NATO
Ministrul Apărării a cerut la NATO măsuri pragmatice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre
Published
8 years agoon
Aflat în vizită oficială la Bruxelles, ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, s-a întâlnit joi cu Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Cartierul General al NATO.
Pe timpul întâlnirii, ministrul apărării a fost însoţit de generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General.
Potrivit unui comunicat de presă al MApN, în cadrul convorbirilor au fost abordate teme de actualitate pentru Alianţa Nord-Atlantică, cu accent pe implementarea Planului de creştere a capacităţii operaţionale a NATO (Readiness Action Plan/RAP), agenda Summit-ului de la Varşovia, care va avea loc în acest an, evoluţiile situaţiei din Afganistan, în condiţiile menţinerii Operaţiei NATO „Resolute Support” şi pe parcursul anului 2016, precum şi analiza provocărilor de securitate manifestate la nivel global şi regional.
În analiza măsurilor de implementare a RAP, ministrul Motoc a evidenţiat participarea activă a României, prin suplimentarea şi îmbunătăţirea contribuţiei la Forţa de Răspuns a NATO cu personal şi tehnică militară, inclusiv aeriană, precum şi prin creşterea semnificativă a numărului de exerciţii internaţionale desfăşurate pe teritoriul naţional, ceea ce a permis antrenarea militarilor români împreună cu cei din alte structuri ale Forţei de Răspuns. Ministrul Apărării Naţionale a arătat că acest ritm ridicat de pregătire va fi menţinut şi în următorii doi ani.
În acelaşi context, a fost evidenţiat şi faptul că pe parcursul anului trecut au fost înfiinţate, la Bucureşti, două structuri aliate – Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU), care a atins recent capabilitatea operaţională iniţială, respectiv Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est, activat la 1 decembrie 2015, pentru care declararea capabilităţii operaţionale iniţiale este planificată în acest an, urmând ca în 2018 să atingă capacitatea operaţională completă, ceea ce va oferi opţiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianţei în această zonă de la flancul estic aliat.
În ceea ce priveşte pregătirea deciziilor politice ale Summit-ului NATO de la Varşovia, a fost evocată necesitatea adoptării de măsuri suplimentare celor deja incluse în RAP în vederea consolidării posturii aliate de apărare şi descurajare şi a continuării adaptării la noul mediu de securitate.
În context, ministrul român al Apărării a subliniat importanţa care trebuie acordată situaţiei de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, pentru care trebuie agreate şi implementate măsuri pragmatice de apărare şi descurajare adaptate specificului zonei.
”Susținem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO.Situaţia îngrijorătoare și marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO”, a declarat și Klaus Iohannis în discursul său către șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.
Referitor la misiunea NATO “Resolute Support” din Afganistan, ministrul apărării naţionale a arătat că România îşi va menţine şi în anul 2016 nivelul de angajare din 2015, cu aproape 650 de militari.
În partea a doua a vizitei oficiale la Cartierul General al Alianţei, ministrul Mihnea Motoc s-a întâlnit cu Preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul Petr Pavel.
Cei doi oficiali au analizat aspecte privind agenda generală a NATO, precum şi contribuţia României la efortul aliat, atât în implementarea RAP, cât şi în cadrul operaţiilor militare conduse de Alianţă în Afganistan şi Kosovo.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Grecia propune înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană similar cu sistemul israelian Iron Dome
SUA alocă o finanțare militară suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina
Premierul Slovaciei a fost împușcat în plină stradă
Germania trimite 2.000 de soldați în România în cadrul celui mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a proteja flancul sud-estic al Alianței
Miniștrii de externe ai României și Olandei au discutat, la București, despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea apărării NATO pe flancul estic
NATO
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Published
17 hours agoon
May 18, 2024Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.
Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.
Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.
Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.
Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.
Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.
În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.
Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.
Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.
NATO
Germania trimite 2.000 de soldați în România în cadrul celui mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a proteja flancul sud-estic al Alianței
Published
4 days agoon
May 15, 2024În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.
Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.
Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.
Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.
“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.
“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte.
Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.
În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.
NATO
Miniștrii de externe ai României și Olandei au discutat, la București, despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea apărării NATO pe flancul estic
Published
4 days agoon
May 15, 2024Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Hanke Bruins Slot, aflată în vizită la București, întrevedea având loc pe fondul intensificării dialogului politic și sectorial bilateral, precum și a coordonării constante și strânse la nivel european și internațional, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a punctat relevanța deosebită a intensificării dialogului politico-diplomatic și a cooperării economice și sectoriale, mai ales în domenii precum energia, educația, agricultura și industria de apărare. A apreciat, de asemenea, creșterea schimburilor comerciale care au atins anul trecut 8,4 miliarde euro.
Ministrul Luminița Odobescu a salutat contribuția Olandei la postura NATO de descurajare și apărare din România, îndeosebi participarea militarilor olandezi, în anii 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, precum și dislocarea în România a aeronavelor F-16 și a altor capabilități militare. În context, a evidențiat conlucrarea eficientă în ceea ce privește Centrul European de Instruire pentru aeronavele F-16 din România.
Oficialul român a prezentat o evaluare a evoluțiilor regionale critice de securitate pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a evidențiat necesitatea continuării sprijinului ferm pentru Ucraina și a unei abordări cuprinzătoare de asigurare a securității în întreaga regiune a Mării Negre, prezentând și demersurile României în acest sens. Cei doi oficiali au abordat și aspectele privind pregătirea summit-ului NATO de la Washington și necesitatea de a obține rezultate consistente atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic.
Ministrul Odobescu a salutat implicarea Olandei în sprijinul Republicii Moldova pe linie de reformă, dezvoltare și consolidare a rezilienței. În context, a evocat proiectul de twinning finalizat recent și destinat consolidării sectorului financiar din Republica Moldova, dezvoltat cu sprijinul consorțiului din care au făcut parte băncile centrale ale României, în calitate de lider proiect, Olandei și Lituaniei.
Întrevederea a prilejuit, totodată, trecerea în revistă a unor subiecte prioritare ale agendei europene, precum finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen și politica de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, cei doi miniștri au avut un schimb de vederi privind criza din Orientul Mijlociu.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”