldova trebuie să prioritizeze corect, fără marjă de eroare. Luna de miere pare a se sfârși, iar liderii tot mai mult pun în discuții principiul meritocrației.

Lansarea primei conferințe interguvernamentale ar reprezenta nu doar o promisiune împlinită, ci un merit bine câștigat de o națiune care a ales un parcurs european în ciuda multor provocări interne și externe. E important pentru toți a înțelege că aderarea Moldovei la UE nu este doar un obiectiv diplomatic, ci o necesitate strategică și morală, o investiție într-o Europă mai largă, mai liberă și mai sigură. E important a se înțelege și acasă că ceasul este în defavoarea noastră, presiunea crește, așteptările de la Moldova sunt mari, iar întrebarea e despre ACUM sau NICIODATĂ.

Avem oportunitatea să reconfirmăm angajamentul nostru în toamnă, la referendumul de aderare la UE. O voce puternică, a miilor de oameni trebuie să iasă și să-și aleagă viitorul. Nu trebuie lăsați fugarii să ne fure țara, să ne aleagă identitatea. Eu încă cred că Moldova și cetățenii săi au evoluat.

Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.

Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.

„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.